Extragerea gazelor de șist în județul Bekes: O nouă provocare ecologică
ARAD. După ce companiile maghiare au eșuat în încercările de a extrage gaze de șist din perimetrul EX-6 Curtici, Budapesta și-a îndreptat atenția spre propriile terenuri, vizând în special județul Bekes, situat la câțiva kilometri de granița cu Arad.
Autoritățile ungare aleg să investească într-un proiect ambițios de fracturare a gazelor în apropierea frontierei românești, ignorând astfel eforturile Uniunii Europene de a elimina combustibilii fosili în favoarea surselor regenerabile de energie.
Fracturarea hidraulică, cunoscută sub numele de „fracking”, este percepută ca o activitate extrem de poluantă, având efecte adverse asupra mediului și sănătății umane. Această tehnologie a fost restricționată sau interzisă în mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Franța, Germania, Bulgaria, Țările de Jos și Danemarca.
Un proiect controversat
Ungaria a anunțat recent creșterea producției interne de gaze ca urmare a unei declarații de urgență energetică emise în 2022. Aceasta include explorarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică în județul Bekes, aproape de granița cu România.
Proiectul de fracking, intitulat „Corvinus”, este un parteneriat între grupul de stat MVM și Horizontal General LLC și a fost declarat proiect de interes public în 2022. La sfârșitul anului trecut, autoritățile locale au emis o autorizație esențială pentru continuarea acestui demers.
Impactul asupra mediului
Organizațiile non-guvernamentale locale, îngrijorate de riscurile ecologice, contestă planurile de extracție a gazelor prin fracturare hidraulică. Activistii subliniază că expansiunea proiectului nu beneficiază de o evaluare completă a impactului asupra mediului, în special având în vedere apropierea de frontiera românească.
„Este inacceptabil ca în anul 2025 să se elibereze un permis de extindere pentru un proiect de combustibili fosili, care neglijează emisiile generate”, a subliniat un activist important din cadrul unei organizații ecologiste.
Acesta a remarcat că lipsește o evaluare detaliată a emisiilor de gaze cu efect de seră asociate proiectului, incluzând impactul incendiilor ulterioare ale gazelor naturale și petrolului extrase. Analizele esențiale, cum ar fi impactul cumulativ al numeroaselor puțuri de gaz, consumul total de apă și emisiile de dioxid de carbon și metan, nu sunt incluse în evaluările existente.
În ciuda criticilor, guvernul Ungariei a preferat să nu comenteze, îndreptând întrebările către MVM Group, care a declarat că respectă normele de mediu și consideră protecția valorilor ecologice o prioritate în activitățile de extracție.
Consecințe pentru România
Deși județul Arad a reușit să evite riscurile legate de fracturarea hidraulică în urma unor dispute legale îndelungate, acțiunile ce au loc pe partea ungurească a frontierei ar putea afecta pământul, aerul și apa noastră. Este o situație care merită o atenție specială din partea autorităților și comunității.
Întrebări pentru cititori
Ce părere aveți despre proiectul de extracție a gazelor de șist din județul Bekes? Credeți că autoritățile ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a proteja mediul înconjurător? Vă invităm să împărtășiți gândurile voastre în comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale!
