stiriacum.ro

Suntem sociabili

Stiri

Nivelul de investiții al BERD a crescut brusc în România în 2024.

Publicat

în


Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, sau BERD, a investit 707 milioane EUR în 44 de proiecte în România în 2024 pentru a sprijini tranziția verde a țării, o creștere semnificativă față de anul precedent, când a investit 658 milioane EUR repartizați pe 23 de proiecte.

BERD cooperează cu corporații private, fonduri de acțiuni, bănci, precum și municipalități locale.

În 2024, tranzacțiile din sectorul privat au inclus o partajare a riscurilor cu Banca Transilvania în valoare de 40 de milioane de euro pentru Omnia Europe SA, lansarea unei finanțări a lanțului de aprovizionare cu programul inițial de 10 milioane de euro pentru finanțarea furnizorilor locali ai Profi Rom Food SRL, investiții de capital de 10 milioane de euro în marca locală La Cocos, investiția în capitaluri proprii în AROBS Transilvania Software SA și o serie de alte tranzacții cu datorii și capitaluri proprii.

În sectorul municipal, BERD a contribuit cu 75 de milioane EUR în proiecte regionale. Aceasta a inclus cofinanțarea alături de UE pentru investiții în apă și apă uzată în patru județe (Bacău, Constanța, Iași și Brăila), precum și proiecte de construcție de eficiență energetică la Craiova în cadrul Cadrului Orașe Verzi al Băncii.

„Suntem încântați de aceste rezultate puternice, semn că, prin prezența sa constantă în România, Banca urmează să rămână un investitor cheie în economia românească. BERD are mandatul de a sprijini creșterea sectorului privat. În România, ponderea investițiilor din sectorul privat a fost de 83%, cu mult peste media de 76% din investițiile care au fost destinate sectorului privat în toate regiunile BERD”, a declarat șeful BERD România, Victoria Zinchuk.

Potrivit comunicatului de presă al BERD, creșterea nivelului investițiilor s-a produs datorită ambiției tot mai mari a României de a implementa programe verzi ale UE, precum Fit for 55 și REPowerEU, care urmăresc ca 38% din consumul final de energie al țării să provină din surse regenerabile până la urmă. 2030.

În 2024, BERD a finanțat aproape 1 GW de capacitate regenerabilă în România. Aceste investiții, în valoare de peste 180 de milioane EUR, au mobilizat în continuare aproape 1 miliard EUR de finanțare privată și publică.

Pentru a aborda volatilitatea prețurilor la energie, o problemă care afectează economia românească, BERD a susținut proiectarea și implementarea schemei de licitații pentru surse regenerabile Contracts for Difference (CfD), prima licitație pentru până la 1,5 GW fiind atribuită cu succes în 2024. Un memorandum de înțelegere cu Ministerul Energiei a fost semnat și în decembrie 2024 cu privire la implementarea celei de-a doua licitații RES CfD și la proiectarea schemelor de sprijinire a stocării și licitații, precum și implementarea reformelor necesare pentru integrarea capacităților de stocare pe piețele energetice.

Drept urmare, finanțarea economiei verzi a constituit 74% din volumul investițiilor Băncii în România în 2024, mai mare decât cele 58% înregistrate în toate regiunile BERD. Proiectele semnate în 2024 în România sunt de așteptat să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 750.000 de tone pe an.

radu@romania-insider.com

(Sursa foto: Jerome CID | Dreamstime.com)

www.romania-insider.com

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri

Sondaj: Majoritatea angajaților români își propun să-și schimbe locul de muncă în următoarele 6 luni.

Publicat

în

De către


Aproximativ 62% dintre angajații din România intenționează să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni în mare parte din motive financiare, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online Bestjobs.

Aproximativ 48% dintre respondenți intenționează să-și schimbe locul de muncă pentru că își doresc un salariu mai bun, 13% din cauza lipsei de oportunități de dezvoltare profesională la locul de muncă actual, 13% din cauza incertitudinilor privind viitorul companiei și 8% din dorința de a un program de lucru mai flexibil.

Sondajul arată că angajații pe termen lung, cei care sunt în compania lor actuală de peste șase ani (42%), sunt din ce în ce mai nemulțumiți de stagnare și caută îmbunătățiri profesionale și salariale.

