Controverse în Programul SAFE: oferta Damen Galați de 457 milioane euro pentru nave militare, ignorată de Guvern. România pregătește acum un proiect de 920 milioane euro

O ofertă de 457 de milioane de euro venită de la Damen Galați pentru construcția a patru nave militare destinate Forțele Navale Române nu a primit nici până astăzi un răspuns oficial din partea Guvernului României. În paralel, autoritățile pregătesc prin programul european SAFE un proiect estimat la aproximativ 920 de milioane de euro pentru nave cu caracteristici comparabile.

Subiectul a stârnit controverse în industria de apărare și întrebări legate de transparența achizițiilor militare finanțate prin mecanismul european SAFE, program care pune la dispoziția statelor membre fonduri pentru securitate și înzestrare militară.

Damen Galați a propus patru nave militare pentru 457 milioane euro

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, după aproape doi ani de discuții cu reprezentanții Forțele Navale Române, șantierul naval Damen Galați a transmis în septembrie 2025 o ofertă pentru:

• două nave de patrulare maritime;
• două nave pentru intervențiile scafandrilor militari.

Valoarea totală a proiectului era de 457 milioane de euro.

Oferta includea nave moderne, bazate pe platforma OPV 2600, utilizată deja pentru marina pakistaneză și adaptată conform cerințelor formulate de partea română.

Conform surselor din domeniul apărării, prima navă putea fi livrată în 36 de luni, iar cea de-a doua în 42 de luni.

Vizite oficiale și promisiuni privind producția în România

În ultimii ani, șantierul de la Galați a fost vizitat de mai mulți miniștri ai Apărării, printre care Angel Tîlvăr și Ionuț Moșteanu.

În ianuarie 2024, Angel Tîlvăr declara că programele de înzestrare trebuie să aducă beneficii industriei românești de apărare și economiei naționale.

La rândul său, în septembrie 2025, Ionuț Moșteanu afirma că și-ar dori ca noile nave ale Armatei Române să fie construite în România, apreciind capacitatea tehnologică a șantierului Damen Galați.

„Șantierul Damen din Galați are tot ce trebuie pentru a construi astfel de nave”, spunea atunci ministrul Apărării.

Programul SAFE: de la 757 milioane la 920 milioane euro

Între timp, prin programul european SAFE, Guvernul României a inclus achiziția unor nave similare, însă la costuri semnificativ mai mari.

Inițial, în ianuarie 2026, documentele publice indicau:

• 700 milioane euro pentru două nave de patrulare;
• 57 milioane euro pentru navele destinate scafandrilor.

În aprilie 2026, suma totală a crescut la aproximativ 920 milioane euro.

Potrivit explicațiilor oferite de Radu Miruță, o parte din diferență ar urma să acopere investiții în șantierul naval de la Mangalia.

Nave produse în România sau importate?

O altă controversă este legată de faptul că România a ales deja să cumpere o corvetă ușoară din Turcia, construită în clasa HISAR, pentru aproximativ 223 milioane euro fără TVA.

Decizia a venit după ce, în 2017, Guvernul României anulase contractul pentru cele patru corvete care urmau să fie construite la Galați în baza unui program aprobat anterior de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

În prezent, modelul de navă de patrulare analizat prin SAFE este asociat grupului german NVL/Lürssen, parte a Rheinmetall.

MApN: „Nu vom semna contracte în condiții dezavantajoase”

În urma criticilor publice și a întrebărilor privind transparența procedurilor SAFE, Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu va semna contracte dezavantajoase pentru statul român.

Reprezentanții ministerului susțin că toate procedurile sunt în desfășurare și că evaluările sunt realizate independent și obiectiv.

Totodată, ministrul Radu Miruță a afirmat că oferta Damen Galați „viza altceva”, sugerând că specificațiile tehnice nu ar fi identice cu cele prevăzute în actualele programe SAFE.

Critici și din partea altor companii internaționale

Damen Galați nu este singura companie care contestă modul în care sunt gestionate achizițiile prin SAFE.

Companiile Hanwha și Beretta au reclamat, la rândul lor, lipsa de transparență și comunicare din partea autorităților române.

Reprezentanții Beretta au transmis chiar că procedurile prevăzute prin regulamentul european SAFE ar trebui să fie „transparente, competitive și fundamentate tehnic”.

Un nou scandal în industria de apărare?

În lipsa unor explicații tehnice complete privind diferențele dintre ofertele analizate, cazul ridică semne de întrebare atât în industria navală, cât și în zona politică.

De o parte se află un producător cu experiență internațională și capacități existente în România, iar de cealaltă parte un program SAFE aproape dublu ca valoare față de oferta inițială transmisă statului român.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor explica public diferențele de cost și criteriile pe baza cărora vor fi atribuite contractele strategice pentru dotarea Armatei Române.

sursa : europa press