SUA reduc prezența militară pe flancul estic al Europei; contingentul din România rămâne la aproximativ 1.000 de soldați

Statele Unite intenționează să diminueze numărul trupelor dislocate pe flancul estic al Europei, inclusiv al soldaților care urmau să fie staționați la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, a anunțat miercuri Ministerul Apărării de la București, citând o informare Reuters.

Decizia vine în contextul schimbărilor privind prioritățile strategice ale Washingtonului. Cu toate acestea, autoritățile române au precizat că aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie desfășurați în România, menținând astfel o prezență semnificativă în regiune.

Potrivit ministerului, între 1.000 și 1.200 de soldați americani care au părăsit România în urmă cu aproximativ o lună nu vor fi înlocuiți, măsura fiind parte a strategiei de reducere graduală a contingentului.

Statele Unite desfășoară trupe în România în special pentru întărirea posturii de descurajare a potențialelor amenințări la adresa securității din zona Mării Negre, în contextul tensiunilor regionale amplificate de războiul din Ucraina.

Autoritățile române nu au anunțat deocamdată noi măsuri sau modificări suplimentare privind cooperarea militară cu SUA, însă au subliniat că dialogul bilateral și angajamentele în cadrul NATO rămân ferme.

sursa foto : reuters

 Criză industrială în Europa – Restricțiile de export impuse de China amenință industria auto germană

China a impus recent controale stricte la exportul materiilor prime strategice, iar această decizie provoacă tensiuni majore în industria europeană, în special în Germania. Conform Comisiei Europene, doar jumătate dintre cererile trimise la Beijing pentru obținerea licențelor de export sunt procesate în mod corespunzător, ceea ce afectează grav lanțurile de aprovizionare și planificarea companiilor.

Probleme majore pentru producătorii auto

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat la o reuniune informală a miniștrilor din Danemarca că numeroase companii europene, mai ales producători auto, au semnalat deja îngrijorări serioase privind aprovizionarea cu materiale esențiale. Acesta a subliniat că noile reguli chineze sunt nejustificate și pun presiune pe sectoarele industriale strategice.

Printre materiile vizate se numără pământurile rare, indispensabile pentru fabricarea motoarelor electrice, semiconductorilor, turbinelor și magneților industriali. Aceste resurse sunt vitale pentru tranziția verde și digitală a Europei.

Extinderea restricțiilor și impactul asupra tehnologiilor de vârf

China a anunțat recent o extindere a controalelor la export, care va include și produse precum bateriile și diamantele sintetice, intens utilizate în industria high-tech și cea de apărare. Decizia amplifică tensiunile comerciale deja existente și riscă să blocheze producția în mai multe domenii industriale europene.

Reacția Uniunii Europene și a G7

Șefčovič a anunțat că va discuta problema într-o videoconferință cu ministrul chinez al comerțului, programată pentru începutul săptămânii viitoare. În paralel, oficialul european a inițiat deja primele consultări cu membri ai Grupului G7, pentru o posibilă răspuns coordonat la măsurile Beijingului.

Situația a fost inclusă și pe agenda miniștrilor de finanțe ai G7, care urmează să dezbată implicațiile economice ale restricțiilor chineze. O reuniune specială a miniștrilor comerțului G7 este, de asemenea, luată în calcul.

Escaladare a conflictului comercial global

Anunțul Chinei privind întărirea controalelor de export a dus la o nouă escaladare a tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Fostul președinte american Donald Trump a reacționat imediat, anunțând impunerea unor tarife suplimentare de 100% pentru produsele chinezești, începând cu 1 noiembrie.

Washingtonul impusese deja restricții severe asupra exporturilor de cipuri de înaltă performanță către China, declanșând un amplu război economic și tehnologic între cele două puteri.

Concluzie

Criza actuală evidențiază dependența Europei de materiile prime provenite din China și riscurile pe care aceasta le presupune pentru industria auto, energetică și tehnologică. Dacă situația nu se detensionează rapid, specialiștii avertizează că unele sectoare din Germania și alte state membre ar putea fi nevoite să suspende temporar activitatea.

Europa se află, astfel, în fața unei provocări strategice majore: cum să-și protejeze industriile esențiale și să-și asigure accesul la resursele critice, fără a escalada conflictul comercial cu Beijingul.

Academia Regală Suedeză de Științe a decernat Premiul Nobel pentru Chimie 2025 pentru dezvoltarea structurilor metal-organice

Premiul Nobel pentru Chimie 2025 a fost acordat miercuri cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, pentru contribuția lor esențială la dezvoltarea unui nou tip de arhitectură moleculară: structurile metal-organice (MOF-uri).

Laureații au reușit să creeze construcții moleculare complexe, care conțin cavități mari în interiorul cărora pot circula diverse molecule. Aceste structuri reprezintă o descoperire revoluționară în domeniul chimiei materiale, oferind soluții inovatoare pentru unele dintre cele mai stringente probleme ale lumii moderne.

Ce sunt structurile metal-organice?

Structurile metal-organice sunt compuși cristalini formați prin legarea unor ioni metalici cu liganzi organici. Rezultatul este o rețea poroasă, cu spații interne mari, asemănătoare unor „cutii moleculare”, care permit captarea, depozitarea sau transportul anumitor substanțe chimice.

Aplicații revoluționare în știință și mediu

MOF-urile dezvoltate de Kitagawa, Robson și Yaghi au o gamă largă de aplicații:

• Colectarea apei din aerul deșertic – prin absorbția vaporilor de apă, aceste structuri pot genera apă potabilă în zone aride.

• Captarea dioxidului de carbon – contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin filtrarea CO₂ din atmosferă sau din gazele industriale.

• Depozitarea gazelor toxice sau a hidrogenului – oferă soluții pentru transportul și stocarea în siguranță a substanțelor volatile.

• Curățarea apei de poluanți – pot acționa ca filtre moleculare extrem de eficiente.

• Cataliza reacțiilor chimice – accelerează procesele chimice industriale, reducând consumul de energie și impactul asupra mediului.

O contribuție majoră pentru viitorul chimiei

Prin crearea acestor structuri poroase, laureații din 2025 au oferit chimiștilor din întreaga lume un nou instrument extrem de versatil, cu potențial uriaș în domenii precum medicina, protecția mediului, energia și tehnologia materialelor.

Decernarea Nobelului pentru această descoperire subliniază importanța inovației în chimia modernă și impactul direct pe care o poate avea știința în îmbunătățirea calității vieții la nivel global.