Noaptea de Revelion și prima zi a Noului An aduc cu ele bucurie și anticipare în inimile celor care sărbătoresc pe stil vechi în Banat. Într-un amalgam de ritmuri antrenante specifice muzicii populare sârbești, tradițiile și obiceiurile strămoșești se păstrează cu sfințenie.
Printre aceste obiceiuri se remarcă procurarea de ramuri verzi în ziua de 13 ianuarie, care se împrăștie în fiecare colț al gospodăriei, simbol al longevității și prosperității. Cu toate acestea, un obicei cu adevărat distinctiv este acela al spargerii paharelor în noaptea dintre ani.
La miezul nopții, sârbii din Banat intră în noul an cu un gest deosebit: spargerea paharelor. După ce au ciocnit în semn de bucurie, aceștia consideră că spargerea paharelor alungă ghinionul din anul precedent, deschizându-și astfel calea către noroc și prosperitate. Ferestrele și ușile caselor sunt lăsate deschise în același timp, cu speranța că vor facilita intrarea bunăstării și belșugului.
Ziua de 14 ianuarie marchează începutul noului an în tradiția sârbilor din Banat. Credincioșii se adună în biserică pentru a sărbători pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, încheind astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. După slujbă, întreaga familie se întoarce acasă, unde cel mai în vârstă membru „agită” focul cu Badnjak-ul rămas de la Crăciun. Acest gest simbolic aduce cu sine dorințe de un an mai bun și mai prosper pentru toți cei dragi.
În Banat, tradițiile sârbești aduc un farmec aparte în sărbătorirea Noului An, amintindu-ne de importanța conectării cu strămoșii și a păstrării obiceiurilor care aduc în casele noastre bucurie și prosperitate.
