stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

9 August. Asasinarea lui Mihai Viteazul.

Publicat

în

LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 9 August. Asasinarea lui Mihai Viteazul.
Astăzi, 9 august 2023 se comemorează 422 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul în tabăra militară de lângă Turda, de către mercenarii conduși de generalul Basta. Amintesc faptul că marele voievod Mihai Viteazul a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun, domn al Țării Românești între anii 1554-1557, și a urcat toate treptele dregătoriilor, de la bănișor de Mehedinți și stolnic al curții domnești, până la mare ban al Craiovei . În luna septembriea anului 1593, Mihai Viteazul devine domn al Țării Românești, într-o perioadă când pe plan extern se afirma politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine – Imperiul Otoman, Imperiul habsburgic și Polonia. În plan intern, Mihai Viteazul a acționat pentru întărirea autorității domnești și s-a remarcat ca un aprig luptător pentru independența țării, dar și pentru apărarea cauzei creștinătății, el fiind cel care a luat mereu inițiativa în „Liga Sfântă”, ligă menită a lupta împotriva otomanilor. De altfel politica antiotomană a lui Mihai s-a concretizat atât prin sistemul de alianțe politico-militare pe care marele domnitor l-a început în 1594, dar mai ales prin luptele acerbe îndreptate împotriva turcilor. Astfel, războiul antiotoman al lui Mihai Viteazul a început în noiembrie 1594, prin atacarea creditorilor turci și a oștii de ieniceri de la București, după care în perioada decembrie 1594 – ianuarie 1595 luptele întreprinse de el se vor extinde spre Dunăre, la Giurgiu, Turnu, Brăila, Rusciuc și altele. În august 1595, oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa va trece Dunărea pentru a cuceri Țara Românească, dar Mihai va obține o strălucită victorie în celebra bătălie de la Călugăreni, în zona mlăștinoasă a NeajlovuluI. În anul1596 Mihai Viteazul continuă luptele cu turcii în sudul Dunării obținând alte numeroase victorii, numai că aceste campanii militare vor aduce țara într-o stare critică din punct de vedere financiar. Astfel, conștient de greutățile prin carre trecea țara, Mihai decide începerea negocierilor cu otomanii, negocieri finalizate printr-o pace ce va fi menținută între anii 1597-1598 si prin care, în schimbul acceptării suzeranității otomane şi a plății tributului, Înalta Poartă recunoștea domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale. În paralel, Mihai Viteazul încheie un tratat și cu Imperiul Habsburgic (Tratatul de Mănăstirea Dealu din 1598), tratat orientat însă împotriva turcilor și cooperării cu austriecii în lupta antiotomană. Numai că în acest timp, în Moldova domnitorul Ieremia Movilă, cel care era devotat polonezilor si însemnase îndepărtarea acestei țări de Sfânta Alianță, va dori să ocupe Valahia, iar în Transilvania, Sigismun Bathory după ce renunță la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory, va sfătui pe acesta să se orienteze spre politica polonă. În această situație, când unitatea militară a țărilor române impotriva turcilor este spulberată, Mihai Viteazul, este conștient ca Țara Româneasca a rămas singură în fata pericolului otoman Astfel, el decide aplicarea „planului dacic”, în speță unirea celor trei ţări române. În iulie 1599, Mihai trimite o solie la Praga pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiațivei sale, și primind un răspuns favorabil, la sfârşitul aceluiaşi an, intră cu oastea în Transilvania , asta după ce obține o importantă victorie asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599. Astfel, Mihai îşi face o intrare triumfătoare in cetatea Alba Iulia la data de 1 noiembrie 1599 când va fi aclamat de o mulțime de români transilvăneni. După această izbândă nu va mai decât un pas până la unirea celor trei țari române. În luna mai a anului 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă şi realizează astfel Unirea. În urma acestei acțiuni personalitatea lui Mihai Viteazul a ajuns să inspire respect dar şi îngrijorare în rândul vecinilor, inclusiv cele ale habsburgilor, care vor constata ca acțiunile lui Mihai de a consolida cele trei principate româneşti şi de a promova interesele acestora prin acţiuni rapide și ferme, pun în pericol interesele Imperiului Habsburgic si în special planul de menţinere a Transilvaniei în sfera lor de influenţă. De asemenea, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia, cu atât mai mult cu cât aceasta reprezenta baza operațiunilor militare otomane spre centrul Europei. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forţe din întreaga regiune. Numai că odată cu unirea săvârșita de Mihai, au aparut si problemele interne cauzate în special de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania, care nu acceptau măsurile impuse de noul domnitor. Astfel, Mihai nu reușește să înfrângă revolta nobililor maghiari sprijiniți de orgoliosul general Basta și va fiind învin în lupta de la Mirăslău în luna septembrie a anului 1600, pierzând astfel Ardealul. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileștilor aserviţi intereselor polone, iar Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, însă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă. Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român. Astfel, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti, iar prin victoria de la Guruslău din august 1601, voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania și recuperează Valahia, gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Numai că în aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care împăratul Rudolf al II-lea nu putea fi însă de acord si astfel complotează pentru eliminarea lui Mihai. Astfel, la data de 9 august a anului 1601, la Câmpia Turzii, Mihai Viteazul este ucis de către mercenarii generalului Basta, iar odată cu pieirea marelui erou de la Calugareni se va pierde pentru cateva sute de ani și posibilitatea ca românii să trăiască într-un singur stat. După asasinat, capul lui Mihai Viteazul a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Tara Românească şi înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte, alaturi de osemintele tatălui sau, Pătrașcu Vodă.
sursa: lectia de istorie
Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Aquatim obține finanțare pentru un parc fotovoltaic de 1,5 MW la Stația Bega din Timișoara

