Timișoara renunță la vaporașele din transportul public pe Canalul Bega

Informații despre schimbare

Timișoara, recunoscută ca primul oraș din România care a implementat transportul public pe apă, ia în considerare eliminarea vaporașelor din sistemul de transport public. Primăria a stabilit că acest mod de transport nu este viabil din punct de vedere economic. Deși vaporașele sunt apreciate de turiști, autoritățile doresc să transforme Canalul Bega într-un loc de agrement și relaxare.

Noua viziune pentru Canalul Bega

Viceprimarul Timișoarei a declarat că planurile urmăresc să schimbe rolul canalului, făcându-l un punct de atracție turistică și o zonă verde. „Noi ne dorim ca Bega să nu mai fie doar un mijloc de transport, ci o destinație de recreere. Vaporașele actuale sunt considerate mai puțin prietenoase și luăm în calcul achiziția de ambarcațiuni electrice noi, care să ofere tururi pe Bega și să faciliteze excursii spre Serbia,” a precizat acesta.

Detalii despre Bega și vaporașe

• Canalul Bega are o lungime de 44 de kilometri pe teritoriul României și 72 de kilometri în Serbia.
• Societatea de Transport Public Timișoara administrează 7 vaporașe, fiecare având capacitatea de 50 de persoane.
• Costul de construcție al vaporașelor a fost de aproape 2 milioane de euro, realizate la Galați de firma Spat Yard SRL.

Este clar că autoritățile locale doresc să valorifice potențialul Canalului Bega mai degrabă din perspectiva turismului, lăsând în umbră aspectul transportului public actual.

Întrebări pentru cititori

Ce părere aveți despre transformarea Canalului Bega în zonă de agrement? Credeți că vaporașele electrice ar putea îmbunătăți experiența turistică din Timișoara?

Vă invităm să împărtășiți gândurile voastre în comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale!

Finalizarea modernizării sediului Inspectoratului pentru Situații de Urgență Arad

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” din județul Arad anunță cu satisfacție finalizarea proiectului de modernizare a sediului, având ca scop creșterea eficienței energetice. Acest demers a fost posibil datorită fondurilor obținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sub Componenta 5 – Valul renovării, Axa 2, care sprijină eficiența energetică în clădirile publice.

Obiectivul proiectului

Principalul obiectiv al acestui proiect a fost îmbunătățirea standardelor de eficiență energetică, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, în paralel cu reducerea consumului de energie convențională și a emisiilor de CO2. Aceste modificări nu doar că vor reduce costurile de operare, dar vor contribui și la protejarea mediului.

Lucrările efectuate

În cadrul acestui proiect, au fost realizate următoarele lucrări:

• Înlocuirea tâmplăriei exterioare;
• Modernizarea sistemului de distribuire și producere a agentului termic prin instalarea unei pompe de căldură aer-apă;
• Montarea sistemelor de climatizare cu ventiloconvectoare;
• Instalarea panourilor solare fotovoltaice, cu o capacitate totală de 64 KW;
• Izolarea termică a fațadelor și a planșeului;
• Înlocuirea corpurilor de iluminat cu unele eficiente energetic.

Perioada de implementare

Implementarea acestui proiect s-a desfășurat între 15 decembrie 2022 și 28 ianuarie 2025, conform contractului de finanțare nr. 127068. Lucrările au avut loc pe parcursul anului 2024, iar recepția finală a fost realizată pe 28 ianuarie 2025. Valoarea totală a investiției a fost de 7.135.271,18 lei, cu o contribuție nerambursabilă de 6.883.593,24 lei.

Impactul modernizării

Modernizarea sediului Inspectoratului pentru Situații de Urgență va aduce beneficii semnificative în ceea ce privește eficiența energetică și economisirea resurselor, contribuind totodată la un mediu mai curat și sustenabil. Acest proiect este un pas important în direcția îndeplinirii angajamentelor internaționale și locale privind reducerea emisiilor de carbon.

Întrebări pentru cititori

Ce părere aveți despre inițiativele de modernizare a clădirilor publice pentru îmbunătățirea eficienței energetice? Considerați că astfel de proiecte ar trebui să fie extinse și la alte instituții? Vă invităm să lăsați comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale!