Fictiunea in documentele de arhiva

Istoricii care studiaza legislatia si criminalitatea vor savura calitatile narative ale documentelor din secolul al XVI-lea, iar prozatorii s-ar putea inspira din moravurile acelei epoci plina de framintari.

Tratat despre banalitate

“”Pentru ca orice raportare la viitor implica o experienta a asteptarii si pentru ca orice asteptare presupune imaginarea a ceea ce asteptam, am crezut ca nu pot desparti imaginarul de banalitatea existentei noastre. Intr-adevar, la imaginar se refera nu numai experienta noastra a dorintei, a fricii si a sperantei, ci si aceea a neincrederii, a suspiciunii si in principal a jocului. Jocul consta in a trai ca si cum raporturile dintre real si ireal ar fi atat de ambigue, incat el ar fi capabil chiar sa le inverseze. Caci nu putem juca fara sa ne prindem in joc si nici sa ne prindem in joc fara sa ne prefacem cã n-ar fi un joc. Am fost astfel condusi sa formulam o ipoteza careia oricine ii va putea pune la incercare pertinenta. Ea consta in a face din fanatism si mai abitir din totalitarism o conduita hipnotica asemanatoare celei a unui joc lipsit de amuzament.”"Nicolas GrimaldiReligia prima sau domnia trecutului pur
Statul, transformator sacral
Dinamica transcendentei
De la cufundarea in natura la transformarea naturii
Departarea lui Dumnezeu si intelegerea lumii
Maretie divina, libertate umana
Lumea cealalta si aproprierea lumii
Rugaciunea si munca
Perpetuitatea colectiva
Homo oeconomicus
Sfantul Pavel: zeul universal
Birocratie, democratie

Regele Scamator. Stefan Iordache

“”Bre, muica, tu scamatoriu o sa te faci! Mama mare, de acolo, pe unde oi fi, sa stii ca zicerea matale, care acum parca imi suna un pic si a blestem, s-a implinit.”" Desene de Sorin Ilfoveanu

Despre cele ascunse de la intemeierea lumii

Textele prezentate în această lucrare sunt rezultatul cercetărilor efectuate la Cheektiwaga în 1975 şi 1976 şi la Johns Hopkins în 1977.

Aceste texte au fost apoi refăcute şi completate cu unele scrieri anterioare ale lui René Girard, intercalate pe alocuri, în principal extrase ale unei discuţii reproduse în revista Esprit în 1973, ale unui eseu intitulat „Malédictions contre les pharisiens“, apărut în Bulletin du Centre protestant d’études din Geneva şi din „Violence and Representation in the Mythical Text“, publicat în MLN în decembrie 1977.

Mitologia, religia, cultura în general, chiar şi gândirea omenească, se nasc dintr-un linşaj real, un omor ritualic ce capătă virtuţi întemeietoare, dar care rămâne ascuns şi camuflat sub transfigurări fictive. Pe acest “principiu victimar” îşi clădeşte René Girard “antropologia victimară” (aici, într-o discuţie cu Jean-Michel Oughourlian, neuropsihiatru şi psiholog, şi cu Guy Lefort, medic psihiatru), străduindu-se să capteze vocea mută a victimelor ispăşitoare şi adevărul lor ostracizat “de la întemeierea lumii”: “Dacă violenţa este subiectul oricărei structuri mitice şi culturale, Cristos este singurul subiect care scapă acestei structuri, pentru a ne elibera de sub stăpânirea ei. Numai această ipoteză ne permite să înţelegem pentru ce este prezent în Evanghelii adevărul victimei ispăşitoare şi pentru ce acest adevăr permite deconstruirea tuturor textelor culturale, fără nici o excepţie”, susţine antropologul de la Stanford, supunând textul neotestamentar celei mai revoluţionare exegeze a timpurilor noastre.

O inima inteligenta

„Nu avem nevoie de literatură ca să învăţăm să citim. Avem nevoie de literatură pentru a sustrage lumea reală lecturilor sumare, fie că ele sunt alcătuite din sentimentalism facil sau din inteligenţă implacabilă. Literatura ne învaţă să nu avem încredere în teoremele înţelegerii şi să înlocuim domnia antinomiilor cu cea a nuanţei. Ea repudiază melodrama şi, ca să o spunem în termenii pascalieni ai filosofului Constantin Noica, aminteşte că «nici o reuşită a spiritului de geometrie nu va putea absolvi omul de responsabilităţile sale faţă de spiritul de fineţe».”Alain Finkielkraut – O inimă inteligentă

Insem(i)narile Magistrului din Cajvana

La umbra unduitoarei diversitati

Tain(it)ele sufletului valah
Parerile despre “”fascism”" ale Motanului Sur
Epistolarul amariuanInsem(i)narile Magistrului din Cajvana
Annis Domini 1975-2005

Compendium erotologicum ac pornosophicum

Textul “”sculativ”" si lectura unimanuala din Emmanuelle
Universecuritatii din budoar
Sint oare sodomizabile semioticienele?Functia cuvintelor obscene
Ipoteza mixoscopismului
Cioran als Philosophicker