Politică
Oana Gheorghiu acuză cumulul de funcții din companiile de stat din energie: „10 oameni dețin 47 de funcții în 16 companii”
Oana Gheorghiu acuză cumulul de funcții din companiile de stat din energie: „10 oameni dețin 47 de funcții în 16 companii”
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că un număr restrâns de persoane ocupă simultan zeci de funcții în companiile de stat din sectorul energetic și cere eliminarea prevederilor legislative care permit astfel de practici. Potrivit acesteia, situația afectează eficiența companiilor și impune măsuri de reformă.
Oana Gheorghiu: 10 persoane cumulează 47 de funcții în companiile de stat
Într-o postare publicată pe Facebook, Oana Gheorghiu a afirmat că zece persoane dețin, în total, 47 de funcții în 16 companii de stat din energie, ocupând poziții de membri în consilii de administrație, consilii de supraveghere sau funcții executive de conducere.
Vicepremierul interimar a precizat că, dacă analiza este extinsă, 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active existente în companiile de stat din domeniul energetic.
Potrivit acesteia, situația evidențiază concentrarea funcțiilor de conducere în mâinile unui număr redus de persoane.
Venituri de până la 75.000 de lei pe lună
În mesajul său, Oana Gheorghiu a prezentat și exemple privind veniturile obținute din cumulul funcțiilor.
Conform datelor publicate, unele persoane încasează venituri lunare de până la 75.000 de lei, provenite din două mandate în consilii de administrație și o funcție executivă de director. Alte exemple menționate includ venituri de aproximativ 59.000 de lei, 58.700 de lei, 52.000 de lei și 48.000 de lei pe lună, rezultate din combinarea mai multor funcții de conducere.
Vicepremierul a oferit și exemplul unei persoane care ar încasa peste 34.000 de lei lunar din participarea în cinci consilii de administrație.
Apel pentru eliminarea „portițelor” legislative
Oana Gheorghiu consideră că problema nu este cauzată de lipsa legislației, ci de existența unor prevederi care au permis, în timp, cumularea funcțiilor în companiile de stat.
Ea susține că, după preluarea conducerii interimare a Ministerului Energiei de către Ilie Bolojan, autoritățile au avut acces la informațiile necesare pentru a evalua situația și pentru a identifica mecanismele care au făcut posibilă această practică.
În opinia sa, primul pas al reformei este analizarea modului în care funcționează sistemul și identificarea lacunelor legislative care permit astfel de situații.
Reforma companiilor de stat din energie, printre priorități
Vicepremierul interimar a subliniat că sectorul energetic are un impact direct asupra economiei și asupra costurilor suportate de populație, motiv pentru care modul în care sunt administrate companiile de stat trebuie analizat cu atenție.
Potrivit acesteia, menținerea acelorași persoane în poziții de conducere pe perioade îndelungate ridică întrebări privind eficiența managementului și necesitatea unor schimbări în sistem.
Ce prevede Legea nr. 158/2025
Oana Gheorghiu a făcut referire și la Legea nr. 158/2025, despre care spune că a simplificat procedura de revocare a persoanelor aflate în funcții de conducere care nu respectă noile plafoane de remunerație.
Totuși, ea a precizat că revocarea administratorilor sau directorilor pentru rezultate slabe ori pentru acțiuni considerate contrare intereselor companiei continuă să depindă de clauzele prevăzute în contractele de mandat.
În opinia vicepremierului, eficiența reformei depinde atât de îmbunătățirea legislației, cât și de negocierea unor contracte de mandat care să permită o mai mare responsabilizare a conducerii companiilor de stat.
Oana Gheorghiu: „Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”
În încheiere, vicepremierul interimar a transmis că reforma companiilor de stat nu presupune doar adoptarea unor noi legi, ci și eliminarea mecanismelor care au permis, de-a lungul anilor, cumulul funcțiilor și al remunerațiilor în rândul unui număr restrâns de persoane.
Potrivit acesteia, obiectivul este reducerea risipei și creșterea transparenței în administrarea companiilor de stat din sectorul energetic.
Politică
Adrian Veștea si-a gasit majoritatea in Parlament!
Presedintele Romaniei Nicusor Dan a surprins cu nominalizarea de premier a lui Adrian Veștea, cei mai mult i-a surprins pe cei din PNL.
Ilie Bolojan nici nu a vrut sa auda de aceasta nominalizare. Toti maheri partidului vor sa il dea afara pe Vestea acum.
Adrian Veștea își conturează majoritatea în Parlament. UDMR, piesa-cheie în negocierile pentru noul Guvern
Premierul desemnat Adrian Veștea a început negocierile cu partidele politice pentru formarea noului Executiv, în ciuda tensiunilor din interiorul PNL și a ultimatumului lansat de Ilie Bolojan și actuala conducere liberală. Potrivit informațiilor apărute pe surse, cheia formării unei majorități parlamentare se află la UDMR, partid care pare dispus să susțină învestirea Guvernului în numele stabilității politice.
