Dupa plecarea la pensie a profesorului Ciprian Cipu directoratul de la Centrul de Cultura si Arta a ajuns pe mana „guristei” Liliana Laichici .

Vinul de Recas a inmuiat inima lui Titu Bojin pe atunci presedintele Consiliului Judetean Timis , si a numit-o pe Liliana directoare .

Mesele si chefurile de la crama au fost necesare pesedistilor ce au avut usa deschisa la pivnitele Recas.Pentru cei care nu cunosc bugetul Centrului de Cultura sa stiti ca este unul baban .

Spectacolele mai bine zis susanelele organizate au fost doar sa se deconteze zecile mii de euro in buzunarele apropiatilor Lilianei Laichici .

Anii au trecut si din 2013 ,Liliana tinuta in brate ,sa nu se inteleaga altceva ,de un sponsor cu vin bun este si astazi pe functie .

S-au schimbat sefii la CJ Timis ,a venit Calin Dobra dar si lui i-a picat bine Liliana ,festurile cu alde Loredana Groza consumau zeci de mii de euro ,spectatori cat la un meci de fotbal din promotie ,se mergea pe o filiera de impresari si organizatori ce stiau impartirea si paraindaratul , au mers inainte .

Noua administratie liberala cu Alin Nica presedinte s-a gandit ca vinul cabernet si merlot nu-i de refuzat ,fata isi face treaba ,noi ii dam banii si ea stie ce sa faca cu ei .

Festivaluri peste festivaluri cu bugete de milioane ,gasca de guriste ale unor politicieni se umpleau de bani ,bani publici din bugetul mai mult decat generos al Centrului de Cultura .

Sa-mi spuna cineva ce cultura face dirijorul Sebastian Rosca activ doar la nunti si botezuri unde nu are loc de dolari si euro pe orga ??

Zice lumea ca a terminat Liceul de muzica greu ,aprofundand vreo doi ani . In cei 15 ani de cand Liliana este Dumnezeu peste muzica populara la Centrul de Cultua si Arta s-a constituit un grup de mulgatori si mulgatoare a banului public .

Craita Liliana Laichici sparge banii dupa cum dicteaza interesele unor „indragostiti” de muzica populara dar si de cantarete.Liliana noastra a platit unei alte guriste Alina Trastau 5000 de euro servicii hoteliere .

Alina avand hotel sau firma la Criciova??

Asta suna a spalare de bani sau spaga ce a ajuns la cineva important , de Liliana a semnat fara sa cracneasca purcoiul de euro .

Cu informatia despre sumele imense cheltuite pentru prezentarea unor spectacole vedetei TVR Iuliana Tudor incheiem astazi prima parte a analizei pungutei de sute de mii de euro de la Centrul de Cultura .

Deci , Iuliana Tudor prezentatoare la TVR a unei emisiuni de folclor ,un fel de urmasa a Marioarei Murarescu cunoscuta in lumea cantaretilor de muzica populara pentru spagile ce le incasa daca vroiai sa apari in emisiunile ei, indeasa in buzunar 6000 -7000 de euro pentru o ora de fataila pe scenele din Timisoara .

Darnica Liliana noastra cu banii publici ,ea este si cantareata si apare si la TVR invitata de Iuliana Tudor ca reprezentanta a cantecului banatean .La TVR o vedem pe Liliana Laichici cam de cate ori Iuliana Tudor incaseaza pe o prezentare 7000 de euro ,dar la TVR Timisoara nu poti sa deschizi o conserva fara sa o vezi pe craita Liliana Laichici ,iar daca emisiunea este sponsorizata de Cramele Recas , timpul alocat Lilianei este nesfarsit .Vine si orchestra lui Sebastian Rosca de iti vine sa spargi televizorul .

Dorim sa vedem ce zice Curtea de Conturi ,poate chiar DNA-ul despre manariile de la Centrul de Cultura Timis .In editorialul urmator o sa vedem daca ANAF-ul a impozitat veniturile din nunti ,botezuri si alte rugi ale Lilianei Laichici.

Craita l-a depasit si pe Nastase la case , plus depozite in valuta .Asteptam sa primim informatii despre Festivalul „Petrica Moise” .Sa nu trec asa usor peste acest festival . Nici bine nu s-a racit in mormant valorosul solit banatean , ca fetilii sau craitele sau si bagat sa organizeze un festival dedicat lui Petrica Moise .

La inmormantarea indragitului interpret nu s-au inghesuit ,craitele .

Una ar fi trebuit sa fie acolo doar Petrica Moise a facut-o cantareata.

