Reforma administrativ-teritorială a României: O nouă propunere de reorganizare

În toamna anului 2024, Uniunea Salvați România (USR) a înaintat un set de proiecte legislative, semnate de parlamentarii Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr. Aceste inițiative vizează o reformă ambițioasă a administrativ-teritoriale din România, având ca obiectiv principal reducerea numărului de județe și reorganizarea Capitalei. Scopul principal este de a spori eficiența administrației publice și de a face o utilizare mai responsabilă a resurselor financiare.

Propunerea de reorganizare: 8 județe în loc de 41

Proiectul legislativ propus de USR preconizează reorganizarea țării în opt județe, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare instituite din 2004. Această transformare ar aduce cu sine o reformă profundă a structurilor administrative și o scădere semnificativă a numărului de instituții, cu scopul de a reduce birocrația și de a economisi fonduri publice.

Structura noilor județe propuse

Conform proiectului, România va fi împărțită în opt județe astfel:

• Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
• Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
• Sud-Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman
• Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
• Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
• Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj
• Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
• București-Ilfov: Municipiul București și Ilfov

Se preconizează, de asemenea, că orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele nu vor putea avea sub 3.000 de locuitori.

Avantajele propunerii

Conform inițiatorilor, această reformă ar putea aduce multiple beneficii, cum ar fi:

• Reducerea cheltuielilor publice prin diminuarea numărului de instituții administrative;
• Simplificarea procesului decizional și a birocrației;
• O mai bună alocare a resurselor la nivel regional.

Provocările implementării

Cu toate acestea, această reformă ar putea întâmpina o rezistență considerabilă din partea autorităților locale și a angajaților din administrația publică, care s-ar putea teme de pierderea locurilor de muncă cauzată de comasarea instituțiilor. De asemenea, orașele care nu vor mai avea statut de reședință de județ ar putea percepe această schimbare ca o reducere a statutului lor administrativ.

Întrebări pentru cititori

Ce părere aveți despre propunerea USR pentru reorganizarea teritorială a României? Credeți că această reformă ar putea îmbunătăți eficiența administrației publice? Vă încurajăm să împărtășiți opiniile voastre în comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale.