stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Uriașele retrocedări din Retezat au fost declarate ilegale

Publicat

în

Uriașele retrocedări din Retezat au fost declarate ilegale

Tribunalul Hunedoara a decis, după 13 ani de la începerea procesului, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru circa 10.000 de hectare în masivul Retezat, a stabilit, joi, Tribunalul Hunedoara la capătul unui proces care a durat 13 ani.

Joi, Tribunalul Hunedoara a pronunțat sentința definitivă în „Dosarul Retezat” al retrocedărilor controversate din Retezat, relatează Adevarul.

„Instanța respinge ca nefondate recursurile civile declarate de pârâtele reclamante reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pronunţată de Judecătoria Haţeg. Fără cheltuieli de judecată în prezentul recurs, urmând a fi valorificate de intimaţi, pe cale separată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022”, arată decizia magistraților.

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.

În august 2020 magistraţii au stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.

Instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate – se arată în dosar.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”, se arată în dosar.

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond, potrivit minutei hotărârii.

Anul trecut, procesul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy a ajuns în blocaj, din cauza unei omisiuni.

Cauza a rămas suspendată timp de un an și jumătate la Tribunalul Hunedoara, pentru că la primul termen al recursului, magistraţii au observat că un exemplar al sentinţei date de Judecătoria Haţeg, la judecarea cauzei pe fond, nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate.

Judecarea cauzei a fost suspendată, iar dosarul a fost trimis la arhivă. „Dosarul se depune la arhiva instanţei, cauza urmând a fi repusă pe rol la stăruinţa părţii interesate”, se arăta în hotărâre.

În august 2020, la finalul în dosarul judecat pe fond, Judecătoria Haţeg a stabilit că presupuşii moştenitori ai familiei nobiliare Kendeffy au obţinut ilegal peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat, în urma unor cereri de retrocedare soluţionate de autorităţile române în anul 2006.

Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul. Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română.

Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Pongracz Elisabeth (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus.

Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica şi ginerele său Vilmos Pongracz s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.

Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Sindicaliștii din Justiție anunță Proteste și Măsuri de Protest în Contextul Neplății Corecte a Salariilor

Publicat

în

De către

 

 

Federația PUBLISIND și Blocul Național Sindical au emis un comunicat în care aduc în atenție situația alarmantă a salariilor personalului din Autoritatea Judecătorească. Aceștia reclamă că salariile au fost greșit calculate la momentul elaborării actualei legi a salarizării nr. 153/2017, generând mii de procese în instanțele de judecată și nicio creștere salarială timp de 6 ani.

În anul 2023, angajatorii din sistemul judiciar au emis acte administrative de salarizare pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, recunoscând și recalculând corect salariile personalului. Cu toate acestea, la întâlnirile cu autoritățile, inclusiv Ministerul Finanțelor Publice, s-a comunicat că nu există fonduri pentru plata integrală a salariilor și a tranșelor din hotărârile judecătorești și actele administrative, scadente în 2023.

Adunarea generală extraordinară a Sindicatului Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL a hotărât adoptarea unor forme de protest începând cu data de 11 decembrie 2023. Aceste măsuri includ participarea selectivă la ședințele de judecată și activitățile de urmărire penală, reducerea programului de lucru cu publicul și întreruperea activității în ziua votării bugetului de stat pentru anul 2024.

Sindicatul solicită coaliției de guvernare asigurarea, în regim de urgență, a fondurilor pentru achitarea integrală a salariilor recunoscute și recalculate prin hotărâri judecătorești și acordate prin actele administrative de salarizare emise în anul 2023. De asemenea, se cere prevederea și asigurarea în bugetul pentru anul 2024 a fondurilor necesare pentru achitarea integrală a salariilor și altor drepturi de natură salarială, precum și diferențelor de drepturi salariale restante.

Aceste măsuri de protest și solicitări au ca scop atragerea atenției asupra unei situații financiare precare în sectorul judiciar, subliniind importanța asigurării condițiilor normale de funcționare a instanțelor și parchetelor.

Continuă să citești

Actualitate

Controverse în Comuna Ghizela: Primarul Mircea Mirean, Acuzat de Repoziționarea Terenurilor în Folosul unei Companii

Publicat

în

De către

 

O nouă controversă izbucnește în comuna Ghizela, iar primarul Mircea Mirean este în centrul atenției pentru o serie de acuzații privind manevrele sale în ceea ce privește terenurile din zonă.

O fotografie dezvăluie transformările neautorizate ale unor parcele, aducând în prim-plan suspiciuni de favorizare a unei societăți.

