Noua Lege a partidelor politice: AEP propune 100 de membri fondatori și mandate de cel mult patru ani

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparență decizională un proiect pentru o nouă Lege a partidelor politice. Documentul propune modificarea regulilor privind înființarea, organizarea, finanțarea și dizolvarea formațiunilor politice din România. Printre principalele schimbări se numără creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100 și limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani.

AEP propune o nouă Lege a partidelor politice

Proiectul de lege elaborat de AEP ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, aflată în vigoare de peste două decenii.

Documentul are 77 de articole, grupate în nouă capitole, și reglementează mai multe etape din existența unei formațiuni politice, de la înființare până la dizolvare și radiere. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică, iar observațiile pot fi transmise până la 20 septembrie.

Potrivit proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027, în cazul în care va fi adoptată de Parlament și, dacă va fi cazul, va trece de controlul Curții Constituționale.

100 de membri fondatori pentru înființarea unui partid

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează numărul minim de persoane necesare pentru înființarea unui partid politic.

În prezent, pragul este de trei membri fondatori. Proiectul AEP propune creșterea acestuia la 100 de membri fondatori, cu obligația ca lista să asigure reprezentarea ambelor sexe.

Fondatorii ar putea fi cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul ori reședința în România și drept de vot.

AEP indică în document și câteva comparații europene: în Croația sunt necesari 100 de membri, în Grecia 200, în Bulgaria 500, iar în Lituania 2.000.

Partidele deja înregistrate pe baza actualului prag de trei membri nu ar urma să fie desființate automat. Acestea ar avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. În caz contrar, nerespectarea termenului ar putea constitui motiv de dizolvare pentru inactivitate.

AEP ar prelua procedura de înregistrare a partidelor

O altă schimbare importantă privește instituția care se ocupă de înregistrarea partidelor.

În prezent, cererile sunt depuse la Tribunalul București. Potrivit proiectului, procedura ar urma să fie mutată la Autoritatea Electorală Permanentă.

Cererile ar fi analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, desemnați și repartizați aleatoriu. Acestea ar verifica inclusiv respectarea condițiilor privind denumirea și semnul partidului.

AEP ar urma să se pronunțe în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Hotărârea ar putea fi contestată în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, care ar trebui să soluționeze plângerea în cel mult 10 zile.

Reguli mai stricte pentru denumirea și sigla partidelor

Proiectul introduce reguli suplimentare pentru a evita situațiile în care denumirea sau sigla unei formațiuni poate fi confundată cu cea a unui alt partid.

Potrivit documentului, denumirea și semnul partidului trebuie să fie atât disponibile, cât și distincte de cele ale altor formațiuni politice. Sunt vizate inclusiv denumirile sau semnele care ar putea crea confuzie în rândul alegătorilor.

Proiectul stabilește și că anumite cuvinte asociate instituțiilor statului sau unor profesii reglementate nu ar putea fi folosite în denumirile partidelor dacă ar putea genera confuzie.

În același timp, dreptul exclusiv asupra denumirii unei formațiuni ar urma să existe pe durata existenței partidului și să înceteze la radierea acestuia. Persoanele interesate ar putea solicita în avans verificarea și rezervarea unei denumiri și a unui semn pentru o perioadă de 60 de zile.

Mandatele conducerilor de partid ar fi limitate la patru ani

Proiectul AEP propune și noi reguli privind conducerea formațiunilor politice.

Persoanele care dețin funcții de conducere sau coordonare ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani. Mandatele ar putea fi reînnoite, în condițiile stabilite de partid și de lege.

Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni. Adunarea generală, considerată organul suprem de conducere al partidului, ar trebui să se întrunească cel puțin o dată la patru ani.

Proiectul permite și organizarea adunărilor generale prin mijloace electronice de comunicare la distanță.

Noi reguli pentru excluderea membrilor

Documentul introduce și garanții procedurale pentru membrii de partid care sunt supuși unor proceduri disciplinare.

În cazul unei excluderi, persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la acuzații și să aibă dreptul la apărare și la contestarea deciziei în cadrul procedurilor interne.

Decizia de excludere ar urma să fie adoptată prin vot secret, motivată și comunicată celor interesați în cel mult cinci zile de la adoptare.