Pentru 76% dintre respondenții la sondaj, beneficiile salariale și extrasalariale sunt principalele criterii în evaluarea unei oferte de muncă. Alte aspecte importante includ mediul de lucru (41%), oportunitățile de dezvoltare profesională (36%), echilibrul dintre viața personală și cea profesională (35%) și stabilitatea locului de muncă (32%).

În același timp, aproximativ 58% dintre companii își concentrează strategiile de recrutare pentru 2025 pe păstrarea angajaților actuali, 45% pe dezvoltarea lor profesională, 38% urmăresc să-și extindă echipele, în timp ce 25% dintre companii caută să îmbunătățească beneficiile extrasalariale, iar 25% se concentrează pe îmbunătățirea reputației angajatorului.

În ceea ce privește pachetele de beneficii extrasalariale, majoritatea companiilor (63%) nu intenționează să facă modificări în 2025, în timp ce 18% plănuiesc să le extindă. În ceea ce privește salariile, 44% dintre angajatori nu prevăd schimbări, dar 31% intenționează să ofere creșteri salariale. Cu toate acestea, 19% iau în considerare măsuri de reducere a costurilor dacă impozitarea crește, iar doar 6% se pregătesc pentru potențiale reduceri de salarii.

Piața muncii din România oferă în continuare un grad de nesiguranță. Aproximativ 63% dintre angajați, conform sondajului, sunt prudenți cu privire la evoluția economiei, doar 19% au o perspectivă optimistă, 12% sunt nesiguri cu privire la modul de poziționare, iar 6% au așteptări pesimiste.

Același sondaj arată că 35% dintre companii plănuiesc să angajeze până la 10 posturi noi la începutul anului 2025, 45% își propun să ocupe între 10 și 30 de posturi, în timp ce 20% au peste 100 de posturi disponibile. Aceste cifre indică o abordare prudentă, dar cu o deschidere către expansiune.

Sondajul Bestjobs a fost realizat în perioada decembrie 2024 – ianuarie 2025, cu participarea a 1.360 de angajați și a 82 de companii din sectoare precum retail, servicii, logistică/producție, construcții/instalații, IT&C și inginerie.

radu@romania-insider.com

(Sursa foto: Fizkes | Dreamstime.com)

www.romania-insider.com

Continuă să citești

Stiri

Fostul președinte român, fostul prim-ministru, acuzat din nou de crime împotriva umanității în cazul revoltei minerilor din 1990.

Publicat

în

De către


Parchetul General a anunţat miercuri, 15 ianuarie, a fost reinițiată urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu și a fostului premier Petre Roman în dosarul care vizează reprimarea violentă a protestelor din Piața Universității din București din 13-15 iunie 1990, cunoscută și sub numele de cel Mineriada (revolta minerilor). Cei doi se confruntă cu acuzații de crime împotriva umanității.

Inițial, în iunie 2017, Ion Iliescu și ceilalți inculpați au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni împotriva umanității în acest dosar, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis returnarea cauzei la Parchetul Militar pentru reanalizare completă.

Procurorii spun că „în iunie 1990, persoane care dețineau roluri decizionale în statul român la acea vreme au inițiat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală”. Acest lucru a dus la moartea a patru persoane, agresarea sexuală a două persoane, răni fizice și/sau psihologice la peste 1.300 de persoane și detenția ilegală și persecuția a peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din București a avut loc o manifestație. Protestul a durat câteva săptămâni până la 13 iunie 1990, exprimându-și opoziția față de guvernul nou înființat în România după Revoluția din 1989.

„În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman și alți lideri de stat sau Frontul Salvării Naționale au inițiat un atac asupra manifestanților prezenți fizic în Piața Universității. Acesta a servit drept pretext pentru o acțiune represivă mai amplă care vizează indivizii care au participat anterior la proteste. , în special liderii de opinie, precum și orice persoană suspectată că se opun regimului, în special studenții, intelectualii sau cei care susțin valorile occidentale”, a declarat Parchetul General. a declarat.

Având în vedere amploarea atacului, spun anchetatorii, executarea lui a necesitat implicarea unui număr mare de persoane. Astfel, conducerea statului ar fi format un grup criminal sistemic, eterogen, care implică elemente politice, administrative, militare și civile.

Începând cu 13 iunie 1990, a fost declanșată o acțiune represivă împotriva manifestanților din Piața Universității, implicând „desfășurarea ilegală” de forțe din Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, și a peste 10.000 de mineri și muncitori din diverse regiuni. a tarii.

Reprimarea a fost un atac generalizat și sistematic, care a dus la împușcarea mortală a patru persoane, agresarea sexuală a două persoane și vătămarea fizică sau psihologică a unui total de 1.311 persoane. În plus, 1.211 persoane au fost reținute ilegal.

În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste 200 de indivizi au fost adunaţi şi transportaţi la Unitatea Militară 0575 a MAI din Măgurele. Aceștia au fost reținuți până în după-amiaza când au fost eliberați în urma unor investigații superficiale.

„În cadrul planului orchestrat de lideri politici, oficiali ai organelor de drept și membri ai conducerii Frontului Salvării Naționale, în Piața Universității au fost aduși lucrători de la Întreprinderea de Mașini Grele București. Aceștia au acționat violent, agresând fizic persoane din apropierea Institutului. de Arhitectură și apoi a ocupat piața alături de forțele de ordine pentru a preveni întoarcerea protestatarilor”, au spus procurorii.

Aceste acțiuni au provocat un răspuns violent din partea opoziției, inclusiv incendierea sediului Poliției București, al Ministerului de Interne, al Televiziunii Române și al Serviciului Român de Informații. Forțele de securitate au folosit muniție reală, ducând la împușcarea a patru persoane.

Represiunea a continuat la 14 și 15 iunie 1990, cu atacuri sistematice efectuate alături de mineri și muncitori din mai multe județe. Procurorii spun că aceste grupuri au acționat ca un organism paralel de aplicare a legii, nerecunoscut și neautorizat conform legii.

„Minerii ajunși în București au vandalizat sediile partidelor politice din opoziție nou înființate sau reînființate, casele liderilor opoziției, birouri independente de presă și instituții de învățământ. De asemenea, au agresat bucureșteni sub pretextul presupusei legături cu Piața Universității. proteste”, au spus anchetatorii.

Miercuri, procurorii l-au adus pe Petre Roman la audiere și s-au deplasat la domiciliul lui Ion Iliescu, acesta neputând călători.

irina.marica@romania-insider.com

(Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea, George Calin)

www.romania-insider.com

Continuă să citești

Stiri

Bărbat neidentificat a furat trei picioare amputate de la un spital din București, unul fiind încă dispărut.

Publicat

în

De către


Actualizare: Bărbatul care a sustras trei picioare amputate de la Spitalul Cantacuzino din Bucureşti a fost prins de poliţişti şi dus la audieri. Surse judiciare precizează că bărbatul le-a spus anchetatorilor că vineri, în jurul orei 19.00, a intrat în incinta spitalului sărind gardul pentru a fura sticle de plastic și a le recicla pentru bani. De asemenea, el a susținut că nu știe ce se află în interiorul pungilor.

Povestea inițială: Luni, 13 ianuarie, oficialii de la Spitalul Cantacuzino din Bucuresti au alertat politia ca un barbat a sustras trei picioare amputate din zona de depozitare. În timp ce două au fost găsite ulterior, al treilea este încă dispărut.

Incidentul a avut loc cu trei zile înainte, pe 10 ianuarie, și a fost surprins de camerele de supraveghere. Imagini publicat de Euronews România arată un bărbat a cărui față este ascunsă, purtând jachetă și pantaloni sport, intrând în zona de depozitare a deșeurilor medicale și apoi ieșind cu o pungă galbenă, pe lângă geanta neagră pe care o purta deja. Ulterior, individul a abandonat unul dintre genți.

Anchetatorii au deschis un dosar penal pentru furt calificat și îl caută pe suspect. De asemenea, ei încearcă să stabilească unde se află cel de-al treilea picior. Două au fost deja găsite: unul în incinta spitalului din apropierea zonei deșeurilor medicale și altul pe o stradă din apropierea unității medicale.

„Din înregistrările video s-au făcut următoarele observații: pe 10 ianuarie 2025, la ora 18:57, un bărbat a fost văzut îndreptându-se spre pasajul care duce la morgă. […] lângă rampa deșeurilor infecțioase. Zona a fost deblocată, iar persoana a intrat, furând mai multe genți înainte de a pleca pe același traseu”, a declarat prof. dr. Iulian Brezean, managerul Spitalului Cantacuzino, citat de Euronews România.

Spitalul, care a fost amendat de autorități cu 4.400 de lei (885 de euro) pentru manipularea greșită a picioarelor, și-a început propria anchetă alături de cea a poliției.

radu@romania-insider.com

(Sursa foto: LCVA | Dreamstime.com)

www.romania-insider.com

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și