Luptele de culise pentru șefia NATO sunt în toi, iar România își face simțită prezența în această dispută crucială pentru viitorul alianței. După ce președintele Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO, diplomația românească se află în plin proces de negociere pentru a atrage susținerea necesară pentru acest demers istoric.
Conform informațiilor dezvăluite de surse demne de încredere pentru publicația Deutsche Welle, România poate conta pe sprijinul Ungariei și Bulgariei, iar alte țări din fostul Pact de la Varșovia ar putea să se alinieze în spatele candidaturii lui Klaus Iohannis. Cu toate acestea, cel mai important sprijin pentru România ar putea veni din partea Turciei, care se numără printre cele mai puternice forțe militare din NATO, după SUA.
În timp ce 22 de state și-au exprimat susținerea pentru Mark Rutte, prim-ministrul Olandei și principalul contracandidat al lui Klaus Iohannis, diplomația românească este activă în Washington, pregătind terenul pentru o posibilă schimbare de direcție în cadrul alianței. Cu toate acestea, este de remarcat că retragerea candidaturii lui Rutte ar fi necesară pentru a permite o victorie a lui Iohannis, o decizie care poate fi dificil de realizat având în vedere sprijinul puternic pe care Rutte îl are din partea Statelor Unite și a altor mari puteri.
În același timp, există și posibilitatea ca Mark Rutte să fie mai interesat de funcția de șef al Consiliului European, iar această direcție ar putea influența decisiv rezultatul final al competiției pentru șefia NATO.
În contextul tensiunilor și provocărilor actuale din regiunea Europei de Est, o eventuală alegere a lui Klaus Iohannis în funcția de secretar general al NATO ar marca o etapă istorică pentru România și pentru întreaga regiune. Acest lucru ar reflecta și eforturile României de a-și asuma o mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice și ar consolida poziția țării în cadrul alianței, într-un moment crucial pentru securitatea regională.
