Caderea Constantinopolului

“”Daca Steven Runciman, scriind Caderea Constantinopolului, si-a propus sa alcatuiasca nu numai o lucrare de istorie in bunul inteles al cuvantului, dar si o opera care sa solicite constant interesul si emotia cititorului, noi credem ca a izbutit pe deplin.

Runciman, poate, cu unele concesii facute unei incadrari literare a episoadelor, este in general sobru si concentrat, izbutind sa dea intr-un numar relativ restrans de pagini, nu numai povestirea propriu-zisa a impresurarii si caderii cetatii lui Constantin, dar si o foarte utila introducere istorica asupra Bizantului si Statului otoman, cat si un epilog de un deosebit interes; in toate a fost ajutat, pe langa lecturile sale neobisnuit de intinse si manuirea directa a izvoarelor in cele mai felurite limbi, si de cunoasterea nemijlocita a locurilor, capatata in urma unei sederi de cativa ani la Constantinopol.

Cartea sa este nu numai savant construita, dar si frumos scrisa.”"

Alexandru Elian

Bizant

„Lectura acestui pasionant volum prilejuieste o interesanta calatorie în timp (sec. IV–XV) si spatiu (imperiul europeano-asiatic fondat de Constantin cel Mare): cititorul este martorul celor mai însemnate momente din istoria sinuoasa a Bizanului; strabate epoci de grandoare si de decadenta, de anarhie si reorganizare; asista la refondarea Byzantionului si la prodigioasa sa dezvoltare urbanistica; afla despre relieful si clima specifice teritoriului bizantin, despre viata economic si structurile sociale; se familiarizeaza cu institutiile politice, administrative, judiciare, financiare, militare si bisericesti bizantine; si se descopera lumea artistica si capodopere care-ti stârnesc admiratia; în fine, autorul întredeschide discret usa vietii private a bizantinilor si dezvaluie cititorului informatii despre sexualitatea, igiena corporala si vestimentatia lor, despre educarea tinerei generatii si ceremonialul complicat ce marcheaza cele mai importante momente ale vietii (Botez, Nunt si Moarte).“

Sebastian Laureniu Nazâru

Incoming search terms:

Aristotel la muntele Saint-Michel

Aristotel la Muntele Saint-Michel. Radacinile grecesti ale Europei crestine este o invitatie facuta tuturor cititorilor de a descoperi un text palpitant, bine documentat, curajos, ce restabileste adevarul prin marturii istorice. Bizantinii si cretinii sirieci au reluat cultura greaca, i-au apropriat ideile sale esentiale, au tradus-o si au transmis-o în Evul Mediu lumii occidentale, cu care acesti mari uitati ai istoriei aveau relatii foarte variate, datorate mai ales faptului ca împarteau cu totii aceeasi credinta – liant esential al unor popoare si limbi variate în universul unic al crestinatatii.

Sirieci si bizantini, clerici occidentali, cum ar fi Iacob din Veneia, au replamadit si transmis cultura greaca antica, de multe ori într-o „fericit concurenta” cu învatatii arabi de la curtile califilor. Ce le datoreaza Europa tuturor acestora? Care este contributia veritabila a unor crestini de limbi siriac? Si care este realul impact al activitatii prolifice a unor traducatori învatati din Europa medievala asupra dezvoltarii culturii noastre? Care era situatia reala în schimburile culturale dintre crestinatate si Islam? La aceste interogatii, dar si la multe altele, la fel de pasionante, autorul încearca sa raspunda într-o gama variata a istoriei mentalitatilor, trasând parcursul cultural de la Europa occidentala la Bizanul mostenitor al antichitatii grecesti si la califatele arabe din Evul Mediu.

Vecerniile siciliene

Cartea de fata constituie o frumoasa si inspirata evocare a evenimentelor ce au zdruncinat situatia politica a lumii mediteraneene în a doua jumatate a secolului al XIII-lea, cu urmari notabile asupra ansamblului situatiei politice a întregii crestinatati medievale.

Partea ei finala prezinta un interes aparte pentru istoria româneasca, prin detaliile pe care le ofera cu privire la circumstantele pregatitoare ale instalarii dinastiei angevine pe tronul Ungariei, în primul sfert al veacului al XIV-lea. Valoarea ei primordiala rezida însa în implicatiile general europene ale evenimentelor relatate.

Tudor Teoteoi