Legea integrității, adoptată de Senat. Disputa privind declarațiile de avere și „amendamentul Fritz” continuă

Legea integrității a trecut de votul Senatului, după o zi tensionată de dezbateri în comisiile parlamentare și în plen. Proiectul, important inclusiv pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, a fost adoptat cu 106 voturi „pentru” și 19 voturi „contra” și urmează să ajungă la promulgare. (g4media.ro)

În centrul disputei s-au aflat două teme sensibile: transparența declarațiilor de avere și așa-numitul „amendament Fritz”, prevedere contestată de USR și criticată inclusiv la nivel european.

Legea integrității a trecut de Senat

Înainte de votul final, proiectul a primit undă verde în comisiile reunite ale Senatului. Comisia de constituționalitate a aprobat legea cu 8 voturi pentru și 2 împotrivă, iar în Comisia juridică au fost înregistrate 20 de voturi pentru și 4 împotrivă. (g4media.ro)

Senatul a fost Camera decizională, iar votul din plen a trimis proiectul către etapa promulgării.

Miza este una importantă și din perspectiva relației României cu Uniunea Europeană. Legea reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul indicat pentru adoptarea sa fiind 31 august. (g4media.ro)

Ce se întâmplă cu declarațiile de avere

Una dintre cele mai aprinse discuții a vizat caracterul public al declarațiilor de avere și de interese.

Subiectul a devenit sensibil după decizia Curții Constituționale din 2025. Agenția Națională de Integritate preciza în mai 2026 că, în urma Deciziei CCR nr. 297 din 29 mai 2025, declarațiile de avere și de interese nu mai erau publicate pe site-urile instituțiilor și nici pe portalul ANI. De asemenea, deponenții nu mai aveau obligația de a include anumite informații privind soțul, soția și copiii majori. (integritate.eu)

Noua legislație încearcă să reașeze cadrul juridic după această decizie, însă modul în care trebuie păstrat echilibrul dintre protecția datelor personale și dreptul publicului de a verifica averile demnitarilor a generat dispute politice puternice.

Propunerea de eliminare a transparenței a fost respinsă

În comisiile Senatului au fost discutate și amendamentele depuse de senatoarea Nadia Cerva, care ar fi dus la eliminarea transparenței declarațiilor de avere.

Aceste amendamente nu au trecut.

În Comisia de constituționalitate s-au înregistrat 4 voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri, iar în Comisia juridică voturile au fost împărțite egal: 7 pentru și 7 împotrivă. (g4media.ro)

Dezbaterile au fost tensionate, semn că problema declarațiilor de avere rămâne una dintre cele mai controversate componente ale reformei sistemului de integritate.

„Amendamentul Fritz” rămâne în lege

Proiectul adoptat păstrează și prevederea devenită cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”, asociată cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

USR s-a opus prevederii și a susținut că aceasta ar avea o țintă politică precisă. În schimb, susținătorii adoptării legii au invocat inclusiv necesitatea respectării termenelor asumate de România prin PNRR.

Premierul Ilie Bolojan declarase înaintea votului că legea trebuie adoptată pentru îndeplinirea jalonului european, chiar dacă amendamentul controversat ar urma să fie eliminat ulterior. (g4media.ro)

Disputa a depășit însă granițele României. Lideri ai unor importante grupuri politice europene au intervenit public în dezbatere, criticând menținerea prevederii.

PNL a votat legea invocând banii din PNRR

În plen, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a justificat votul liberalilor prin riscul financiar asociat neîndeplinirii jalonului PNRR, făcând referire la o miză de 770 de milioane de euro. (g4media.ro)

USR a avut o poziție opusă. Liderul senatorilor formațiunii, Sorin Șipoș, a acuzat faptul că un amendament controversat a fost legat de un jalon european, astfel încât parlamentarii să fie puși în situația de a alege între respingerea prevederii și riscul privind fondurile europene. (g4media.ro)

Dincolo de confruntarea politică, situația arată cât de complicată a devenit adoptarea legislației privind integritatea: într-un singur proiect se intersectează regulile privind incompatibilitățile, transparența averilor, deciziile CCR și angajamentele asumate de România în PNRR.

Ce urmează după votul din Senat

După adoptarea de către Senat, Legea integrității merge la promulgare. Președintele României poate promulga actul normativ sau poate solicita Parlamentului reexaminarea acestuia, în limitele procedurii constituționale. (g4media.ro)

Prin urmare, votul din Senat închide etapa parlamentară a proiectului, dar nu neapărat și controversa politică.

Rămâne de văzut atât ce se va întâmpla cu „amendamentul Fritz”, cât și modul în care noile reguli privind declarațiile de avere și de interese vor funcționa în practică.

Pentru cetățeni, miza este mai simplă decât conflictul dintre partide: cât de ușor vor putea afla în continuare informații relevante despre averile și interesele celor care ocupă funcții publice și cât de eficient va putea statul să verifice eventualele conflicte de interese sau incompatibilități.