Actualitate
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României
El rămâne astăzi cel mai puternic model contemporan pentru o politică de stat ruptă de viciile comunismului și ale tranziției, o legendă vie a politicii și a istoriei deopotrivă, simbolul unei confruntări care a marcat ultimii 70 de ani, cei mai dificili din trecutul statului român modern.
A fost, cum se știe, ultimul monarh al României, cel mai tânăr rege din toată istoria noastră, primul și singurul nostru rege născut în granițele României Mari, cel mai longeviv rege istoria omenirii care a supraviețuit 90 de ani de la propria încoronare, ultimul șef de stat participant efectiv la cel de-al doilea război mondial, ultimul Suveran al Europei de Est înaintea prăbușirii democrațiilor.
Dar viața lui Mihai I nu a fost simplă și lipsită de griji niciodată. Forța caracterului în fața vitregiei destinului s-a arătat încă din primii ani de viață, atunci când a fost nevoit să înfrunte nu doar relația complicată dintre părinți, ci și o situație neașteptată, de a prelua Coroana, abandonată de tatăl său, și provenind de la bunicul său, care întregise România Mare. Regele-copil simboliza și atunci speranțele celor care vedeau în el un nou Carol I, pregătit să fie crescut în tradiția românească, cu spiritul german și integritatea străbunicului său, dar cu blândețea și empatia lui Ferdinand. Detronat de propriul tată, Mihai a trăit tragedia cea mai mare a unei copilării, aceea de a fi despărțit de mama sa, experiență care avea să-i impregneze o fire emotivă pentru tot restul vieții. Încoronat din nou la 19 ani, acest adolescent a fost ținut departe de treburile publice de unul din cei mai mari dictatori și criminali pe care istoria Europei i-a avut în anii 40, Ion Antonescu. Confruntarea dintre mareșal și rege nu a fost doar una politică, ori militară, a fost din prima clipă confruntarea dintre bine și rău, dintre spiritul totalitar și păstrarea statului român, dintre decizii genocidale și apărarea vieții semenilor săi.
Prin actul de la 23 August 1944, atunci când a întors armele de partea aliaților – „îmbinare de clarviziune și curaj”, cum îl descria Șerban Papacostea – Mihai I va rămâne pentru eternitate în istoria românilor drept cel care a salvat integritatea și statalitatea României, a scurtat frontul hitlerist cu 500 de Km și a cruțat sute de mii de vieți omenești. Gestul său, prin care a întors destinul continentului european, lăudat de liderii lumii, a fost momentul astral despre care a vorbit toată viață, cu amărăciunea de a se justifica și cu modestia de a izbăvi ceea ce o întreagă pleiadă de politicieni, militari de carieră sau servicii secrete nu reușiseră. 23 August 1944 rămâne proba vieții lui de mare monarh și Suveran, un act făcut de cel mai tânăr Rege al românilor, maturizat grăbit de viața-i dură. Până la ruptura de la 1947, regele a fost încrustarea statalității românești, apărător al valorilor europene, al năzuințelor românești și al drumului european. De la înfruntarea directă cu Stalin, Groza și Vîșinski, la actul unic în lume pe care l-a născut – „greva regală”, și toată lupta imposibilă pe care a dus-o, cu riscul propriei vieți, refuzând să legitimeze actele unui guvern de ocupație, cu armatele împânzite în toată țara și travaliul supraomenesc de a te împotrivi unui sistem care lichida zilnic adversarii, Mihai a fost un erou al întregii Europe și al celor mai concrete idealuri de libertate și democrație. A fost, încă de la ocuparea timpurie a instituțiilor de către comuniști și sovietici, cea mai puternică și reprezentativă instanță a luptei împotriva comunismului, un bastion al legalismului și al constituționalismului. Necontenitele încercări la care a fost supus dezvăluie astăzi, așa cum istoricii au reclădit în ultimii prin accesul la documentele diplomatice, mărturia ochiului vigilent al aliaților, nu doar pericolul iminent al anihilării sale, pe care l-a trăit cu un curaj și o demnitate epocale, ci și o forță a caracterului copleșitoare, sobrietatea și demnitatea voievodului temerar, vigoarea și constanța unui tânăr pe care viața nu l-a cruțat de drame și tragedii. Biruința sa stă pentru eternitate tocmai în încăpățânarea și în înțelegerea desăvârșită a rațiunii de a nu pune de-a curmezișul domnia cu viața a o mie de tineri, sacrificiul personal întruchipat pentru a salva pe cei pentru care era pe Tron.
