Primarul Reșiței, Ioan Popa, a prezentat o evaluare a proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), recunoscând că unele dintre acestea se află în dificultate. Această situație vine pe fondul recentelor măsuri adoptate de Guvern, care vizează prioritizarea și monitorizarea investițiilor din acest program.

Deciziile Primăriei privind PNRR

De anul trecut, Primăria a hotărât să renunțe la cinci contracte legate de PNRR, o decizie considerată necesară din cauza costurilor ridicate de cofinanțare ce ar fi afectat bugetul local. Proiectele abandonate, care vor fi mutate pe alte surse de finanțare (Program Operațional Regional), includ:

• Cinematograful Dacia (cu o cofinanțare ce depășește 50% din costuri)
• Modernizarea cantinei de la Liceul Tehnologic
• Reabilitarea unui cămin
• Proiecte la Liceul de Arte (finanțare pe POR)

Proiecte în derulare

În prezent, Reșița are 14 proiecte PNRR în desfășurare, dintre care primarul estimează că maximum trei se află în zona de risc. Cele mai multe dintre aceste investiții vizează anveloparea blocurilor de locuințe, iar multe dintre acestea se apropie de finalizare. Aceasta include și campusul universitar dual, un proiect considerat esențial. Primarul a afirmat:

„Vedem ce se întâmplă aici, pentru că unele proiecte din domeniul educației sau sănătății s-ar putea să primească prioritate, în timp ce altele, mai puțin importante pentru comunitate, pot fi suspendate.”

Proiecte cu risc de suspendare

Printre proiectele aflate sub semnul întrebării se numără:

• Campusul universitar: Proiectul a început, dar întârzierile în licitații și execuție pot genera incertitudini.
• Cântărirea dinamică: Implementarea unor cântăriri în oraș ar putea fi suspendată.
• Parcări digitalizate: Introducerea unor soluții tehnologice pentru eficientizarea parcărilor este, de asemenea, în pericol.

Investiții în sănătate: Spitalul Județean

Un alt proiect major supus incertitudinii este cel al noului spital județean de urgență. Deși primarul Popa fusese optimist în privința finanțării de la ADR Vest, acum recunoaște că situația este „critică”. Fondurile inițial promise prin creditul BEI sunt acum incerte.

În absența finanțării publice, o soluție alternativă ar putea fi parteneriatul public-privat, care ar permite atragerea de investitori pentru a asigura resursele necesare construcției.