Proiectul stabilește, de asemenea, că membrii de partid nu ar putea folosi calitatea politică în interes personal și interzice promovarea violenței, extremismului, discriminării, discursului de ură sau a informațiilor false răspândite în mod deliberat.

Fundațiile politice, reglementate explicit

O noutate a proiectului este reglementarea explicită a fundațiilor politice.

Un partid ar putea înființa o singură astfel de fundație, destinată activităților de cercetare, educație și formare politică. Patrimoniul inițial ar trebui să fie de cel puțin 10 salarii minime brute pe țară.

Proiectul stabilește însă o separare între fundațiile politice și activitatea electorală. Acestea nu ar putea finanța activitățile de promovare politică sau electorală ale partidelor, alianțelor, organizațiilor de campanie sau candidaților.

Când poate fi dizolvat un partid

Proiectul introduce și criterii mai precise privind inactivitatea unui partid politic.

Printre situațiile care pot conduce la dizolvare se află lipsa unei adunări generale timp de patru ani, absența organelor de conducere alese timp de un an, nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani consecutivi și neparticiparea cu candidați la două scrutinuri succesive organizate la termen.

La dizolvarea unei formațiuni, lichidarea patrimoniului ar urma să fie realizată de practicieni în insolvență autorizați, iar activul net rămas ar intra în proprietatea statului.

Amenzi de până la 80.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor

Noua lege ar introduce și un regim contravențional pentru anumite încălcări ale obligațiilor de transparență.

Amenzile propuse sunt cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei pentru partidele care nu publică informațiile obligatorii pe site, nu adoptă un cod intern de etică sau nu transmit la timp către AEP documentele și modificările prevăzute de lege.

Câte partide politice sunt înregistrate în România

Potrivit datelor prezentate în materialul de bază, în registrul partidelor administrat de Tribunalul București au fost înregistrate, de la Revoluție până în prezent, 395 de partide politice.

Dintre acestea, aproximativ 298 sunt active, în timp ce celelalte au fost radiate, dizolvate, absorbite prin fuziune sau au avut cererea de reînregistrare respinsă.

În perioada 1 ianuarie 2025 – 23 iunie 2026 au fost înregistrate 42 de formațiuni noi, conform datelor prezentate în material. Ritmul înregistrărilor reprezintă unul dintre argumentele invocate de AEP pentru modificarea regulilor privind înființarea și menținerea partidelor.

Cristian Pîrvulescu critică proiectul AEP

Proiectul este însă contestat de politologul Cristian Pîrvulescu, care consideră că problema principală a sistemului de partide nu este numărul formațiunilor înregistrate.

În opinia sa, creșterea numărului minim de fondatori ar putea limita competiția politică. Pîrvulescu susține că înregistrarea unui partid ar trebui să rămână în principal o procedură formală, iar selecția formațiunilor politice să fie făcută de alegători prin vot.

Politologul critică și extinderea atribuțiilor AEP, susținând că autoritatea ar trebui mai întâi să își rezolve problemele legate de verificarea și auditarea formațiunilor politice. Acestea sunt însă opiniile exprimate de Pîrvulescu și reprezintă o perspectivă critică asupra proiectului.

Ce urmează pentru noua Lege a partidelor politice

Proiectul se află încă în consultare publică, astfel că prevederile sale nu reprezintă în acest moment reguli aflate în vigoare.

AEP urmează să analizeze observațiile primite, iar traseul legislativ poate include adoptarea de către Parlament și, dacă va fi cazul, verificarea de către Curtea Constituțională. Potrivit documentului, autoritatea intenționează ca, după finalizarea dezbaterilor, proiectul să fie transmis unui guvern cu puteri depline pentru adoptare prin ordonanță de urgență sau unor grupuri parlamentare pentru preluarea ca inițiativă legislativă.

Prin urmare, principalele modificări propuse de AEP — 100 de membri fondatori, reguli mai stricte pentru denumiri și sigle, mandate de cel mult patru ani și criterii suplimentare pentru dizolvarea partidelor inactive — sunt în această etapă propuneri legislative și pot fi modificate înainte de intrarea eventuală în vigoare a noii legi.

Rabla Auto 2026: Noi înscrieri încep marți. AFM pune la dispoziție aproape 94 de milioane de lei

Programul Rabla Auto 2026 se redeschide pentru persoanele fizice care nu au reușit să se înscrie în etapa anterioară. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță că o nouă sesiune de înscrieri începe marți, 25 august, la ora 10:00. Bugetul disponibil pentru această etapă este de 93.737.000 de lei.

Rabla Auto 2026: când încep noile înscrieri

Persoanele fizice care nu au reușit să depună o cerere în etapa precedentă au o nouă șansă să obțină finanțare prin Programul Rabla Auto 2026.

Înscrierile încep marți, 25 august 2026, la ora 10:00, și vor rămâne deschise până la 31 decembrie 2026, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

Potrivit AFM, pentru această etapă au fost redistribuite sumele rămase din fondurile rezervate anterior, pentru care nu au fost parcurși toți pașii procedurali prevăzuți de program.

„Este o nouă oportunitate pentru românii care nu au reușit să se înscrie în etapa anterioară și care doresc să beneficieze de sprijinul oferit prin acest program”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Aproape 94 de milioane de lei, redistribuite pentru Rabla Auto 2026

Bugetul total disponibil pentru noile înscrieri este de 93.737.000 de lei. Banii sunt împărțiți în funcție de tipul autovehiculului pentru care se solicită finanțarea:

• 70.312.000 de lei – pentru autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică, inclusiv GPL/GNC, precum și pentru autovehicule hibride;
• 20.450.000 de lei – pentru autovehicule noi plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
• 2.975.000 de lei – pentru motociclete și motociclete electrice.

AFM precizează că obiectivul este ca fondurile rămase să ajungă la cât mai mulți beneficiari și să contribuie în continuare la înnoirea parcului auto din România.

Ce valoare au ecotichetele Rabla Auto 2026

Persoanele fizice pot beneficia de ecotichete cu valori diferite, în funcție de tipul autovehiculului nou achiziționat:

Astfel, cea mai mare valoare a ecotichetului, de 18.500 de lei, este acordată pentru achiziția unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Cum se face înscrierea în Programul Rabla Auto 2026

Înscrierea se face online, prin aplicația pusă la dispoziție de AFM.

Pentru sesiunea care începe pe 25 august, solicitanții trebuie să utilizeze cererea de finanțare disponibilă în aplicația informatică începând cu această dată și oră. Cererea trebuie descărcată, completată și încărcată în aplicație în momentul depunerii.

La finalizarea înscrierii, aplicația generează automat un număr de înregistrare și rezervă valoarea ecotichetului solicitat, în limita bugetului disponibil.

Ce trebuie să facă solicitantul după înscriere

Obținerea numărului de înregistrare nu încheie procedura. În termen de 10 zile de la obținerea numărului de înregistrare, solicitantul trebuie să:

1. completeze în aplicație seria de șasiu a autovehiculului uzat;
2. încarce documentele solicitate prin Ghidul de finanțare;
3. selecteze un producător validat.

Este important ca solicitanții să respecte termenul și să pregătească din timp documentele necesare, deoarece nerespectarea etapelor procedurale poate duce la pierderea finanțării rezervate.

Unde se fac înscrierile pentru Rabla Auto 2026

Înscrierea se realizează prin aplicația online a Administrației Fondului pentru Mediu, disponibilă la inscrierionline.afm.ro.

Informațiile privind condițiile de participare, documentele necesare și regulile programului sunt disponibile pe site-ul oficial al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Rabla Auto 2026, pe scurt

• Începerea înscrierilor: 25 august 2026, ora 10:00
• Buget disponibil: 93.737.000 lei
• Termen-limită: 31 decembrie 2026, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor
• Beneficiari: persoane fizice care nu au reușit să se înscrie anterior
• Ecotichet maxim: 18.500 lei pentru mașini pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen
• Înscriere: exclusiv online, prin aplicația AFM

Important: fondurile sunt disponibile în limita bugetului alocat, astfel că sesiunea se poate încheia înainte de 31 decembrie dacă sumele puse la dispoziție sunt epuizate.

Tesla recheamă aproape 3 milioane de mașini în China din cauza mânerelor portierelor

Tesla se confruntă cu o amplă campanie de rechemare în China, care vizează aproape 3 milioane de vehicule electrice produse de companie. Problema semnalată ține de mânerele retractabile ale portierelor, care ar putea fi dificil de utilizat în anumite situații de urgență, în special după accidente grave.

Rechemarea face parte dintr-o campanie mai largă care afectează peste 4 milioane de vehicule electrice produse de mai mulți constructori auto, potrivit BBC.

