Am stat lângă un incubator și m-am rugat. Nu pentru mine, ci pentru cele două fetițe premature ale mele

O mamă povestește despre una dintre cele mai grele experiențe ale vieții sale: zilele și nopțile petrecute lângă incubator, în secția de neonatologie, unde fiecare respirație, fiecare gram și fiecare minut contează. Acolo a învățat ce înseamnă frica adevărată – frica de necunoscut, de ziua de mâine, de întrebarea dacă totul va fi bine.

În neonatologie, totul este fragil, dar această fragilitate este susținută de medici care nu renunță, de asistente care veghează neobosit și de aparatură medicală care poate face diferența dintre viață și moarte. Pentru această mamă, medicina, oamenii și lupta continuă au însemnat șansa la viață a celor două fetițe ale sale.

„Fetele mele sunt aici datorită lor”, spune ea, subliniind rolul esențial al echipelor medicale și al tehnologiei moderne. Neonatologia înseamnă viață, dar pentru ca această viață să aibă șanse reale, este nevoie de aparatură performantă, condiții mai bune în spitale și sprijinul comunității.

Astăzi, mesajul ei nu este doar al unei mame, ci al unui om care știe ce se întâmplă dincolo de ușile secției de neonatologie. Un apel sincer este lansat către toți cei care pot ajuta: fiecare gest, fiecare donație poate aduce mai multă speranță copiilor născuți prea devreme.

Asociația „Luptăm Pentru Copii” continuă să sprijine lupta pentru viață a celor mai fragili pacienți, iar pentru ei, fiecare ajutor contează.

Peste 90 de persoane au fost salvate de pe munte în ultimele 24 de ore de salvamontiști, 22 dintre ele fiind transportate cu ambulanțele la spital.

Potrivit Salvamont, în două cazuri s-a solicitat elicopterul SMURD.

sursa: agerpress

La 2 februarie este sărbătorită în România și de către alte popoare europene Ziua ursului, și în aceeași zi, în mai multe zone din Statele Unite ale Americii și Canada, este sărbătorită Ziua marmotei

Ziua de 2 februarie are o semnificație aparte în tradițiile populare din mai multe culturi, fiind asociată cu ritualuri de previziune a vremii pentru perioada următoare. În România și în alte zone ale Europei este celebrată Ziua ursului, iar peste ocean, în Statele Unite și Canada, este cunoscută drept Ziua marmotei. Elementul comun al acestor sărbători este credința că animalele pot „prezice” durata iernii.

Conform lucrării „Sărbători și obiceiuri românești” de Ion Ghinoiu, ursul a avut un rol calendaristic important la populațiile nordice, fiind asociat cu Luna. Dispariția lui în timpul iernii și reapariția primăvara au fost interpretate ca semne ale schimbării anotimpurilor, motiv pentru care ursul a fost considerat un animal-oracol, capabil să ofere indicii despre trecerea timpului și evoluția vremii.

În tradiția populară românească, de Ziua ursului, care coincide cu Stretenia și cu sărbătoarea creștină a Întâmpinării Domnului, se spune că ursul iese din bârlog pentru a-și privi umbra. Dacă vremea este mohorâtă și nu își vede umbra, semnifică apropierea primăverii, iar ursul își reia activitatea. Dacă însă este soare și își vede umbra pe zăpadă, acesta se întoarce în bârlog, semn că iarna va mai dura încă 40 de zile. Oamenii au asociat acest comportament cu vremea schimbătoare de la sfârșitul iernii, similar cu legendele despre Baba Dochia.

Ursul ocupă un loc important și în mitologia universală, încă din paleolitic. La grecii antici, era legat de zeița Artemis, iar la celți simboliza clasa războinicilor. În mitologia geto-dacică, unii istorici consideră că numele zeului Zalmoxis ar proveni din termenul „Zalmos”, care înseamnă „piele de urs”, sugerând o legătură simbolică profundă între această divinitate și animalul sacru.