Oana Gheorghiu acuză cumulul de funcții din companiile de stat din energie: „10 oameni dețin 47 de funcții în 16 companii”

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că un număr restrâns de persoane ocupă simultan zeci de funcții în companiile de stat din sectorul energetic și cere eliminarea prevederilor legislative care permit astfel de practici. Potrivit acesteia, situația afectează eficiența companiilor și impune măsuri de reformă.

Oana Gheorghiu: 10 persoane cumulează 47 de funcții în companiile de stat

Într-o postare publicată pe Facebook, Oana Gheorghiu a afirmat că zece persoane dețin, în total, 47 de funcții în 16 companii de stat din energie, ocupând poziții de membri în consilii de administrație, consilii de supraveghere sau funcții executive de conducere.

Vicepremierul interimar a precizat că, dacă analiza este extinsă, 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active existente în companiile de stat din domeniul energetic.

Potrivit acesteia, situația evidențiază concentrarea funcțiilor de conducere în mâinile unui număr redus de persoane.

Venituri de până la 75.000 de lei pe lună

În mesajul său, Oana Gheorghiu a prezentat și exemple privind veniturile obținute din cumulul funcțiilor.

Conform datelor publicate, unele persoane încasează venituri lunare de până la 75.000 de lei, provenite din două mandate în consilii de administrație și o funcție executivă de director. Alte exemple menționate includ venituri de aproximativ 59.000 de lei, 58.700 de lei, 52.000 de lei și 48.000 de lei pe lună, rezultate din combinarea mai multor funcții de conducere.

Vicepremierul a oferit și exemplul unei persoane care ar încasa peste 34.000 de lei lunar din participarea în cinci consilii de administrație.

Apel pentru eliminarea „portițelor” legislative

Oana Gheorghiu consideră că problema nu este cauzată de lipsa legislației, ci de existența unor prevederi care au permis, în timp, cumularea funcțiilor în companiile de stat.

Ea susține că, după preluarea conducerii interimare a Ministerului Energiei de către Ilie Bolojan, autoritățile au avut acces la informațiile necesare pentru a evalua situația și pentru a identifica mecanismele care au făcut posibilă această practică.

În opinia sa, primul pas al reformei este analizarea modului în care funcționează sistemul și identificarea lacunelor legislative care permit astfel de situații.

Reforma companiilor de stat din energie, printre priorități

Vicepremierul interimar a subliniat că sectorul energetic are un impact direct asupra economiei și asupra costurilor suportate de populație, motiv pentru care modul în care sunt administrate companiile de stat trebuie analizat cu atenție.

Potrivit acesteia, menținerea acelorași persoane în poziții de conducere pe perioade îndelungate ridică întrebări privind eficiența managementului și necesitatea unor schimbări în sistem.

Ce prevede Legea nr. 158/2025

Oana Gheorghiu a făcut referire și la Legea nr. 158/2025, despre care spune că a simplificat procedura de revocare a persoanelor aflate în funcții de conducere care nu respectă noile plafoane de remunerație.

Totuși, ea a precizat că revocarea administratorilor sau directorilor pentru rezultate slabe ori pentru acțiuni considerate contrare intereselor companiei continuă să depindă de clauzele prevăzute în contractele de mandat.

În opinia vicepremierului, eficiența reformei depinde atât de îmbunătățirea legislației, cât și de negocierea unor contracte de mandat care să permită o mai mare responsabilizare a conducerii companiilor de stat.

Oana Gheorghiu: „Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”

În încheiere, vicepremierul interimar a transmis că reforma companiilor de stat nu presupune doar adoptarea unor noi legi, ci și eliminarea mecanismelor care au permis, de-a lungul anilor, cumulul funcțiilor și al remunerațiilor în rândul unui număr restrâns de persoane.

Potrivit acesteia, obiectivul este reducerea risipei și creșterea transparenței în administrarea companiilor de stat din sectorul energetic.