A cantat Mariana Varga la inmormantare printre putinii recunoscatori .Pe numele lui Petrica Moise au aterizat imediat corbii (corbitele) .

Primarul comunei Jamu Mare sfidează legile transparenței publice: lipsesc declarațiile de avere

Primarul comunei Jamu Mare, Gagea-Neaga Petre, se află în centrul unei controverse privind nerespectarea legislației referitoare la transparența publică. Conform informațiilor disponibile, edilul nu are publicată declarația de avere nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), nici pe pagina oficială a Primăriei Jamu Mare, deși acest lucru este obligatoriu pentru aleșii locali.

Declarațiile de avere reprezintă un instrument esențial pentru monitorizarea integrității persoanelor aflate în funcții publice. Lipsa acestor documente ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este gestionată activitatea administrativă, dar și la respectarea legii.

Tot mai mulți localnici își exprimă nemulțumirea față de modul în care primarul își prioritizează atribuțiile. Aceștia susțin că edilul pare mai preocupat de organizarea petrecerilor și a Zilelor comunei decât de dezvoltarea reală a localității.

Unul dintre cetățenii comunei afirmă:

„L-am votat pentru că e tânăr și am crezut că poate aduce o schimbare în bine. Din păcate, se pare că are alte preocupări. Vrem investiții, vrem drumuri bune și mai mult respect pentru lege. Nu doar chefuri și atmosferă de sărbătoare. Suntem dezamăgiți și în 2028 ne vom gândi mai bine când va trebui să alegem.”

Nemulțumirile cresc în rândul comunității, iar cetățenii spun că își doresc mai multă responsabilitate, transparență și implicare în problemele reale ale comunei.

Într-o perioadă în care încrederea în administrația publică este deja fragilă, refuzul sau întârzierea publicării declarației de avere reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Rămâne de văzut dacă autoritățile competente vor analiza această situație și dacă primarul Gagea-Neaga Petre va lua măsuri pentru a respecta legea și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor.

O imagine asupra muzicii bănățene: când cultura devine afacere de milioane

Muzica bănățeană a fost, de-a lungul timpului, un stâlp important al identității culturale din vestul țării. Cu rădăcini adânci în tradiție, cântecele bănățene au vorbit mereu despre viață, oameni, suferințe și bucurii, purtate cu mândrie pe scenele satelor și orașelor. Astăzi, însă, această moștenire pare să fi fost umbrită de un alt scop: câștigul financiar.

În prezent, tot mai mulți artiști celebri din muzica bănățeană par mai preocupați să „rupă” prețurile la rugi, nunți, zilele orașului și alte evenimente, decât să ducă mai departe esența acestui stil muzical. Tarifele lor au ajuns la sume greu de imaginat pentru România – zeci de mii de euro pentru o singură prestație. Vorbim despre onorarii care rivalizează cu cele ale vedetelor internaționale, într-o zonă unde economia locală abia reușește să susțină traiul zilnic al majorității cetățenilor.

Această goană după bani a transformat unii artiști locali în adevărați milionari cu microfonul în mână. Și, odată cu averea, a venit și aroganța. Azi nu le mai ajungi la nas. Mașini de lux ca Mercedes S-Klasse, BMW X6, Maybach, vile impunătoare, ceasuri de zeci de mii de euro – toate acestea definesc noua imagine a „starurilor” bănățene. Dar oare aceasta să fie moștenirea culturală pe care vrem să o lăsăm?

Achim Nica, unul dintre cei mai iubiți și respectați interpreți de muzică bănățeană, este un simbol al decenței, al modestiei și al dedicării față de muzica autentică. El nu a cântat pentru bani, ci pentru suflet. Astăzi, probabil s-ar „rostogoli în mormânt” văzând cum unii dintre urmașii săi artistici au abandonat complet misiunea culturală în favoarea profitului.

Din păcate, această explozie financiară este adesea alimentată de bani publici. Primăriile alocă zeci de mii de euro pentru paranghelii și spectacole cu artiști de top, în timp ce cetățenii trăiesc la limita minimului pe economie. Astfel, administrațiile locale devin complici la degradarea valorilor culturale, promovând un spectacol de fațadă, golit de conținut și sens.

Nume precum Andreea Voica, Tinu Vereșezan și alții au ajuns sinonimi cu succesul financiar. Dar întrebarea care rămâne este: la ce cost? Când scopul principal devine îmbogățirea, cultura se diluează, iar muzica – odată purtătoare de tradiții și emoție – devine doar un pretext pentru afișarea opulenței.

E timpul să ne întrebăm: mai este muzica bănățeană despre Banat și oamenii lui, sau doar despre bani și imagine?