Nu a încetat nicio clipă, de la vârsta de la 6 ani, să fie Rege. Prin atitudine, prin felul de fi, prin felul de a trăi, prin felul de a gândi, de a se raporta la ceilalți și mai ales la noi, românii. Nici în Exil, nicio clipă nu s-a îndoit de menirea sa, i-au rămas indiferente orice fel de privilegii sau avantaje, orice fel de planuri, propuneri sau variante care nu corespundeau principiilor sale. A trăit demn și când rostea discursul Tronului cu parlamentul plin de comuniști, și când îi sfida înfruntând pericolul morții și atunci când Antonescu îl considera un copil uzurpându-I rolul. A înfruntat ca nimeni altul o viață care-i răpise tot: țara, tronul, continuitatea constituțională, domnia, pe cei mulți din jurul său. Și a rămas mereu același român de o desăvârșită onoare. A avut cele mai diverse și mai neobișnuite slujbe pentru un monarh exilat, de la crescător de păsări la agent de bursă sau pilot de încercare. Dar niciodată nu a putut duce, precum majoritatea monarhilor exilați, o viață ușoară. A trăit o existență plină de lipsuri și limitări, imagine ipostaziată cel mai bine de mărturisirile românilor care-i treceau pragul.
Ilegitima abdicare, falsă și nerecunoscută de Mihai niciodată, l-a unit prin jurământ, pentru eternitate, așa cum avea să spună atunci când a denunțat actul samavolnic, raptul de la 30 decembrie 1947, pentru prima dată, pe teritoriul aliaților britanici și americani, în martie 1948: „Nu mă consider obligat în nici un fel de acest act care mi-a fost impus. Cu neclintită credință în viitorul nostru, animat de același devotament şi dorință de a munci, voi continua să servesc poporul român, de care destinul meu este legat inexorabil.”
Singur împotriva unui sistem, de unul singur împotriva unui Occident nepăsător, simbolul desăvârșit al Exilului a fost până în ultima clipă întruchiparea legitimității, a verticalității și a onoarei, a statalității refugiate la Versoix, una dintre cele câteva reședințe temporare ale lui Mihai I în pribegie, dar care devenise în anii grei ai dictaturii centrul lumii libere, izvorul de speranță al românilor. Cum spunea un filosof, „Mihai fără de țară” era formula care întruchipa nu pierderea contactului cu românii sau abandonarea speranței, ci ipostazierea celor care îl uitaseră pe rege sau abandonaseră și care pierduseră simțul nobleței, a demnității, conștiința devotamentului pentru binele public. Regele detronat – victima și simbolul unei inconștiențe a Occidentului, cum avea să afirme, a unei „lăsări de izbeliște” a răsăritului continental – ipostazia cel mai important arhetip politic, istoric și dinastic al Europei de Est și al simbolisticii victimelor din spatele Cortinei de Fier.