UDMR ar putea asigura majoritatea pentru Guvernul Veștea
Conform surselor politice, liderii UDMR înclină să voteze Cabinetul propus de Adrian Veștea, chiar dacă nu există un entuziasm real privind o eventuală participare la guvernare.
„Nu suntem foarte entuziasmați să intrăm la guvernare”, ar fi transmis reprezentanți ai formațiunii în cadrul discuțiilor interne.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, urmează să primească un mandat larg de negociere din partea partidului. În acest moment, varianta favorită este susținerea noului Executiv în Parlament, fără asumarea unor portofolii ministeriale.
Strategia ar urma să fie justificată prin dorința de a evita blocarea procesului politic într-un moment sensibil pentru România.
Presiuni europene și calcul politic
Liderii UDMR sunt conștienți că o eventuală susținere a unui Guvern care ar putea provoca o ruptură în interiorul PNL ar putea genera reacții în familia politică europeană a Partidului Popular European (PPE).
Cu toate acestea, potrivit acelorași surse, conducerea formațiunii este dispusă să își asume riscurile politice externe, argumentând că stabilitatea guvernamentală trebuie să primeze.
Totuși, nu este exclus ca UDMR să accepte ulterior și intrarea la guvernare, dacă negocierile vor conduce în această direcție. Pentru moment însă, aceasta nu reprezintă o prioritate pentru liderii partidului.
Cum ar putea arăta majoritatea parlamentară
Formula de susținere a Guvernului Veștea s-ar baza pe mai multe grupuri parlamentare. Potrivit informațiilor vehiculate în culisele negocierilor, Executivul ar putea obține voturile necesare cu sprijinul:
- PSD;
- unei părți dintre parlamentarii PNL;
- UDMR;
- reprezentanților minorităților naționale;
- unor parlamentari din PACE, Uniți pentru România sau POT, în urma unor negocieri punctuale.
În acest scenariu, Adrian Veștea ar avea majoritatea necesară pentru învestire fără sprijinul USR.
PSD condiționează susținerea de excluderea USR
Un element important în ecuația politică îl reprezintă poziția PSD. Sursele susțin că social-democrații și-ar fi exprimat disponibilitatea de a susține noul Guvern cu condiția ca USR să nu facă parte din viitorul Executiv.
Dacă această formulă va fi păstrată, România ar putea avea un Guvern sprijinit în principal de PSD, UDMR, minorități și o parte dintre parlamentarii liberali.
Războiul din PNL, cea mai mare provocare pentru Adrian Veștea
Dincolo de negocierile parlamentare, Adrian Veștea se confruntă și cu o luptă internă în PNL. Ilie Bolojan și susținătorii săi dețin, în prezent, majoritatea în structurile de conducere ale partidului.
În cazul în care Veștea va ajunge premier înaintea organizării unui eventual Congres Extraordinar, raportul de forțe s-ar putea modifica semnificativ.
Analiștii politici atrag atenția că ar fi dificil pentru liderii din teritoriu să susțină excluderea din partid a unui prim-ministru în funcție, având în vedere influența pe care Guvernul o are asupra finanțărilor și proiectelor locale.
O cursă contra cronometru pentru noul premier desemnat
Miza următoarelor zile este uriașă pentru Adrian Veștea. Cu cât reușește mai repede să coaguleze o majoritate parlamentară și să treacă Guvernul prin votul Legislativului, cu atât își va consolida poziția atât la Palatul Victoria, cât și în interiorul PNL.
În schimb, întârzierile sau un eșec în negocieri ar putea alimenta și mai mult conflictul intern din partid și ar transforma actuala majoritate într-una extrem de fragilă.
Notă: Informațiile privind negocierile și formulele de majoritate sunt bazate pe surse politice și pot suferi modificări pe măsură ce discuțiile dintre partide evoluează.
Politică
Ministrul Transporturilor respinge bugetele CFR Călători și CFR SA. Radu Miruță acuză „pierderi cosmetizate” și venituri fără acoperire
Ministrul Transporturilor respinge bugetele CFR Călători și CFR SA. Radu Miruță acuză „pierderi cosmetizate” și venituri fără acoperire
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că a respins bugetele de venituri și cheltuieli propuse pentru CFR Călători și CFR SA, acuzând existența unor pierderi în creștere și a unor venituri care nu aveau acoperire legală în bugetul de stat.
Declarațiile au fost făcute publice vineri, printr-o postare pe pagina oficială de Facebook a ministrului.
Radu Miruță: „Mi s-a cerut să aprob pierderi și datorii mai mari”
Potrivit ministrului, forma în care au fost prezentate bugetele pentru anul 2026 oficializa creșterea pierderilor și a datoriilor celor două companii feroviare.
„Am respins, în forma în care mi-au fost prezentate, bugetele de venituri şi cheltuieli pentru CFR Călători şi CFR SA. Mi s-a cerut să aprob un buget care oficializa pierderi mai mari şi datorii mai mari. Am refuzat”, a transmis Radu Miruță.
Acesta spune că a solicitat refacerea documentelor pe baza unui plan concret și verificabil de reducere a cheltuielilor și eficientizare a activității.