Publicat

în

De către

Aquatim obține finanțare pentru un parc fotovoltaic de 1,5 MW la Stația Bega din Timișoara

Aquatim a obținut aprobarea cererii de finanțare pentru construirea unui parc fotovoltaic la Stația de Tratare a Apei Bega din Timișoara. Investiția, în valoare totală de 9,68 milioane de lei, va permite producerea de energie verde pentru consum propriu și va contribui la creșterea eficienței energetice a serviciilor de alimentare cu apă.

Un nou proiect de energie regenerabilă intră în planurile de dezvoltare ale companiei Aquatim. Operatorul regional de apă și canalizare a obținut aprobarea cererii de finanțare pentru realizarea unui parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 1,5 MW, destinat alimentării cu energie a Stației de Tratare a Apei Bega din Timișoara.

Investiția urmărește reducerea dependenței de sursele convenționale de energie și utilizarea mai eficientă a resurselor, într-un domeniu în care consumul de electricitate este esențial pentru funcționarea instalațiilor și asigurarea serviciilor de alimentare cu apă.

Parc fotovoltaic de 1,5 MW pentru Stația de Tratare a Apei Bega

Proiectul, intitulat „Realizare parc fotovoltaic pentru autoconsum STA Bega – Aquatim S.A.”, prevede construirea unei instalații fotovoltaice cu o capacitate instalată de 1,5 MW.

Energia electrică produsă va fi utilizată pentru consumul propriu al Stației de Tratare a Apei Bega, contribuind la acoperirea unei părți din necesarul energetic al obiectivului.

Pentru o infrastructură precum cea de tratare a apei, unde echipamentele și instalațiile trebuie să funcționeze în condiții optime, eficiența energetică reprezintă un element important atât din perspectiva costurilor de operare, cât și a protejării mediului.

Prin această investiție, Aquatim urmărește să integreze energia regenerabilă în activitatea curentă și să reducă impactul asupra mediului asociat consumului de energie.

Investiție de 9,68 milioane de lei, cu finanțare europeană nerambursabilă

Valoarea totală a proiectului este de 9,68 milioane de lei, cu TVA inclus. Din această sumă, aproximativ 2,8 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă acordată prin Fondul pentru Modernizare.

Aprobarea cererii a venit în urma evaluării administrative, a verificării eligibilității și a analizei tehnico-economice a proiectului.