Prăbușirea comunismului i-a dat speranța unui nou început, moment în care viața sa a căpătat, din nou, o altă dimensiune. Dar după 1989 a trăit tragedia de a fi ținut, în continuare, departe de țara sa, de a fi umilit, alungat cu mitraliera, de a fi calomniat și acuzat prin atâtea neadevăruri și nelegiuiri. El a devenit astfel ultimul exilat și simbolul prin suferință al continuității, metafora fricii vremelnicilor administratori ai politicului de tot ce însemna istoria ca sursă a tradițiilor și a regăsirii drumului întrerupt la 1947. Demnității, determinării, curajului și loialității Suveranului după 1989 i s-au opus, rând pe rând, minciuna, ipocrizia, abuzul, grosolănia, forța, manipularea, impostura. Abnegația celui care a văzut Cortina de Fier lăsându-se peste Europa transformând totul într-o lume a medievalului a stârnit frustrarea, ura, furia și împotrivirea totală a celor care nu voiau ca România să revină în familia europeană. Regele era simbolul desăvârșit al neutralității, al ordinii și al legalității, al moralei și modestiei, al conștiinței, integrității și al credinței, al repunerii celor mai valoroase principii și idealuri la locul lor. Cum ar fi putut ei să permită așa ceva? Nimic din viața, conștiința și felul lor de a fi și de a acționa nu trecea prin aceste coordonate. Când l-au izgonit pe rege de Crăciun, în 1990 și, mai târziu, 1994, ținându-l departe de țară încă șapte ani nefericiți, ducând astfel exilul la jumătate de secol, ei au alungat România toată, cu speranțele și șansele ei. Ei au alungat cea mai legitimă instituție. Exasperarea acestor chiriași ai istoriei a fost confruntată mereu cu imaginea Suveranului, atitudinea sa, încăpățânarea sa legendară. Când ei îl alungau și îl ponegreau aici, regele acolo, în Europa sau în SUA milita pentru cauza poporului său implorând cancelariile vestice să aibă îngăduință pentru țara sa. Mai târziu, iertându-i pe toți, și pe cei care l-au alungat, și pe cei care l-au ignorat și pe cei care l-au ponegrit, regele nu doar a dat sens creștineștii clemențe, dar a oferit lecția sa de bunătate, frumusețe sufletească, onoare, biruindu-i cu aura sa legendară.
După 1997, regele a venit acasă, iar istoria ultimilor douăzeci de ani este partea frumoasă din această poveste, pentru că, într-o anumită măsură, întruchiparea celui mai frumos român a biruit. Prin străduință, prin cutezanță, prin punerea la dispoziția țării sale a imaginii sale internaționale și a disponibilității sale. Atunci când, în 1997 și 2001, a realizat turneele pentru susținerea candidaturii noastre pentru Alianța Nord-Atlantică, regele a fost o reflectarea sublimă a prototipului monarhului occidental modern, omului de stat cu viziune pentru Europa și pentru lumea secolului XXI, cu un comportament public ireproșabil, obiectiv, garantat de neutralitatea sa și de experiența sa istorică și statală. Pilda sa este grăitoare pentru că ea vorbea despre prestanță regală, iertare, convingere, speranță, trecut și viitor în același timp. Conștiință a demnității și a onoarei unor alte vremuri, Mihai a trăit visul de a-și vedea țara acolo unde o lăsase când o putere străină îi răpise tronul: în Europa și în cele mai puternice alianțe politico-militare din istorie. Reflectarea celor douăzeci de ani scurși de la revenirea sa până la trecerea la cele veșnice este cea mai veritabilă și coerentă lecție de politică și istorie pentru generația mea și pentru România următoarelor decenii. În ea regăsim conviețuirea cu zbuciumul istoriei, reconcilierea națională, întruchiparea democrației și a libertății, statornicia, sprijinirea temeinică a instituțiilor, a reprezentativității, a constituționalismului și parlamentarismului, o vocație pentru națiune și pentru cetățeni.
Cei ca mine l-au descoperit mai întâi pe Mihai I, în chip surprinzător, din amintirile și povestirile bunicilor, atunci când nimeni nu mai credea că vom fi martorii unei prăbușiri globale a comunismului. Era ca un astru miraculos și îndepărtat la care visau foarte puțini. Astfel, Mihai I a intrat inițial în conștiința și în viețile noastre indirect, iar alții nu au mai apucat să-l vadă reîntors acasă. Până la vârsta de aproape șaptezeci de ani, pe Mihai I românii aproape că nu l-au cunoscut deloc, iar astfel personalitatea sa a beneficiat de o încărcătură emoțională și simbolică aparte, grație singurei modalități de a lua contact cu țara sa, interviurile acordate și publicate. Pentru mulți ani, de fapt pentru cei mai mulți ani ai vieții sale, aceasta a fost, pe lângă mesajele regale radiofonice, singura cale de a comunica românilor. Târziu, abia odată cu anii 80, atunci când zorii noului timp se întrezăreau, Suveranul a început să fie înconjurat cu o apreciabilă atenție de mass-media internațională și de nume publice românești cunoscute în cancelariile occidentale.
Regele a fost încrustarea statalității românești, apărător al valorilor europene, al năzuințelor românești și al drumului european.
Mihai I a depășit prin tot ceea ce a făcut epoca sa, inclusiv statutul său istoric și politic, de rege, de fost șef de stat, de personalitate reprezentativă a exilului și a rezistenței împotriva comunismului, de simbol al luptei pentru democrație și libertate, de întruchipare a celor mai curate valori asociate umanității și spiritului liber, de cel mai înalt reprezentant al regalității și al interbelicului, al valorilor României autentice.
Actualitate
Tragedie în Pakistan: cel puțin 17 elevi au murit după prăbușirea acoperișului unei școli din Peshawar
Tragedie în Pakistan: cel puțin 17 elevi au murit după prăbușirea acoperișului unei școli din Peshawar
Cel puțin 17 elevi și un profesor au murit după ce acoperișul unei școli private s-a prăbușit în orașul Peshawar, din nord-vestul Pakistanului. Incidentul s-a produs joi, 15 octombrie 2026, în timpul orelor de curs, iar echipele de salvare au intervenit pentru a-i scoate de sub dărâmături pe cei prinși în clădire.
Victimele sunt copii cu vârste de până la 13 ani, potrivit informațiilor transmise de autoritățile medicale locale și relatate de presa internațională. Mai multe persoane au fost rănite și transportate la spital, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce operațiunile de căutare continuă. <Cite refs={[„turn266048news9″,”turn266048news10″,”turn266048search4”]}/>
Acoperișul unei școli private s-a prăbușit în timpul orelor
Tragedia a avut loc la Al-Khair Education Center, o școală privată din cartierul Dir Colony, în orașul Peshawar.
Potrivit informațiilor preliminare, acoperișul unui nivel superior s-a prăbușit peste structura etajului inferior, care a cedat la rândul său peste sălile în care se aflau elevii.
Prăbușirea i-a surprins pe copii în timpul programului școlar. În urma incidentului, mai mulți elevi și membri ai personalului au rămas blocați sub resturile clădirii.
Cauza exactă a prăbușirii nu era stabilită în primele informații publicate despre incident. Autoritățile urmează să clarifice circumstanțele în care s-a produs tragedia.
Echipele de salvare au căutat supraviețuitori printre dărâmături
La fața locului au intervenit echipele serviciului de urgență Rescue 1122, ambulanțe și alte forțe de intervenție. Salvatorii au lucrat pentru îndepărtarea resturilor și evacuarea persoanelor prinse sub dărâmături.
Potrivit oficialilor citați de Reuters, cel puțin 45 de copii fuseseră scoși din zona afectată la un moment dat în timpul operațiunilor. Mai multe persoane au fost transportate la Lady Reading Hospital din Peshawar.
Spitalul a activat măsurile de urgență pentru a putea trata victimele. Personalul medical a preluat atât persoane rănite, cât și victime declarate decedate la sosire.
În timp ce echipele continuau căutările, autoritățile avertizau că ar putea exista în continuare persoane prinse sub resturile clădirii. <Cite refs={[„turn266048news9″,”turn266048news10”]}/>
Ce se știe despre cauza prăbușirii
Cauza exactă a accidentului nu fusese confirmată în primele relatări. Agenția Associated Press a transmis că autoritățile au indicat posibile probleme de rezistență structurală ale clădirii, însă circumstanțele trebuie stabilite prin verificări suplimentare. <Cite refs={[„turn266048news10”]}/>
Prăbușirea readuce în atenție problema siguranței clădirilor și a respectării normelor de construcție în Pakistan, unde incidente similare au provocat victime de-a lungul timpului.
Pentru stabilirea responsabilităților, anchetatorii trebuie să clarifice starea structurii, eventualele deficiențe de construcție și respectarea cerințelor de siguranță.
Ancheta continuă după tragedia din Peshawar
Autoritățile continuă să strângă informații despre incident și să stabilească împrejurările în care acoperișul s-a prăbușit. În paralel, echipele medicale acordă îngrijiri persoanelor rănite.
Tragedia a afectat o comunitate întreagă și a readus în centrul atenției necesitatea verificării condițiilor de siguranță din școli, în special în clădirile în care se află zilnic copii.
Pe măsură ce vor apărea informații oficiale despre cauza prăbușirii și rezultatele anchetei, bilanțul și detaliile incidentului ar putea fi actualizate.
Sursa informațiilor: Deutsche Welle, Reuters și Associated Press.
Actualitate
Ajungem si aici! Poliția a confiscat un robot acuzat că a agresat sexual o adolescentă de 16 ani
Germania: Poliția a confiscat un robot acuzat că a agresat sexual o adolescentă de 16 ani
Un caz neobișnuit investigat de poliția din Germania ridică întrebări despre utilizarea roboților în spațiile publice și responsabilitatea celor care îi controlează. Un robot ar fi atins în mod indecent o adolescentă de 16 ani și ar fi făcut gesturi cu tentă sexuală pe o stradă din Köln. Doi tineri, în vârstă de 16 și 19 ani, sunt suspectați că au controlat aparatul și au transmis incidentul în direct pe rețelele sociale.
Potrivit CNN și agenției Associated Press, poliția a confiscat robotul și telefoanele mobile ale celor doi tineri. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă mișcările aparatului au fost controlate de la distanță, programate în prealabil sau realizate în alte circumstanțe.
Incidentul s-a petrecut în noaptea de 10 spre 11 octombrie 2026, în orașul Köln, din vestul Germaniei.
Cum s-ar fi produs incidentul din Köln
Potrivit informațiilor comunicate de poliție, adolescenta se afla în fața unui restaurant de tip fast-food, împreună cu două prietene, în vârstă de 17 și 18 ani, când robotul s-ar fi apropiat de ea din spate.
Aparatul ar fi atins-o în zona feselor și ar fi făcut mișcări cu tentă sexuală. Autoritățile au fost alertate, iar polițiștii au intervenit pentru a clarifica situația.
Robotul avea aproximativ 1,20 metri înălțime și purta haine sport, o vestă albă, pantaloni negri, un lanț auriu și ochelari de soare. Aspectul său neobișnuit a atras atenția și după ce poliția a publicat imagini cu aparatul confiscat.
Conform anchetatorilor, proprietarul robotului, în vârstă de 16 ani, și un tânăr de 19 ani ar fi filmat momentul și l-ar fi transmis în direct pe rețelele sociale, însoțindu-l de comentarii.
Poliția investighează rolul celor doi tineri
După incident, polițiștii au identificat cei doi tineri în apropiere. Robotul a fost găsit în portbagajul unui autoturism, unde fusese plasat înainte de sosirea autorităților.
Anchetatorii au confiscat aparatul și telefoanele mobile ale celor doi suspecți, pentru a analiza înregistrările și a stabili ce s-a întâmplat.
Una dintre întrebările centrale ale investigației este dacă robotul a fost manevrat intenționat pentru a se apropia de adolescentă și a face gesturile respective.
Poliția verifică, de asemenea, dacă mișcările au fost programate anterior sau controlate în timp real. Până la clarificarea acestor aspecte, circumstanțele exacte ale incidentului rămân în curs de investigare.
Cei doi tineri nu fuseseră puși sub acuzare la momentul relatărilor publicate de presa internațională, însă erau considerați suspecți în anchetă.
Un caz neobișnuit pentru autoritățile germane
Reprezentanții poliției din Köln au descris cazul drept unul fără precedent în experiența lor. Situația ridică dificultăți suplimentare deoarece presupusul comportament agresiv ar fi fost realizat prin intermediul unui dispozitiv robotic.
Ancheta vizează suspiciunea unei infracțiuni încadrate în legislația germană drept insultă cu motivație sexuală. Încadrarea juridică definitivă depinde de rezultatele investigației și de circumstanțele care vor putea fi dovedite.
Cazul evidențiază și o problemă mai largă: pe măsură ce roboții devin mai accesibili publicului, utilizarea lor în spații aglomerate poate genera situații în care este necesară stabilirea clară a responsabilității persoanelor care îi operează.
În acest context, autoritățile trebuie să analizeze atât comportamentul aparatului, cât și intențiile și acțiunile persoanelor implicate.
Poliția avertizează asupra comentariilor și distribuirii imaginilor
După apariția cazului în spațiul public, poliția din Köln a criticat comentariile nepotrivite apărute pe rețelele sociale și a atras atenția că glumele despre un asemenea incident sau distribuirea iresponsabilă a imaginilor pot agrava impactul asupra persoanei vizate.