Acuzații privind „bani imaginari” trecuți în bugetul CFR Călători
Ministrul Transporturilor susține că în proiectul de buget al CFR Călători apăreau aproximativ 785 de milioane de lei la categoria „alte venituri”, bani care ar fi reprezentat o subvenție estimată pentru serviciul public de transport feroviar.
Problema, potrivit oficialului, este că suma respectivă nu era aprobată în bugetul de stat.
„Practic, au fost trecuţi în buget bani inexistenţi, iar astfel, pe hârtie, pierderea companiei era transformată în profit”, a explicat ministrul.
El a criticat și modul de calcul folosit, afirmând că acesta a fost realizat la tariful maxim legal, deși statul nu este obligat să plătească permanent valoarea maximă a compensațiilor.
Pierderi mai mari și la CFR SA
În ceea ce privește CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară din România, bugetul propus pentru 2026 ar fi prevăzut o creștere a pierderilor cu aproape 33%, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de lei.
Ministrul a afirmat că sistemul feroviar primește anual miliarde de lei din fonduri publice, însă rezultatele pentru călători rămân sub așteptări.
„Dacă citiţi această postare din tren, sper să aveţi parte de curăţenie, de condiţii decente şi de respectul pe care orice călător îl merită”, a transmis Radu Miruță.
Ce măsuri cere Ministerul Transporturilor
Potrivit declarațiilor oficiale, ministrul a cerut:
- eliminarea sumelor fără acoperire bugetară legală;
- fundamentarea bugetelor doar pe venituri reale și aprobate;
- elaborarea unui plan clar de reducere a pierderilor și eficientizare.
Subiectul vine într-un moment sensibil pentru sistemul feroviar românesc, aflat de ani de zile sub presiunea investițiilor insuficiente, a infrastructurii învechite și a problemelor financiare acumulate.
Politică
George Simion nu exclude o alianță AUR–PSD: moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și scenarii pentru viitorul executiv
George Simion nu exclude o alianță AUR–PSD: moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și scenarii pentru viitorul executiv
Liderul AUR, George Simion, a declarat că nu exclude o posibilă colaborare între AUR și PSD pentru formarea unui viitor guvern, în contextul depunerii unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice tot mai accentuate și al discuțiilor privind reorganizarea majorității parlamentare.
AUR și PSD pregătesc moțiunea de cenzură
Anunțul privind depunerea unei moțiuni de cenzură comune a fost făcut de Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Inițiativa vizează demiterea actualului executiv, iar liderul AUR susține că principalul obiectiv este obținerea unui număr suficient de voturi pentru adoptarea moțiunii.
George Simion a explicat că decizia unei moțiuni comune a fost luată pentru eficiență politică:
„Am vrut să fim eficienți și să nu existe două moțiuni separate. Primul pas este să trecem această moțiune de cenzură și să vedem dacă există susținerea necesară în Parlament.”
Posibilă guvernare AUR–PSD?
Întrebat despre o eventuală alianță de guvernare între AUR și PSD, Simion a precizat că partidul său este deschis oricărei formule care ar putea asigura organizarea unor alegeri corecte.
„Suntem dispuși să susținem orice guvernare care poate genera alegeri corecte. În 2024 și 2025 nu am avut parte de alegeri corecte”, a afirmat liderul AUR.
Totuși, acesta a subliniat că nu există în acest moment o alianță formală, iar discuțiile privind o eventuală colaborare politică vor avea loc abia după votul asupra moțiunii.
Critici la adresa președintelui Nicușor Dan
George Simion a lansat critici dure la adresa președintelui Nicușor Dan, acuzându-l că nu și-a îndeplinit atribuțiile și că ar încălca Constituția prin refuzul de a accepta anumite formule de guvernare.
„Nu poate ignora voința majorității parlamentare”, a declarat Simion, adăugând că actuala coaliție „a adus doar sărăcie” și că România se confruntă cu o creștere accelerată a împrumuturilor externe.
Reacția președintelui
În replică, președintele Nicușor Dan a respins scenariul unui guvern minoritar susținut de AUR. Acesta a precizat că nu va accepta o astfel de formulă politică, indiferent dacă propunerea ar veni din partea PSD sau PNL.
Declarația vine după ce șeful statului a anunțat că va semna demisiile miniștrilor PSD și va numi interimari, la propunerea premierului Ilie Bolojan.
Miza politică: voturile din Parlament
Potrivit liderului AUR, există deja suficiente voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură, pragul necesar fiind de 233 de parlamentari. Cu toate acestea, rezultatul final rămâne incert, în funcție de mobilizarea și disciplina de vot a partidelor implicate.
Context politic tensionat
Depunerea moțiunii de cenzură și discuțiile despre o posibilă colaborare AUR–PSD reflectă un context politic instabil în România, marcat de dispute între partide și de presiuni privind organizarea unor alegeri considerate corecte și transparente.
Următoarele zile vor fi decisive pentru viitorul Guvernului Bolojan și pentru configurarea unei noi majorități parlamentare.
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 6 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!
