Când Curtea de Conturi îți spune că ai greșit, nu mai merge cu „merge și așa”

În administrația publică există multe controale, multe rapoarte și multe recomandări. Unele sunt discutabile, altele pot fi contestate, iar uneori chiar sunt anulate în instanță. Însă există situații în care concluziile sunt atât de grave încât nu mai pot fi trecute cu vederea.

Exact într-o astfel de situație se află Primăria Oravița.

O opinie contrară emisă de Curtea de Conturi nu este o simplă observație birocratică și nici o formalitate administrativă. Este unul dintre cele mai severe semnale pe care le poate primi o instituție publică. Practic, auditorii spun că situațiile financiare ale primăriei nu prezintă în mod fidel realitatea și că există probleme majore în gestionarea banilor publici.

În orice administrație responsabilă, un asemenea verdict ar fi urmat de explicații clare, asumare și măsuri rapide pentru remedierea problemelor. Pentru că banii administrației locale nu sunt ai primarului, ai viceprimarului sau ai funcționarilor. Sunt banii contribuabililor.

Raportul Curții de Conturi vorbește despre milioane de lei înregistrați incorect, despre arierate importante, despre deficiențe administrative și chiar despre sancționarea contravențională a primarului. Toate acestea nu pot fi reduse la o simplă dispută tehnică între auditori și administrație.

În politică, imaginea se construiește ușor prin fotografii de la inaugurări, promisiuni și postări pe rețelele sociale. Mult mai greu se construiește însă încrederea că fiecare leu din buget este administrat cu responsabilitate.

Dumitru Ursu conduce Primăria Oravița de mai mulți ani. Tocmai de aceea, responsabilitatea pentru modul în care funcționează administrația îi revine în primul rând celui aflat la conducere. Când lucrurile merg bine, meritul este revendicat de primar. Când apar nereguli grave constatate de instituțiile statului, aceeași regulă a responsabilității trebuie să se aplice.

Nu înseamnă că orice constatare a Curții de Conturi reprezintă automat o faptă penală și nici că cineva trebuie condamnat în piața publică înainte ca toate procedurile legale să fie finalizate. Dar înseamnă că cetățenii au dreptul să primească răspunsuri, nu justificări.

În ultimii ani, românii au devenit tot mai puțin impresionați de discursurile politice și tot mai atenți la modul în care sunt cheltuiți banii publici. Drumurile, investițiile, proiectele europene și serviciile publice nu se măsoară în comunicate de presă, ci în rezultate și în respectarea regulilor.

Oravița are nevoie de dezvoltare, nu de controverse administrative. Are nevoie ca administrația locală să demonstreze că poate gestiona transparent resursele comunității și că învață din greșeli, dacă acestea au existat.

În democrație, cea mai importantă instituție de control rămâne, până la urmă, cetățeanul. Iar atunci când un raport oficial ridică semne serioase de întrebare, cea mai proastă strategie este tăcerea. Oamenii nu cer perfecțiune de la aleșii lor. Cer însă responsabilitate, transparență și respect față de banul public.