Identitatea adolescentei nu a fost făcută publică, iar autoritățile nu au oferit detalii suplimentare privind eventualele consecințe fizice ale incidentului.
Investigația continuă, iar poliția încearcă să stabilească exact cum a fost folosit robotul și cine este responsabil pentru acțiunile reclamate.
Cazul din Germania readuce în discuție limitele utilizării tehnologiei în spațiile publice și necesitatea unor reguli clare atunci când dispozitivele controlate de oameni sunt folosite într-un mod care poate afecta siguranța și demnitatea altor persoane.
Sursa informațiilor: CNN și Associated Press, relatări publicate în octombrie 2026.
Actualitate
Spitalul modular din Pipera, investiție de peste 5,2 milioane de euro, devastat și lăsat în paragină. Aproape toate aparatele de aer condiționat au dispărut
Spitalul modular din Pipera, investiție de peste 5,2 milioane de euro, devastat și lăsat în paragină. Aproape toate aparatele de aer condiționat au dispărut
Spitalul modular din Pipera, construit în 2020 pentru a sprijini sistemul medical în timpul pandemiei de COVID-19, a ajuns într-o stare avansată de degradare, după ce ar fi fost ținta unor furturi și acte repetate de vandalism. Investiția, realizată cu peste 5,2 milioane de euro din bani publici, a rămas neutilizată după o perioadă scurtă de funcționare, iar din incintă ar fi dispărut aproape toate cele 250 de aparate de aer condiționat, alături de instalații electrice și echipamente medicale.
Situația readuce în atenție modul în care sunt administrate investițiile publice după încheierea perioadei pentru care au fost realizate. În timp ce infrastructura fostului spital se degradează, Primăria Municipiului București susține că bunurile aparțin Companiei Municipale Consolidări SA, aflată în procedură de faliment, iar responsabilitatea pentru conservarea acestora revine lichidatorului judiciar.
Spitalul modular din Pipera, construit în timpul pandemiei, a fost abandonat
Unitatea medicală a fost amenajată în anul 2020, în timpul mandatului Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, pentru a contribui la gestionarea crizei sanitare provocate de coronavirus.
Proiectul a presupus adaptarea unor construcții provizorii folosite inițial pentru organizarea de șantier a viitorului Spital Metropolitan. În total, au fost amenajate 250 de containere, care urmau să asigure spațiile necesare funcționării unității medicale.
Deși a fost conceput pentru a răspunde unei nevoi urgente a sistemului sanitar, spitalul a funcționat doar câteva luni. Ulterior, amplasamentul a rămas neutilizat, iar lipsa întreținerii a contribuit la degradarea treptată a construcțiilor.
În prezent, vegetația a ocupat o parte importantă a terenului, iar în unele zone copacii au început să crească inclusiv pe acoperișurile clădirilor. Imaginile prezentate din incintă indică, de asemenea, deteriorări ale infrastructurii și urme ale unor intervenții prin care persoane necunoscute ar fi pătruns în construcții.
Peste 5,2 milioane de euro, investiți în containere și echipamente medicale
Valoarea totală a investiției în spitalul modular din Pipera a depășit 5,2 milioane de euro, potrivit informațiilor prezentate despre proiect.
Din această sumă, aproximativ 3,2 milioane de euro au fost alocate containerelor, în timp ce circa două milioane de euro au reprezentat costul echipamentelor medicale.
Furturile și degradarea semnalate ridică întrebări privind modul în care au fost protejate bunurile după încetarea activității medicale.
Potrivit informațiilor disponibile, aproape toate cele 250 de aparate de aer condiționat ar fi dispărut din incintă. De asemenea, ar fi fost sustrase instalații electrice și echipamente medicale, iar în unele spații au fost constatate distrugeri.
Nu a fost comunicată deocamdată o evaluare finală a prejudiciului și nici valoarea bunurilor care ar mai putea fi recuperate.
Lipsa pazei și a întreținerii, criticată de reprezentanții pacienților
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a criticat modul în care a fost administrat amplasamentul după încheierea perioadei de funcționare a spitalului.
