stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Uriașele retrocedări din Retezat au fost declarate ilegale

Publicat

în

Uriașele retrocedări din Retezat au fost declarate ilegale

Tribunalul Hunedoara a decis, după 13 ani de la începerea procesului, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru circa 10.000 de hectare în masivul Retezat, a stabilit, joi, Tribunalul Hunedoara la capătul unui proces care a durat 13 ani.

Joi, Tribunalul Hunedoara a pronunțat sentința definitivă în „Dosarul Retezat” al retrocedărilor controversate din Retezat, relatează Adevarul.

„Instanța respinge ca nefondate recursurile civile declarate de pârâtele reclamante reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pronunţată de Judecătoria Haţeg. Fără cheltuieli de judecată în prezentul recurs, urmând a fi valorificate de intimaţi, pe cale separată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022”, arată decizia magistraților.

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.

În august 2020 magistraţii au stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.

Instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate – se arată în dosar.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”, se arată în dosar.

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond, potrivit minutei hotărârii.

Anul trecut, procesul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy a ajuns în blocaj, din cauza unei omisiuni.

Cauza a rămas suspendată timp de un an și jumătate la Tribunalul Hunedoara, pentru că la primul termen al recursului, magistraţii au observat că un exemplar al sentinţei date de Judecătoria Haţeg, la judecarea cauzei pe fond, nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate.

Judecarea cauzei a fost suspendată, iar dosarul a fost trimis la arhivă. „Dosarul se depune la arhiva instanţei, cauza urmând a fi repusă pe rol la stăruinţa părţii interesate”, se arăta în hotărâre.

În august 2020, la finalul în dosarul judecat pe fond, Judecătoria Haţeg a stabilit că presupuşii moştenitori ai familiei nobiliare Kendeffy au obţinut ilegal peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat, în urma unor cereri de retrocedare soluţionate de autorităţile române în anul 2006.

Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul. Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română.

Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Pongracz Elisabeth (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus.

Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica şi ginerele său Vilmos Pongracz s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.

Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Evanghelia zilei : Mergi si fă și tu asemenea!

Publicat

în

De către

Continuă să citești

Actualitate

Nicușor Dan, întâlnire cu Friedrich Merz la Dublin. România și Germania discută despre securitatea NATO, bugetul UE și Republica Moldova

Publicat

în

De către

 

Nicușor Dan, întâlnire cu Friedrich Merz la Dublin. România și Germania discută despre securitatea NATO, bugetul UE și Republica Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că s-a întâlnit cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin. Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat cooperarea româno-germană, viitorul buget al Uniunii Europene, aderarea Republicii Moldova la UE și consolidarea securității pe Flancul Estic al NATO.

Nicușor Dan și Friedrich Merz au discutat despre relațiile dintre România și Germania

Președintele Nicușor Dan a transmis că întrevederea cu Friedrich Merz a reprezentat o oportunitate de a discuta despre colaborarea dintre România și Germania, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul instituțiilor europene.

Șeful statului român a subliniat importanța relațiilor dintre cele două țări și a dialogului privind principalele provocări cu care se confruntă Europa.

„M-am bucurat să mă întâlnesc, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, și să discutăm despre excelenta cooperare dintre România și Germania, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Bugetul Uniunii Europene și aderarea Republicii Moldova, printre temele abordate

Un subiect important al întâlnirii a fost viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035, potrivit declarației președintelui României.

Discuțiile au inclus și evoluția Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, un dosar de interes strategic pentru România și pentru regiune.

„Am abordat, de asemenea, teme de interes strategic comun, precum viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035 și progresele Republicii Moldova în parcursul său de aderare la UE”, a precizat Nicușor Dan.

Securitatea Flancului Estic al NATO, pe agenda discuțiilor

Președintele României și cancelarul german au abordat și problemele de securitate europeană, în contextul amenințărilor hibride și al incursiunilor dronelor.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat dezvoltarea pe termen lung a industriilor de apărare și a capacităților militare ale României și Germaniei.

Potrivit șefului statului, aceste obiective urmăresc consolidarea capacității de descurajare pe Flancul Estic al NATO, într-un context regional marcat de riscuri de securitate.

„Discuțiile au vizat și consolidarea securității europene precum și dezvoltarea pe termen lung a industriilor de apărare și a capacităților militare ale celor două țări. Aceste obiective sunt esențiale pentru asigurarea unei descurajări credibile pe Flancul Estic al NATO, în contextul intensificării incursiunilor dronelor și al amenințărilor hibride cu care se confruntă Europa”, a mai declarat Nicușor Dan.

România și Germania urmăresc consolidarea cooperării în domeniul apărării

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Friedrich Merz a adus în discuție mai multe domenii de interes comun, de la politicile europene și extinderea Uniunii Europene până la apărare și securitate regională.

În condițiile provocărilor de securitate din Europa, cooperarea dintre statele membre NATO și dezvoltarea capacităților militare reprezintă teme importante pe agenda europeană.

Declarația președintelui României evidențiază interesul pentru continuarea dialogului cu Germania și pentru coordonarea celor două țări în privința principalelor obiective europene și de securitate.

 

Continuă să citești

Actualitate

Carnagiu pe o autostradă din Bulgaria: Cel puțin 10 oameni au murit într-un accident în lanț cu peste 50 de vehicule implicate

Publicat

în

De către

Carnagiu pe o autostradă din Bulgaria: Cel puțin 10 oameni au murit într-un accident în lanț cu peste 50 de vehicule implicate

Tragedie de proporții în Bulgaria, unde cel puțin 10 persoane și-au pierdut viața, iar alte zeci au fost rănite în urma unor accidente în lanț produse marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia. Peste 50 de autoturisme și camioane au fost implicate în coliziuni succesive, provocate, potrivit primelor informații, de vizibilitatea extrem de redusă din cauza ceții dense.

Accidentele s-au produs în apropierea localității Yambol, în sud-estul Bulgariei, pe autostrada care leagă capitala Sofia de orașul Burgas. Bilanțul victimelor a fost confirmat de guvernatorul regional Georgi Chalakov, potrivit agenției de presă bulgare BTA.

Peste 50 de mașini și camioane, implicate în accidentele în lanț

Primele coliziuni au fost raportate puțin după ora 7:00, în zona kilometrului 289, pe sensul de mers către Burgas, între nodurile rutiere Zimnitsa și Kabile.

Potrivit informațiilor difuzate de postul de televiziune NOVA, în scurt timp au urmat alte impacturi, iar accidentele s-au extins și pe sensul opus de circulație, către Sofia.

Imaginile de la fața locului arată amploarea dezastrului: vehicule grav avariate, autoturisme răsturnate și mașini proiectate în afara carosabilului. În unele cazuri, impacturile au fost atât de puternice încât oamenii au rămas prinși între fiarele contorsionate.

Todor Mishinev, coordonatorul echipelor de intervenție, a precizat că salvatorii se concentrează în primul rând pe scoaterea persoanelor blocate în interiorul vehiculelor distruse.

Zeci de răniți, transportați la spitalele din regiune

Intervenția autorităților a fost una de amploare. La locul accidentelor au fost trimise echipaje de pompieri, polițiști și ambulanțe din localitățile învecinate.

Potrivit agenției BTA, cel puțin 27 de persoane rănite au fost transportate la spitalele din regiune. Unele dintre victime se află în stare gravă, iar medicii încearcă să le acorde îngrijirile necesare.

Autoritățile nu exclud ca numărul persoanelor decedate să crească, în condițiile în care operațiunile de salvare continuă, iar mai multe victime au fost surprinse în interiorul mașinilor grav avariate.

Autostrada Trakia, închisă pe ambele sensuri. Șoferii, avertizați prin BG-ALERT

Ca urmare a gravității accidentelor, autoritățile bulgare au decis închiderea circulației pe ambele sensuri ale autostrăzii Trakia, în zona afectată.

Traficul a fost deviat pe rute alternative, iar șoferii au fost avertizați prin intermediul sistemului național BG-ALERT cu privire la accidente și la condițiile extrem de dificile de circulație.

O celulă de criză a fost activată pentru coordonarea intervenției și gestionarea situației.

Ceața densă, printre posibilele cauze ale tragediei

Primele informații indică faptul că ceața densă ar fi redus considerabil vizibilitatea pe autostradă, favorizând producerea coliziunilor succesive. Carosabilul umed și viteza neadaptată condițiilor meteo sunt, de asemenea, luate în calcul de autorități.

Ancheta urmează să stabilească exact cum s-au produs accidentele și dacă au existat și alte cauze care au contribuit la tragedie.

Operațiunile de salvare și verificare a vehiculelor continuă, în timp ce autoritățile încearcă să stabilească bilanțul final al uneia dintre cele mai grave tragedii rutiere raportate în Bulgaria în ultima perioadă.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și