Următorul pas este etapa precontractuală, ceea ce înseamnă că proiectul nu a ajuns încă la stadiul finalizării procedurilor de finanțare și al implementării.

Finanțarea nerambursabilă contribuie la susținerea investiției și la dezvoltarea infrastructurii energetice necesare pentru funcționarea mai eficientă a serviciilor publice de apă.

Mai multă energie verde pentru serviciile de apă și canalizare

Producerea energiei electrice din surse regenerabile poate aduce beneficii importante operatorilor de utilități, în special în cazul instalațiilor care au un consum energetic semnificativ.

În cazul Stației Bega, noul parc fotovoltaic este gândit pentru autoconsum, astfel încât energia produsă să fie folosită în activitatea proprie a stației.

Pe termen lung, utilizarea energiei solare poate contribui la diminuarea dependenței de sursele convenționale și la îmbunătățirea sustenabilității operațiunilor. Impactul concret va depinde însă de producția efectivă a instalației și de necesarul de energie al stației.

Investiția face parte din direcția de dezvoltare prin care Aquatim urmărește să ofere servicii de apă și canalizare mai eficiente și mai bine adaptate provocărilor energetice și de mediu.

Aquatim investește în tranziția către energia regenerabilă

Realizarea parcului fotovoltaic de la Stația de Tratare a Apei Bega reprezintă un pas către integrarea surselor regenerabile în infrastructura de utilități din Timișoara.

Cu o capacitate instalată de 1,5 MW și o valoare totală de aproape 9,7 milioane de lei, proiectul urmărește să transforme o parte din necesarul energetic al stației într-un consum susținut de energie produsă din surse regenerabile.

Deocamdată, cererea de finanțare a fost aprobată, iar proiectul urmează să parcurgă etapa precontractuală. Calendarul lucrărilor și data punerii în funcțiune nu au fost precizate în informațiile anunțate.

Sursa informațiilor: Aquatim.

Continuă să citești

Actualitate

Protest la Mina Vulcan: zeci de mineri au rămas în subteran peste 24 de ore din cauza salariilor

Publicat

în

De către

Protest la Mina Vulcan: zeci de mineri au rămas în subteran peste 24 de ore din cauza salariilor

Zeci de mineri protestează în subteran la Vulcan

Zeci de mineri de la Exploatarea Minieră Vulcan au continuat miercuri dimineață protestul început cu o zi înainte, rămânând în subteran mai bine de 24 de ore. Angajații sunt nemulțumiți de diferențele salariale apărute după transferul de la Mina Lupeni și cer garanții că veniturile lor nu vor scădea față de nivelul anterior.

Protestul a început marți dimineață, când minerii din schimbul de noapte, care urmau să iasă la suprafață la ora 6:00, au refuzat să părăsească subteranul. Ulterior, li s-au alăturat angajați din celelalte schimburi, extinzând astfel acțiunea de protest.

Minerii solicită o discuție cu un reprezentant al conducerii Exploatării Miniere și spun că nu vor renunța la protest până când nu vor primi asigurări privind menținerea salariilor.

Diferențele salariale, motivul protestului de la Mina Vulcan

Nemulțumirile au apărut după ce angajații transferați de la Lupeni la Vulcan au primit primele fișe de plată și au constatat că salariile lor sunt mai mici decât cele încasate la fostul loc de muncă.

Potrivit informațiilor apărute în presa locală, minerii au fost încadrați în grila salarială aplicată la Mina Vulcan, unde ar exista diferențe de câteva zeci de lei pentru funcții comparabile față de grila de la Lupeni.

Chiar dacă diferențele semnalate sunt relativ reduse ca valoare, angajații cer ca transferul să nu le afecteze veniturile. Principala lor solicitare este să primească garanții că salariile vor fi menținute cel puțin la nivelul celor avute înainte de mutarea la Vulcan.

