Uriașele retrocedări din Retezat au fost declarate ilegale

Tribunalul Hunedoara a decis, după 13 ani de la începerea procesului, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru circa 10.000 de hectare în masivul Retezat, a stabilit, joi, Tribunalul Hunedoara la capătul unui proces care a durat 13 ani.

Joi, Tribunalul Hunedoara a pronunțat sentința definitivă în „Dosarul Retezat” al retrocedărilor controversate din Retezat, relatează Adevarul.

„Instanța respinge ca nefondate recursurile civile declarate de pârâtele reclamante reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pronunţată de Judecătoria Haţeg. Fără cheltuieli de judecată în prezentul recurs, urmând a fi valorificate de intimaţi, pe cale separată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022”, arată decizia magistraților.

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.

În august 2020 magistraţii au stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.

Instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate – se arată în dosar.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”, se arată în dosar.

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond, potrivit minutei hotărârii.

Anul trecut, procesul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy a ajuns în blocaj, din cauza unei omisiuni.

Cauza a rămas suspendată timp de un an și jumătate la Tribunalul Hunedoara, pentru că la primul termen al recursului, magistraţii au observat că un exemplar al sentinţei date de Judecătoria Haţeg, la judecarea cauzei pe fond, nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate.

Judecarea cauzei a fost suspendată, iar dosarul a fost trimis la arhivă. „Dosarul se depune la arhiva instanţei, cauza urmând a fi repusă pe rol la stăruinţa părţii interesate”, se arăta în hotărâre.

În august 2020, la finalul în dosarul judecat pe fond, Judecătoria Haţeg a stabilit că presupuşii moştenitori ai familiei nobiliare Kendeffy au obţinut ilegal peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat, în urma unor cereri de retrocedare soluţionate de autorităţile române în anul 2006.

Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul. Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română.

Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Pongracz Elisabeth (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus.

Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica şi ginerele său Vilmos Pongracz s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.

Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele