Actualitate
Ucraina explică incidentul din Portul Constanța. Răspunsurile oficiale transmise României după explozia unei drone maritime
Ucraina explică incidentul din Portul Constanța. Răspunsurile oficiale transmise României după explozia unei drone maritime
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut publice răspunsurile primite din partea autorităților ucrainene în legătură cu incidentul produs în 5 iunie 2026, când o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța. Potrivit informațiilor oficiale, Ucraina susține că pierduse controlul asupra a patru drone navale cu o zi înainte, în urma unor probleme de comunicații.
Ucraina: am pierdut controlul asupra celor patru drone
Conform răspunsului transmis Ministerului Apărării din România, forțele ucrainene au pierdut comunicațiile cu patru drone navale de tip Sargan-3000 în după-amiaza zilei de 4 iunie 2026, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 de kilometri de litoralul românesc.
Autoritățile de la Kiev afirmă că, din acel moment, nu au mai avut control asupra traseului dronelor și nici nu au reușit să restabilească legătura cu acestea.
În dimineața zilei de 5 iunie, la ora 09:54, Forțele Navale ale Ucrainei au informat oficial Forțele Navale Române despre situație și au avertizat că dronele urmau să intre în procedura automată de autodetonare. Potrivit explicațiilor oferite, lipsa comunicațiilor a făcut imposibilă anularea acestei secvențe.
Incidentul ar fi fost provocat de războiul electronic
Partea ucraineană consideră că incidentul reprezintă un caz izolat și susține că pierderea controlului asupra dronelor a fost provocată, cel mai probabil, de acțiunile de război electronic desfășurate de Federația Rusă.
MApN solicită măsuri suplimentare de siguranță
În urma incidentului, Ministerul Apărării Naționale a cerut deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Române și cele ale Ucrainei, pentru schimbul rapid de informații privind riscurile din Marea Neagră.
Totodată, ministrul apărării a solicitat oficial ca toate dronele navale lansate de Ucraina să fie programate să se autodetoneze doar în zone sigure, aflate în afara ariilor de interes ale României, dacă ajung necontrolat în apropierea acestora.
Ministerul român a transmis că apreciază cooperarea autorităților ucrainene, însă a cerut și clarificări suplimentare privind incidentul.
Cum s-a desfășurat intervenția autorităților române
Potrivit cronologiei prezentate de MApN, în dimineața de 5 iunie, la ora 06:20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române a anunțat Comandamentul Componentei Navale despre prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța.
Au fost alertate Garda de Coastă, SRI și echipele specializate EOD pentru neutralizarea munițiilor.
La ora 09:54, imediat după notificarea oficială transmisă de Ucraina privind autodetonarea celor patru drone, autoritățile române au evacuat personalul din zona Danei 78.
La 10:27, una dintre drone a explodat în port, fără a provoca victime.
Ulterior, Forțele Navale Române au desfășurat cercetări aeriene cu un elicopter Puma Naval, iar Direcția Hidrografică Maritimă a emis un avertisment pentru navigatori privind existența unor obiecte periculoase în zonă. Situația a fost comunicată și Comandamentului Maritim al NATO (MARCOM).
În jurul orei 11:00, Garda de Coastă a raportat explozia unei a doua drone în afara Portului Constanța, iar în jurul orei 13:00 au fost semnalate alte două explozii în largul Mării Negre.
La ora 14:35, autoritățile au confirmat că toate cele patru drone au fost distruse și au încheiat operațiunile de intervenție.
Analize privind securitatea portuară
Ministerul Apărării Naționale precizează că, în prezent, participă împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor și Administrația Portului Constanța la analiza cadrului legislativ și a responsabilităților privind securitatea infrastructurii portuare, atât civile, cât și militare.
Incidentul nu s-a soldat cu victime, însă a determinat autoritățile române și ucrainene să stabilească noi proceduri de cooperare și comunicare pentru gestionarea riscurilor din zona Mării Negre.