”Am simțit nevoia să las aici câteva rânduri pentru toți prietenii mei reali sau virtuali, confuzați probabil de “știrile” vehiculate în presa locală de săptămâna trecută. Nu voi face o analiză a calității și imparțialității jurnalismului local, cred ca puteți aprecia si singuri.
Tăcerea mea pe subiectul construcției de pe Rapsodiei 13 nu a însemnat nici lipsă de asumare și nici lașitate, a fost numai urmarea unor recomandări primite de la avocați de a mă abține de la comentarii pe parcursul procesului aflat in curs. Acum că s-a încheiat, pot da câteva explicații pentru a clarifica pentru ce titlurile din ziare au fost o manipulare.
NU AM CONSTRUIT FĂRĂ AUTORIZAȚIE. Clădirea pe care o deținem este rezultatul extinderii unei clădiri existente și a fost realizată între anii 2018 – 2020. La bază a stat o autorizație de construcție eliberată în 2008 și prelungită în 2017, care prevedea realizarea unei construcții cu două etaje și o mansardă parțială. Am fost dați în judecată de un vecin, la câteva luni după mutarea sa și a urmat un proces de patru ani. În acest timp au fost dispuse două expertize, una care a verificat conformitatea clădirii cu cerințele din autorizație, iar cea de doua a verificat conformitatea autorizației cu PUZul zonal. A doua expertiză a scos în evidență neconcordanța dintre autorizație și PUZ în sensul autorizării și executării unei mansarde parțiale. Ca atare instanța a dispus definitiv desființarea celor două autorizații de construire dar a adăugat explicit că clădirea nu va fi în nici un caz demolată. Acest lucru înseamnă că va trebui să facem modificările necesare și să reautorizăm clădirea respectând toate cerințele din PUZUL ZONAL CARE PERMITE LOCUINȚE COLECTIVE. Pe strada Rapsodiei există mai multe imobile cu locuințe colective, inclusiv cea în care locuiește vecinul reclamant. Aș spune că a existat mai degrabă o abordare urbanistică neinspirată încă de la prima autorizare, într-o vreme în care regulile de urbanism nu erau suficient de clare, care s-a perpetuat și la prelungire. Nu au putut fi demonstrate prejudiciile aduse reclamantului, care dealtfel nu locuiește la adresă de mai bine de trei ani. Un asemenea caz nu ar fi stârnit niciodată interesul dacă eram un simplu cetățean. Fiind consilier local, și mai ales din partea USR, a fost o tema de atac politic. Articole de ziar denigratoare au fost publicate în momente cheie ale procesului, înainte de pronunțarea sentințelor, și au fost atașate la concluziile acuzării, pentru judecători, să fie citite, sunt sigură că au făcut-o.
Decizia de a renunța la funcția de consilier local a venit natural și a fost una personală, am explicat de ce. Există un regret legat de ceea ce aș fi putut realiza în continuarea mandatului, cu toate acestea munca mea pentru un oraș mai sustenabil va continua, însă dintr-o altă perspectivă. Mă doare lecția pe care am primit-o ca politician, că poți fi umilit și desființat pentru că ești afiliat unui partid politic incomod și pentru ca deții o funcție publică, că după asemenea atacuri, în final te simți descurajat, un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze. Ca om însă, durerea este și mai mare, că după o viață de muncă și perseverență ești deodată anulat de titluri de ziare mincinoase rostogolite la nesfârșit, că oamenii încep să te privească diferit și să se îndoiască de tine, că ți-ai pierdut reputația iar familia ta este profund afectată. Poate în ochii unora mi-am pierdut reputația, dar nu mi-am pierdut demnitatea. Am tăria să trec peste acest moment cu fruntea sus, mulțumesc celor care mi-au rămas alături”, A SCRIS AIDA PE PAGINA EI DE FACEBOOK.