În prima imagine, trei parcele sunt prezentate în starea lor inițială, înregistrate sistematic în data de 24 octombrie 2022.

Parcela 514, aparținând comunei și folosită ca pășune, prezintă un stâlp de înaltă tensiune – un detaliu crucial în contextul planurilor ulterioare de construire a unui parc fotovoltaic.

Pe 7 iulie 2023, proprietara acestor parcele, o locuitoare din Ghizela, a vândut totalul de 12 hectare către societatea Laanalytics, pentru o sumă impresionantă de 450.000 de euro.

Această tranzacție ridică semne de întrebare, mai ales că pe 25 octombrie 2023, primarul Mircea Mirean a repoziționat și repartizat cele trei parcele fără a obține un acord oficial prin Hotărârea Consiliului Local și fără a prezenta un motiv întemeiat, sub semnătura privată.

Cu toate acestea, reconfigurarea terenurilor a avut un impact semnificativ, deplasând stâlpul de înaltă tensiune pe parcela 516, care acum beneficiază și de un acces rutier nou creat. Aceste schimbări ridica semne de întrebare cu privire la legalitatea acțiunilor primarului, sugerând o favorizare explicită a societății Laanalytics.

Deși prețurile terenurilor agricole în zonă se situează între 3500 și 5000 de euro pe hectar, firma a plătit o sumă considerabil mai mare – 37.500 de euro pe hectar.

Această diferență semnificativă stârnește speculații cu privire la faptul că Laanalytics ar fi avut cunoștință prealabilă despre repoziționarea stâlpului de înaltă tensiune și că primarul Mirean ar fi intervenit în favoarea acestei societăți.

Întregul incident ridică întrebări cu privire la transparența și corectitudinea deciziilor luate de primarul Mircea Mirean și impune o cercetare imparțială pentru a clarifica legalitatea acțiunilor întreprinse în ceea ce pare a fi un tun de afacere.

Continuă să citești

Actualitate

Cadre Didactice de Excepție de la Universitatea Politehnica Timișoara, Laureate ale Premiilor Academiei Române

Publicat

în

De către

 

Titlu: „Cadre Didactice de Excepție de la Universitatea Politehnica Timișoara, Laureate ale Premiilor Academiei Române”

Universitatea Politehnica Timișoara își sărbătorește performanța în domeniul științei și artei, având mai multe cadre didactice printre laureații prestigioaselor Premii Academiei Române pentru Anul 2021. Gala festivă de înaltă ținută a avut loc în Aula Academiei Române, unde s-au decernat premii oamenilor de știință, artiștilor și literaților români care au contribuit semnificativ la dezvoltarea culturii și științei în anul precedent.

Grupul de lucrări intitulat „Studii teoretice și experimentale privind comportarea seismică a pereților beton armat și hibrizi/compoziți oțel beton / The seismic behavior of reinforced concrete and hybrid/composite shear walls – Theoretical and experimental approaches” a obținut prestigiosul Premiu „Anghelescu”. Autorii, prof.univ.dr.ing. Daniel Dan, prorector al UPT, și prof.univ.dr.ing. Valeriu-Augustin Stoian, cadru didactic la Facultatea de Construcții din Timișoara, au fost recunoscuți pentru contribuțiile lor semnificative în domeniul comportării seismică.

Premiul „Tudor Tănăsescu” a fost acordat grupului de lucrări intitulat „Modele şi regulatoare prin transformarea modelelor bazate pe produs tensorial”, avându-l ca autor principal pe lect.univ.dr.ing. Elena-Lorena Hedrea, cadru didactic la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPT. Această recunoaștere vine ca o validare a cercetărilor și contribuțiilor de vârf în domeniul modelelor și regulatoarelor.

Prof.univ.dr.ing. Radu-Emil Precup, directorul Școlii Doctorale a Universității Politehnica Timișoara, a ridicat Diploma „Meritul Academic“, marcând poziția de frunte a revistei „Romanian Journal of Information Science and Technology“ în evaluarea internațională Clarivate.

Aceste distincții nu doar recunosc excelența academică a cadrelor didactice, dar și contribuie la consolidarea poziției Universității Politehnica Timișoara în peisajul academic și științific național și internațional. Recunoașterea acestor realizări de către Academia Română reprezintă o sursă de mândrie pentru întreaga comunitate academică și subliniază importanța cercetării și excelenței în educație. #Recunoaștere #AcademiaRomână #PremiileAcademiei #UPT #Excelență #Cercetare #Politehnica #Timișoara

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și