Arheologii Timisoarei au descoperit un mormant colectiv din vremea ciumei, pe santierul unde se construieste noua cladire a liceului teoretic Nikolaus Lenau.

In acelasi mormant au mai fost descoperite si alte obiecte, dar si mai multi plumbi despre care arheologii cred ca le-a curmat viata unora infectati cu ciuma, dar care nu au respectat restrictiile impuse de autoritatile de la acea vreme.

„Nu este pentru prima data cand locuitorii Timisoarei experimenteaza consecintele nefaste ale unei epidemii. Tifosul sau ciuma sunt molime care s-au abatut frecvent asupra orasului, atat in perioada stapanirii otomane (1552-1716), dar si ulterior, in timpul celei habsburgice (1716-1860). Este posibil ca mormantul colectiv cercetat pe santierul arheologic din zona strazii Oituz sa documenteze un astfel de episod nefericit din istoria orasului. Mai multe sunt elementele care sugereaza acest fapt.

In primul rand se remarca numarul mare al defunctilor aflati in acelasi mormant, sase adulti si un copil. Pe de alta parte crucea dubla si pandantivul, gasite la gatul copilului, vin sa completeze, in acest sens, povestea complexului arheologic”, spune arheologul Andrei Stavila, de la Universitatea de Vest din Timisoara, seful echipei de arheologi care cerceteaza zona.

„Crucea se aseamana, prin forma, cu cea de Lorena, aceasta avand analogii si utilizari multiple de-a lungul vremii in Europa de Apus. Mult mai interesant este, insa, pandantivul care ilustreaza, pe avers si revers, sfinti ai Ordinului Franciscan Tertiar: Sfanta Delphina si Sfantul Elzear. Acesta este singurul cuplu franciscan canonizat sau beatificat formal, ei fiind patroni ai tinerilor casatoriti, ai saracilor si leprosilor.

Pandantivul care ii ilustreaza este important pentru descoperirea noastra. Asta fiindca mormantul nu poate data de dinaintea anului 1694, care este stiut ca fiind cel al beatificarii Delphinei, iar informatia conform careia cei doi sunt patroni ai leprosilor este importanta pentru ipoteza noastra”, mai explica arheologul Andrei Stavila.

Tot arheologul Andrei Stavila explica si care este explicatia pentru plumbii gasiti in mormantul colectiv.

„Ne surprind bilele de flinta gasite printre ramasitele pamantesti ale adultilor. Sa fi fost ei impuscati? Cu siguranta, dar de ce? Care sa fi fost vina copilului? Formau cei sapte o familie? Care a fost contextul disparitiei lor? In acest moment, adunand datele, apreciem ca mormantul poate sa apartina unor colonisti, chiar din regiunea Lorena.

Suntem de parere ca moartea lor a avut loc in contextul celei mai cumplite epidemii ramasa multa vreme in memoria colectiva si de-a pururi in scripte, anume ciuma care a bantuit Timisoara intre 1737-1740. In aceste circumstante, este posibil ca plumbii sa le fi curmat suferinta sau sa le fi fost pedeapsa pentru nerespectarea regulilor impuse de autoritati in vreme de epidemie”, mai spune arheologul.

sursa ziare.com