Ce modele Tesla sunt afectate

Campania de rechemare include anumite exemplare din gamele Tesla Model 3, Model Y, Model S și Model X.

Potrivit informațiilor disponibile, una dintre probleme este legată de faptul că anumite mânere ale portierelor pot fi greu de identificat și utilizat, deoarece culoarea acestora este apropiată de cea a finisajelor interioare.

Situația poate deveni importantă în cazul unui accident sever, când sistemul electric de joasă tensiune al vehiculului este afectat. Într-un astfel de scenariu, deschiderea portierelor poate fi îngreunată, ceea ce ar putea întârzia evacuarea pasagerilor sau intervenția echipelor de salvare.

Ce măsuri pregătește Tesla

Pentru remedierea situației, Tesla intenționează să introducă etichete de avertizare și să distribuie o actualizare software.

Actualizarea ar urma să permită coborârea automată a geamurilor după producerea unui accident, astfel încât ocupanții să poată avea o alternativă pentru evacuare în cazul în care deschiderea portierelor este problematică.

Rechemarea este, în primul rând, o măsură preventivă menită să reducă riscurile asociate evacuării în situații de urgență.

Nu doar Tesla este vizată

Problema mânerelor retractabile a atras atenția autorităților chineze și nu este specifică Tesla. În campania de rechemare sunt incluse și vehicule produse de companii chineze precum XPeng, Xiaomi și Geely.

Subiectul a devenit și mai sensibil în China după două accidente mortale în care au fost implicate vehicule electrice Xiaomi. În aceste cazuri au existat suspiciuni privind dificultățile de deschidere rapidă a portierelor după întreruperea alimentării cu energie.

Este important de precizat că aceste situații au alimentat dezbaterea privind siguranța sistemelor de acces, însă investigațiile și cauzele exacte ale accidentelor trebuie diferențiate de problema generală a mânerelor retractabile.

Mânerele retractabile, sub lupa autorităților

Mânerele de portiere integrate în caroserie au devenit un element tot mai întâlnit pe automobilele electrice moderne. Tesla a contribuit semnificativ la popularizarea acestui design, iar ulterior soluția a fost adoptată de numeroși producători auto, în special pe piața chineză.

Avantajul este unul în primul rând estetic, dar tehnologia ridică și întrebări legate de accesul rapid în habitaclu atunci când sistemele electrice ale mașinii nu mai funcționează.

Pentru autorități, una dintre principalele preocupări este ca atât pasagerii, cât și echipele de intervenție să poată deschide portierele în situații de urgență, indiferent de starea sistemului electric.

China pregătește reguli mai stricte pentru mașinile noi

Autoritățile chineze au decis deja înăsprirea cerințelor privind mecanismele de deschidere a portierelor.

Începând cu 1 ianuarie 2027, vehiculele noi comercializate în China vor trebui să dispună de un mecanism de deschidere mecanică atât la interior, cât și la exterior.

Noua regulă ar putea determina producătorii să regândească modul în care sunt concepute sistemele de acces ale automobilelor și să ofere soluții mecanice mai ușor de utilizat în caz de urgență.

Și SUA analizează problema mânerelor Tesla

Problema nu este analizată doar în China. Administrația Națională pentru Siguranța Traficului Rutier din SUA (NHTSA) a investigat, la rândul său, situații în care mânerele unor automobile Tesla ar fi încetat să funcționeze.

Investigațiile americane au inclus cazuri în care pasagerii, inclusiv copii, ar fi întâmpinat dificultăți în a ieși din vehicule.

În luna iulie, autoritatea americană a propus, de asemenea, introducerea unui nou standard formal de siguranță aplicabil tuturor producătorilor auto.

Ar putea ajunge rechemarea și în Europa?

Deocamdată, rămâne de văzut dacă producătorii auto implicați vor extinde campaniile de rechemare și pe alte piețe, inclusiv în Europa.

Pentru Tesla și ceilalți producători de vehicule electrice, situația reprezintă un semnal că elementele de design trebuie evaluate nu doar din perspectiva aspectului sau a tehnologiei, ci și prin prisma comportamentului lor în situații extreme.

În cazul automobilelor moderne, unde tot mai multe funcții depind de software și de alimentarea electrică, existența unor soluții mecanice de rezervă poate deveni un criteriu important de siguranță.