Guvernul a adoptat bugetul de stat. Alexandru Nazare: „Ne-am dorit un buget realist”

Guvernul a adoptat joi seară legea bugetului de stat și măsurile privind creșterea salariului minim pe economie. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, după ședința de guvern, în timp ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat principalele repere ale construcției bugetare pentru anul 2026.

Potrivit lui Nazare, elementul central al proiectului este ideea unui buget „realist”, construit pe baze economice prudente.

„Cel mai important element al bugetului este faptul că ne-am dorit un buget realist. PIB-ul de la care am plecat este de 2.045 de miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor.

Investițiile, prioritatea anului 2026

Unul dintre punctele pe care guvernul le consideră esențiale este nivelul investițiilor publice. În bugetul pentru 2026 sunt prevăzute aproximativ 164 de miliarde de lei pentru proiecte de dezvoltare.

Oficialii spun că aceste fonduri sunt destinate în special proiectelor majore de infrastructură și programelor finanțate din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Când vorbim de PNRR, vorbim de autostrăzi, spitale și infrastructuri critice”, a precizat Nazare.

Ultimul an pentru accesarea banilor din PNRR

Ministrul Finanțelor a subliniat că 2026 este un an crucial pentru absorbția fondurilor europene, deoarece este ultimul an în care România mai poate accesa finanțări prin PNRR.

Din acest motiv, guvernul încearcă să accelereze implementarea proiectelor pentru a utiliza integral sumele disponibile.

Ținta de deficit

Potrivit estimărilor prezentate de ministrul Finanțelor, deficitul bugetar ar urma să ajungă la finalul anului 2026 la aproximativ 6,2% din PIB.

Autoritățile susțin că această țintă reflectă atât nevoia de investiții, cât și obligația de a continua consolidarea fiscală.

Adoptarea bugetului de stat vine într-un context politic tensionat, proiectul fiind criticat de opoziție și urmând să fie dezbătut și modificat în Parlament în perioada următoare.

Iulian „Mugurel” Vrabete, basistul trupei Holograf, a murit la 70 de ani. O primăvară tristă pentru muzica românească

Muzica românească a pierdut unul dintre oamenii care au stat, timp de decenii, în spatele unor melodii ce au însoțit generații întregi. Iulian „Mugurel” Vrabete, basistul și unul dintre membrii esențiali ai trupei Holograf, a murit la vârsta de 70 de ani, după o luptă cu o boală incurabilă.

Anunțul a fost făcut chiar de colegii săi de trupă, într-un mesaj emoționant care vorbește nu doar despre pierderea unui muzician, ci a unui prieten și a unui om care a ținut echilibrul în interiorul formației.

„Vine o zi… Și astăzi a venit o zi dureroasă. Iulian Vrabete a plecat dintre noi, după o luptă cu o boală incurabilă. A fost parte din familia Holograf timp de peste 40 de ani. Am scris împreună o mare parte din povestea trupei și am trăit împreună și bucurii, și tristeți”, au transmis membrii trupei.

Ei îl descriu ca pe un om care însemna mult mai mult decât rolul său de pe scenă: „Mugurel nu a fost doar prietenul nostru, fratele mai mare, basistul trupei sau un muzician pasionat și talentat. Pentru noi a fost un punct de echilibru, omul care ne aduna și ne așeza când lucrurile se complicau”.

Un destin legat de muzică

Iulian „Mugurel” Vrabete s-a născut pe 14 octombrie 1955, la Craiova. Deși a urmat cursurile Facultății de Arhitectură, muzica a fost mereu prezentă în viața lui.

În perioada studenției a înființat trupa Basorelief, la celebrul Club A din București, un loc simbolic pentru scena muzicală românească. După absolvire, în 1982, s-a mutat la Alba Iulia, unde a cântat cu formația Mass Media, înainte de a se stabili definitiv în București.

Momentul decisiv din cariera sa a venit în 1987, când s-a alăturat trupei Holograf, devenind basist, compozitor și textier. De atunci și până în prezent, numele lui a rămas legat indisolubil de istoria formației.

Piese care au devenit parte din memoria colectivă

Alături de Holograf, Mugurel Vrabete a contribuit la unele dintre cele mai cunoscute albume ale trupei, precum „Holograf 2”, „Holograf 3” – un record de vânzări – „Holograf 4”, „Banii vorbesc”, „69% Unplugged”, „Supersonica”, „Undeva departe” sau „Holografica”.

