România vinde energie ieftin și o cumpără înapoi de șapte ori mai scump. Avertisment privind vulnerabilitatea sistemului energetic

România riscă să piardă avantajul energetic regional nu din lipsă de producție, ci din cauza deficitului de capacități de stocare și flexibilitate energetică. Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, care susține că țara noastră produce energie verde în exces în anumite intervale, dar este obligată să o cumpere înapoi la prețuri mult mai mari în orele de consum maxim.

Într-o analiză publicată pe LinkedIn, președintele Asociația Energia Inteligentă afirmă că Bulgaria a înțeles mai rapid noua logică a pieței energetice europene: nu mai câștigă neapărat cine produce mai multă energie, ci cine poate să o stocheze și să o livreze exact când cererea și prețurile cresc.

România produce energie verde, dar pierde bani

Potrivit analizei, România părea în ultimii ani favorită în cursa energetică regională, având:

• capacități mai mari de producție solară și eoliană;
• mai multe resurse naturale;
• o piață energetică mai mare decât Bulgaria.

În statistici, România era văzută drept viitorul hub energetic al Europei de Sud-Est. În practică însă, susține Chisăliță, situația începe să se schimbe.

„România produce. Bulgaria câștigă”, afirmă acesta.

România a exportat energie ieftină și a importat-o scump

Dumitru Chisăliță spune că luna aprilie 2026 arată foarte clar vulnerabilitatea sistemului energetic românesc.

Conform datelor invocate în analiză:

• România ar fi exportat energie electrică la aproximativ 50 euro/MWh;
• în orele de vârf de seară, a importat energie la prețuri de până la 250 euro/MWh.

Diferența uriașă de preț arată, în opinia specialistului, problema majoră a pieței energetice din România: lipsa capacităților de stocare.

„Nu contează cât produci, ci când produci”, explică președintele AEI.

Bulgaria ar profita de lipsa bateriilor din România

Potrivit analizei, România ar fi importat în aprilie energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au fost de doar aproximativ 5 milioane de euro.

Deși cantitatea importată a fost doar de două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.

Explicația ar fi simplă: România exportă energie ieftină la prânz, atunci când producția solară este foarte mare, iar Bulgaria o stochează în baterii și o revinde ulterior la prețuri ridicate.

„România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive”, afirmă Chisăliță.

România are mult mai puține baterii decât Bulgaria

Analiza evidențiază diferențe majore între cele două țări în ceea ce privește infrastructura de stocare energetică.

România ar avea:

• aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic;
• doar 0,6 GW putere instalată în baterii;
• puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.

În schimb, Bulgaria ar avea:

• aproximativ 6.700 MW instalați în regenerabile;
• peste 2 GW putere instalată în baterii;
• aproape 8 GWh capacitate de stocare;
• proiecte care ar putea duce rapid sistemul la 10 GWh.

Raportat la capacitățile regenerabile, România are o flexibilitate energetică mult mai redusă.

Conform calculelor prezentate:

• România are un raport de aproximativ 6% între baterii și regenerabile;
• Bulgaria ajunge la aproximativ 30%.

„Bulgaria dispune de o flexibilitate relativă de aproape cinci ori mai mare decât România”, susține președintele AEI.

Sistemul energetic românesc devine vulnerabil

În lipsa unei capacități suficiente de stocare, piața energetică din România devine tot mai vulnerabilă la fluctuațiile de producție și consum.

În timpul zilei:

• producția solară ridicată generează surplus;
• prețurile energiei scad puternic;
• energia este exportată rapid.

Seara:

• producția solară dispare;
• consumul crește;
• România ajunge să importe energie scumpă.

Această situație duce la volatilitate mare a prețurilor și la costuri ridicate pentru echilibrarea sistemului energetic.

Bulgaria investește deja în tehnologiile viitorului

Dumitru Chisăliță atrage atenția și asupra diferențelor tehnologice dintre sistemele de baterii utilizate.

În România, majoritatea bateriilor ar fi de tip Grid-Following, adică sisteme care urmăresc rețeaua existentă, fără să poată stabiliza independent sistemul energetic.

În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii ar fi deja de tip Grid-Forming, tehnologii moderne capabile să stabilizeze rețeaua și să susțină un sistem dominat de energie regenerabilă.

„Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului”, avertizează specialistul.

România riscă să transforme energia verde într-o problemă economică

Președintele Asociației Energia Inteligentă avertizează că extinderea rapidă a capacităților solare fără investiții în stocare poate duce la „canibalizarea economică” a energiei regenerabile.

Cu cât există mai multă producție solară fără baterii:

• energia produsă la prânz valorează tot mai puțin;
• prețurile devin extrem de volatile;
• dependența de importuri crește în orele de consum maxim.

În opinia sa, vulnerabilitatea nu mai este doar economică, ci poate deveni inclusiv geopolitică.

Concluzie: problema României nu mai este producția, ci flexibilitatea

Analiza lui Dumitru Chisăliță transmite un semnal clar: România produce suficientă energie verde, însă nu reușește să o gestioneze eficient.

În noua economie energetică europeană, avantajul nu aparține doar celor care produc multă energie, ci celor care pot controla inteligent momentul în care aceasta este utilizată și valorificată.

„Avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când și cum este utilizată energia”, concluzionează președintele AEI.