Acesta a afirmat că unitatea a beneficiat inițial de pază, însă măsurile de securitate au fost ulterior eliminate. În opinia sa, autoritățile ar fi trebuit să asigure cel puțin întreținerea clădirilor sau identificarea unei alte utilizări pentru infrastructura existentă.
Problema nu vizează doar dispariția unor echipamente, ci și pierderea posibilității de a valorifica o investiție realizată din fonduri publice.
În lipsa unor măsuri eficiente de conservare, containerele și dotările medicale se pot deteriora, iar readucerea lor în stare de funcționare poate presupune costuri suplimentare.
Cine răspunde pentru bunurile publice degradate?
Dragoș Dincă, profesor universitar de administrație publică la SNSPA, a atras atenția asupra responsabilității instituțiilor care au în administrare bunuri publice.
Acesta a subliniat că bunurile trebuie protejate și administrate corespunzător, iar degradarea, pierderea sau distrugerea lor impun clarificarea responsabilităților instituționale.
În cazul spitalului modular din Pipera, situația este complicată de statutul juridic al companiei căreia îi aparțin containerele și de procedura de faliment în care aceasta se află.
Stabilirea eventualelor responsabilități pentru furturi, vandalism sau lipsa măsurilor de conservare depinde de documentele existente, de constatările oficiale și de rezultatele procedurilor desfășurate de instituțiile competente.
Ce spune Primăria Capitalei despre spitalul modular din Pipera
Primăria Municipiului București a precizat că cele 250 de containere aparțin Companiei Municipale Consolidări SA, societate aflată în procedură de faliment.
Potrivit municipalității, în 2021 a fost desemnat un prim lichidator judiciar, iar din 2023 responsabilitatea a fost preluată de societatea SIOMAX SRL.
Reprezentanții Primăriei susțin că lichidatorului judiciar îi revine obligația de a conserva și proteja bunurile societății și de a lua măsurile necesare pentru a preveni degradarea acestora.
Totodată, municipalitatea a precizat că se află într-un litigiu cu această companie încă din 2021.
Poziția Primăriei evidențiază un conflict privind administrarea și protejarea bunurilor, însă stabilirea responsabilităților concrete necesită clarificări juridice și documentarea situației din teren.
Primăria a început demersurile pentru constatarea degradărilor
După identificarea deteriorărilor și a urmelor de vandalism, Primăria Capitalei a anunțat că, la începutul lunii octombrie, a inițiat o procedură de constatare oficială a situației, cu participarea unui executor judecătoresc.
Demersul are ca scop documentarea stării în care se află bunurile și consemnarea degradărilor produse în incinta fostului spital modular.
O astfel de constatare poate contribui la clarificarea situației materiale a bunurilor și la stabilirea eventualelor măsuri care pot fi luate ulterior.
Până în prezent, nu a fost comunicată valoarea exactă a prejudiciului și nici dacă echipamentele dispărute pot fi recuperate. De asemenea, informațiile prezentate nu permit stabilirea independentă a persoanelor responsabile pentru furturile și distrugerile semnalate.
O investiție de milioane de euro, fără o utilizare pe termen lung
Cazul spitalului modular din Pipera readuce în discuție modul în care sunt planificate și administrate investițiile publice, inclusiv după dispariția urgenței care a justificat realizarea lor.
Construit pentru a răspunde nevoilor sistemului medical în timpul pandemiei, amplasamentul a rămas ulterior neutilizat, iar degradarea și furturile semnalate pun sub semnul întrebării posibilitatea valorificării bunurilor rămase.
Dincolo de disputele privind responsabilitatea juridică, situația ridică o problemă de interes public: cum pot fi protejate investițiile realizate din bani publici și ce măsuri trebuie luate pentru ca infrastructura care nu mai este utilizată să nu ajungă să se degradeze fără a avea o destinație clară.
În lipsa unei evaluări complete a prejudiciului și a unor clarificări oficiale privind responsabilitățile, rămâne de stabilit ce bunuri mai pot fi recuperate și dacă infrastructura fostului spital modular mai poate fi folosită în viitor.
Sursa informațiilor: declarațiile reprezentanților Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, ale unui specialist în administrație public
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 6 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!