Multe dintre piesele formației au devenit, în timp, adevărate imnuri ale muzicii pop-rock românești:
„Banii vorbesc”, „Dincolo de nori”, „Ți-am dat un inel”, „Undeva departe”, „Să nu-mi iei niciodată dragostea” sau „Viața are gust”.

În toți acești ani, trupa a susținut turnee în numeroase țări – de la Japonia și Canada până la Spania și Rusia – ducând muzica românească pe scene internaționale.

Dincolo de scenă

Pe lângă activitatea din trupă, Mugurel Vrabete a fost implicat și în alte proiecte culturale. În 2003, a prezentat la Televiziunea Română emisiunea „Taverna”, alături de Berti Barbera. În 2010 a cântat la pavilionul României din cadrul Expo 2010 Shanghai, în China.

Mesaje de adio din lumea muzicii

Moartea sa a provocat un val de reacții emoționante în rândul artiștilor și colegilor de breaslă.

„Ce primăvară tristă. Ne-a părăsit Iulian Mugurel Vrabete lăsând un mare gol în muzica inimilor noastre”, a scris pe Facebook Nicu Alifantis.

Compozitorul Ionel Tudor a transmis și el un mesaj de rămas-bun:
„Am fost colegi de generație, colegi de scenă, de breaslă. Un om excepțional căruia îi vom duce lipsa”.

Actorul și muzicianul Tudor Chirilă a vorbit despre impactul pe care muzica trupei l-a avut asupra unei întregi generații:
„Tinerețea noastră a însemnat și Holograf, deci și Mugurel”.

De asemenea, toboșarul Relu Bițulescu a scris simplu și dureros: „A plecat la cer cel mai bun și drag prieten”.

Un turneu care urma să înceapă

Dispariția lui Mugurel Vrabete vine într-un moment extrem de dificil pentru trupă. Holograf urma să înceapă turneul „Am rămas doar noi…” chiar pe 13 martie.

Pentru mulți fani, numele lui Mugurel Vrabete nu va rămâne doar într-o discografie sau pe un afiș de concert. Va rămâne în amintirea unei epoci în care muzica Holograf era coloana sonoră a tinereții.

Și, așa cum au spus chiar colegii lui, „Vine o zi”.
Pentru muzica românească, aceasta este una dintre acele zile în care liniștea pare mai grea decât orice cântec.

Un consilier local din județul Arad, condamnat în primă instanță într-un dosar de corupție, spune că își va continua mandatul.

Este vorba despre Mihai Pârv, fost director executiv adjunct al Direcției Județene pentru Agricultură Arad, condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar privind folosirea unor informații nedestinate publicității.

Decizia nu este însă definitivă, iar Pârv a anunțat că va face apel.

Într-o postare pe rețelele sociale, acesta spune că mandatul său de consilier local în comuna Șepreuș continuă în condițiile legii, până la o decizie definitivă a instanței.

-Fostul director executiv adjunct al Direcției Județene pentru Agricultură Arad, Mihai Pârv, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar de corupție deschis de procurorii DNA în anul 2022.

Dosarul este cunoscut public drept cazul „subiectelor pentru angajare”, în care procurorii au investigat folosirea unor informații nedestinate publicității pentru obținerea de foloase necuvenite.

Potrivit sentinței, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de doi ani.

În acest interval, Mihai Pârv trebuie să respecte mai multe obligații stabilite de instanță: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Arad, să anunțe schimbarea locuinței sau a locului de muncă și să participe la un program de reintegrare socială.

De asemenea, instanța a stabilit ca acesta să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, fie la Spitalul Județean Arad, fie în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

Judecătorii au dispus și confiscarea produsului infracțional, respectiv salariul net încasat în perioada în care a ocupat funcția de director executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Arad.

În plus, acesta trebuie să plătească 13.500 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Mihai Pârv spune că a depus apel împotriva deciziei și că hotărârea nu este definitivă.

Acesta afirmă că își va continua activitatea de consilier local în comuna Șepreuș, deoarece, potrivit legii, mandatul încetează doar în cazul unei hotărâri judecătorești definitive.