stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

9 August. Asasinarea lui Mihai Viteazul.

Publicat

în

LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 9 August. Asasinarea lui Mihai Viteazul.
Astăzi, 9 august 2023 se comemorează 422 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul în tabăra militară de lângă Turda, de către mercenarii conduși de generalul Basta. Amintesc faptul că marele voievod Mihai Viteazul a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun, domn al Țării Românești între anii 1554-1557, și a urcat toate treptele dregătoriilor, de la bănișor de Mehedinți și stolnic al curții domnești, până la mare ban al Craiovei . În luna septembriea anului 1593, Mihai Viteazul devine domn al Țării Românești, într-o perioadă când pe plan extern se afirma politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine – Imperiul Otoman, Imperiul habsburgic și Polonia. În plan intern, Mihai Viteazul a acționat pentru întărirea autorității domnești și s-a remarcat ca un aprig luptător pentru independența țării, dar și pentru apărarea cauzei creștinătății, el fiind cel care a luat mereu inițiativa în „Liga Sfântă”, ligă menită a lupta împotriva otomanilor. De altfel politica antiotomană a lui Mihai s-a concretizat atât prin sistemul de alianțe politico-militare pe care marele domnitor l-a început în 1594, dar mai ales prin luptele acerbe îndreptate împotriva turcilor. Astfel, războiul antiotoman al lui Mihai Viteazul a început în noiembrie 1594, prin atacarea creditorilor turci și a oștii de ieniceri de la București, după care în perioada decembrie 1594 – ianuarie 1595 luptele întreprinse de el se vor extinde spre Dunăre, la Giurgiu, Turnu, Brăila, Rusciuc și altele. În august 1595, oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa va trece Dunărea pentru a cuceri Țara Românească, dar Mihai va obține o strălucită victorie în celebra bătălie de la Călugăreni, în zona mlăștinoasă a NeajlovuluI. În anul1596 Mihai Viteazul continuă luptele cu turcii în sudul Dunării obținând alte numeroase victorii, numai că aceste campanii militare vor aduce țara într-o stare critică din punct de vedere financiar. Astfel, conștient de greutățile prin carre trecea țara, Mihai decide începerea negocierilor cu otomanii, negocieri finalizate printr-o pace ce va fi menținută între anii 1597-1598 si prin care, în schimbul acceptării suzeranității otomane şi a plății tributului, Înalta Poartă recunoștea domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale. În paralel, Mihai Viteazul încheie un tratat și cu Imperiul Habsburgic (Tratatul de Mănăstirea Dealu din 1598), tratat orientat însă împotriva turcilor și cooperării cu austriecii în lupta antiotomană. Numai că în acest timp, în Moldova domnitorul Ieremia Movilă, cel care era devotat polonezilor si însemnase îndepărtarea acestei țări de Sfânta Alianță, va dori să ocupe Valahia, iar în Transilvania, Sigismun Bathory după ce renunță la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory, va sfătui pe acesta să se orienteze spre politica polonă. În această situație, când unitatea militară a țărilor române impotriva turcilor este spulberată, Mihai Viteazul, este conștient ca Țara Româneasca a rămas singură în fata pericolului otoman Astfel, el decide aplicarea „planului dacic”, în speță unirea celor trei ţări române. În iulie 1599, Mihai trimite o solie la Praga pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiațivei sale, și primind un răspuns favorabil, la sfârşitul aceluiaşi an, intră cu oastea în Transilvania , asta după ce obține o importantă victorie asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599. Astfel, Mihai îşi face o intrare triumfătoare in cetatea Alba Iulia la data de 1 noiembrie 1599 când va fi aclamat de o mulțime de români transilvăneni. După această izbândă nu va mai decât un pas până la unirea celor trei țari române. În luna mai a anului 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă şi realizează astfel Unirea. În urma acestei acțiuni personalitatea lui Mihai Viteazul a ajuns să inspire respect dar şi îngrijorare în rândul vecinilor, inclusiv cele ale habsburgilor, care vor constata ca acțiunile lui Mihai de a consolida cele trei principate româneşti şi de a promova interesele acestora prin acţiuni rapide și ferme, pun în pericol interesele Imperiului Habsburgic si în special planul de menţinere a Transilvaniei în sfera lor de influenţă. De asemenea, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia, cu atât mai mult cu cât aceasta reprezenta baza operațiunilor militare otomane spre centrul Europei. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forţe din întreaga regiune. Numai că odată cu unirea săvârșita de Mihai, au aparut si problemele interne cauzate în special de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania, care nu acceptau măsurile impuse de noul domnitor. Astfel, Mihai nu reușește să înfrângă revolta nobililor maghiari sprijiniți de orgoliosul general Basta și va fiind învin în lupta de la Mirăslău în luna septembrie a anului 1600, pierzând astfel Ardealul. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileștilor aserviţi intereselor polone, iar Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, însă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă. Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român. Astfel, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti, iar prin victoria de la Guruslău din august 1601, voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania și recuperează Valahia, gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Numai că în aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care împăratul Rudolf al II-lea nu putea fi însă de acord si astfel complotează pentru eliminarea lui Mihai. Astfel, la data de 9 august a anului 1601, la Câmpia Turzii, Mihai Viteazul este ucis de către mercenarii generalului Basta, iar odată cu pieirea marelui erou de la Calugareni se va pierde pentru cateva sute de ani și posibilitatea ca românii să trăiască într-un singur stat. După asasinat, capul lui Mihai Viteazul a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Tara Românească şi înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte, alaturi de osemintele tatălui sau, Pătrașcu Vodă.
sursa: lectia de istorie
Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Nicușor Dan, întâlnire cu Friedrich Merz la Dublin. România și Germania discută despre securitatea NATO, bugetul UE și Republica Moldova

Publicat

în

De către

 

Nicușor Dan, întâlnire cu Friedrich Merz la Dublin. România și Germania discută despre securitatea NATO, bugetul UE și Republica Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că s-a întâlnit cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin. Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat cooperarea româno-germană, viitorul buget al Uniunii Europene, aderarea Republicii Moldova la UE și consolidarea securității pe Flancul Estic al NATO.

Nicușor Dan și Friedrich Merz au discutat despre relațiile dintre România și Germania

Președintele Nicușor Dan a transmis că întrevederea cu Friedrich Merz a reprezentat o oportunitate de a discuta despre colaborarea dintre România și Germania, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul instituțiilor europene.

Șeful statului român a subliniat importanța relațiilor dintre cele două țări și a dialogului privind principalele provocări cu care se confruntă Europa.

„M-am bucurat să mă întâlnesc, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, și să discutăm despre excelenta cooperare dintre România și Germania, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Bugetul Uniunii Europene și aderarea Republicii Moldova, printre temele abordate

Un subiect important al întâlnirii a fost viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035, potrivit declarației președintelui României.

Discuțiile au inclus și evoluția Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, un dosar de interes strategic pentru România și pentru regiune.

„Am abordat, de asemenea, teme de interes strategic comun, precum viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035 și progresele Republicii Moldova în parcursul său de aderare la UE”, a precizat Nicușor Dan.

Securitatea Flancului Estic al NATO, pe agenda discuțiilor

Președintele României și cancelarul german au abordat și problemele de securitate europeană, în contextul amenințărilor hibride și al incursiunilor dronelor.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat dezvoltarea pe termen lung a industriilor de apărare și a capacităților militare ale României și Germaniei.

Potrivit șefului statului, aceste obiective urmăresc consolidarea capacității de descurajare pe Flancul Estic al NATO, într-un context regional marcat de riscuri de securitate.

„Discuțiile au vizat și consolidarea securității europene precum și dezvoltarea pe termen lung a industriilor de apărare și a capacităților militare ale celor două țări. Aceste obiective sunt esențiale pentru asigurarea unei descurajări credibile pe Flancul Estic al NATO, în contextul intensificării incursiunilor dronelor și al amenințărilor hibride cu care se confruntă Europa”, a mai declarat Nicușor Dan.

România și Germania urmăresc consolidarea cooperării în domeniul apărării

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Friedrich Merz a adus în discuție mai multe domenii de interes comun, de la politicile europene și extinderea Uniunii Europene până la apărare și securitate regională.

În condițiile provocărilor de securitate din Europa, cooperarea dintre statele membre NATO și dezvoltarea capacităților militare reprezintă teme importante pe agenda europeană.

Declarația președintelui României evidențiază interesul pentru continuarea dialogului cu Germania și pentru coordonarea celor două țări în privința principalelor obiective europene și de securitate.

 

Continuă să citești

Actualitate

Carnagiu pe o autostradă din Bulgaria: Cel puțin 10 oameni au murit într-un accident în lanț cu peste 50 de vehicule implicate

Publicat

în

De către

Carnagiu pe o autostradă din Bulgaria: Cel puțin 10 oameni au murit într-un accident în lanț cu peste 50 de vehicule implicate

Tragedie de proporții în Bulgaria, unde cel puțin 10 persoane și-au pierdut viața, iar alte zeci au fost rănite în urma unor accidente în lanț produse marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia. Peste 50 de autoturisme și camioane au fost implicate în coliziuni succesive, provocate, potrivit primelor informații, de vizibilitatea extrem de redusă din cauza ceții dense.

Accidentele s-au produs în apropierea localității Yambol, în sud-estul Bulgariei, pe autostrada care leagă capitala Sofia de orașul Burgas. Bilanțul victimelor a fost confirmat de guvernatorul regional Georgi Chalakov, potrivit agenției de presă bulgare BTA.

Peste 50 de mașini și camioane, implicate în accidentele în lanț

Primele coliziuni au fost raportate puțin după ora 7:00, în zona kilometrului 289, pe sensul de mers către Burgas, între nodurile rutiere Zimnitsa și Kabile.

Potrivit informațiilor difuzate de postul de televiziune NOVA, în scurt timp au urmat alte impacturi, iar accidentele s-au extins și pe sensul opus de circulație, către Sofia.

Imaginile de la fața locului arată amploarea dezastrului: vehicule grav avariate, autoturisme răsturnate și mașini proiectate în afara carosabilului. În unele cazuri, impacturile au fost atât de puternice încât oamenii au rămas prinși între fiarele contorsionate.

Todor Mishinev, coordonatorul echipelor de intervenție, a precizat că salvatorii se concentrează în primul rând pe scoaterea persoanelor blocate în interiorul vehiculelor distruse.

Zeci de răniți, transportați la spitalele din regiune

Intervenția autorităților a fost una de amploare. La locul accidentelor au fost trimise echipaje de pompieri, polițiști și ambulanțe din localitățile învecinate.

Potrivit agenției BTA, cel puțin 27 de persoane rănite au fost transportate la spitalele din regiune. Unele dintre victime se află în stare gravă, iar medicii încearcă să le acorde îngrijirile necesare.

Autoritățile nu exclud ca numărul persoanelor decedate să crească, în condițiile în care operațiunile de salvare continuă, iar mai multe victime au fost surprinse în interiorul mașinilor grav avariate.

Autostrada Trakia, închisă pe ambele sensuri. Șoferii, avertizați prin BG-ALERT

Ca urmare a gravității accidentelor, autoritățile bulgare au decis închiderea circulației pe ambele sensuri ale autostrăzii Trakia, în zona afectată.

Traficul a fost deviat pe rute alternative, iar șoferii au fost avertizați prin intermediul sistemului național BG-ALERT cu privire la accidente și la condițiile extrem de dificile de circulație.

O celulă de criză a fost activată pentru coordonarea intervenției și gestionarea situației.

Ceața densă, printre posibilele cauze ale tragediei

Primele informații indică faptul că ceața densă ar fi redus considerabil vizibilitatea pe autostradă, favorizând producerea coliziunilor succesive. Carosabilul umed și viteza neadaptată condițiilor meteo sunt, de asemenea, luate în calcul de autorități.

Ancheta urmează să stabilească exact cum s-au produs accidentele și dacă au existat și alte cauze care au contribuit la tragedie.

Operațiunile de salvare și verificare a vehiculelor continuă, în timp ce autoritățile încearcă să stabilească bilanțul final al uneia dintre cele mai grave tragedii rutiere raportate în Bulgaria în ultima perioadă.

Continuă să citești

Actualitate

Tragedie în Spania: Un polițist a murit, iar un altul a fost rănit după explozia unui rucsac suspect

Publicat

în

De către

Tragedie în Spania: Un polițist a murit, iar un altul a fost rănit după explozia unui rucsac suspect

Un polițist a murit, iar un altul a fost rănit, marți dimineață, în orașul Oviedo, din nordul Spaniei, după ce un rucsac suspect a explodat în momentul în care oamenii legii încercau să îl examineze. Incidentul s-a produs în timpul unei intervenții a Unității Canine Speciale a poliției spaniole.

Potrivit informațiilor transmise de poliție și citate de BBC, agenții au ajuns la fața locului pentru a verifica un rucsac considerat suspect. În momentul în care polițiștii au început operațiunea de examinare, obiectul a explodat, provocând moartea unuia dintre agenți și rănirea unui coleg.

Poliția spaniolă, în doliu după moartea agentului Juan José

Polițistul care și-a pierdut viața a fost identificat drept Juan José. Moartea sa a fost confirmată de reprezentanții poliției spaniole, care au transmis un mesaj de condoleanțe prin intermediul platformei X.

„Gândurile noastre sunt alături de familia, prietenii, colegii și cei dragi ai săi”, au transmis reprezentanții instituției, aducându-i un omagiu agentului decedat.

Celălalt polițist implicat în explozie a fost rănit, însă informațiile disponibile nu oferă, deocamdată, detalii complete despre starea sa de sănătate.

Cum a fost descoperit rucsacul suspect

Potrivit presei locale, polițiștii au ajuns la locul incidentului după ce fuseseră solicitați să intervină în urma unui alt eveniment. În timpul verificărilor, aceștia au descoperit rucsacul care a declanșat ulterior explozia.

Pentru examinarea obiectului a fost solicitată intervenția Unității Canine Speciale, însă operațiunea s-a transformat într-o tragedie.

Autoritățile spaniole urmează să stabilească în ce condiții s-a produs explozia, ce conținea rucsacul și dacă acesta fusese amplasat intenționat în zonă.

Incidentul din Oviedo readuce în atenție riscurile la care sunt expuși polițiștii și echipele de intervenție atunci când trebuie să verifice obiecte suspecte. Ancheta este esențială pentru clarificarea circumstanțelor în care un agent și-a pierdut viața în timpul unei misiuni.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și