Aproximativ 50 de angajați au fost transferați de la Lupeni la Vulcan

Transferul minerilor are loc în contextul procesului de închidere a Exploatării Miniere Lupeni. Aproximativ 50 de angajați au fost mutați la Mina Vulcan pentru a-și putea continua activitatea și pentru a ajunge la stagiul de cotizare necesar pensionării.

Minerii au solicitat transferul și au semnat documentele aferente în urmă cu aproximativ o lună. Nemulțumirile au apărut după primirea primelor fișe de plată, când au observat diferențele dintre veniturile de la cele două exploatări.

Pentru angajați, menținerea salariilor reprezintă o problemă importantă în contextul schimbării locului de muncă și al apropierii de momentul pensionării.

Nu este primul protest al minerilor după transferuri

Situația de la Mina Vulcan nu este primul episod de protest legat de condițiile de muncă după transferurile de personal. În luna august, minerii din schimburile I și II au rămas în subteran, nemulțumiți de modul în care era decontat transportul după mutarea angajaților.

Repetarea unor astfel de acțiuni evidențiază nemulțumirile existente în rândul personalului afectat de reorganizarea activității miniere din Valea Jiului.

În cazul protestului actual, minerii cer un dialog cu reprezentanții conducerii și clarificări privind grila salarială aplicată după transfer. Până la obținerea unor asigurări referitoare la veniturile lor, aceștia spun că nu intenționează să renunțe la acțiunea începută în subteran.

Continuă să citești

Actualitate

Noul Spital Municipal din Timișoara: investiție de peste 141 de milioane de euro. Primăria pregătește următoarele etape

Publicat

în

De către

Noul Spital Municipal din Timișoara: investiție de peste 141 de milioane de euro. Primăria pregătește următoarele etape

Noul Spital Municipal din Timișoara este estimat la peste 141 de milioane de euro și ar urma să fie construit printr-un parteneriat public-privat. Primăria Timișoara a organizat întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai instituțiilor internaționale și ai mediului de afaceri pentru clarificarea cadrului legislativ necesar implementării proiectului.

Anunțul a fost făcut de municipalitate în 20 octombrie 2026. Discuțiile au vizat identificarea unor soluții legislative care să ofere reguli mai clare și predictibilitate investițiilor realizate prin parteneriate public-private. Proiectul se află în etapa de pregătire a următoarelor proceduri, iar construcția nu este prezentată ca fiind începută.

Primăria Timișoara caută soluții pentru construirea noului spital

La întâlnirile organizate de municipalitate au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Grupului Băncii Mondiale, precum și membri ai Commercial Law Development Program (CLDP), structură de asistență tehnică și juridică din cadrul Departamentului de Comerț al Statelor Unite ale Americii.

Scopul discuțiilor a fost identificarea unor soluții pentru armonizarea legislației și crearea unui cadru mai predictibil pentru proiectele de parteneriat public-privat.

Viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău, a explicat că Timișoara are nevoie de o infrastructură medicală modernă, adaptată atât nevoilor actuale, cât și celor viitoare ale pacienților.

„Avem nevoie de un spital modern, adaptat nevoilor actuale și viitoare ale comunității, cu atât mai mult cu cât Timișoara deservește pacienți din întreaga regiune de vest, iar Spitalul Municipal își desfășoară activitatea în prezent în 14 clădiri”, a declarat Ruben Lațcău.

Potrivit municipalității, demersurile urmăresc și atragerea unui număr cât mai mare de investitori din România și din străinătate, pentru a crea condițiile unei competiții cât mai largi în procesul de selecție a viitorului partener privat. <Cite refs={[„turn630668search0”]}/>

Spital Municipal cu 300 de paturi în prima etapă

Proiectul prevede construirea unui spital dezvoltat în sistem modular, astfel încât infrastructura să poată fi extinsă în funcție de necesități.

În prima etapă sunt prevăzute 300 de paturi, iar serviciile medicale care funcționează în prezent în mai multe locații din oraș ar urma să fie reunite într-un singur complex.

Clădirea va avea trei niveluri, cu spații organizate pentru a facilita accesul pacienților și legăturile dintre diferitele departamente.

La parter sunt prevăzute serviciile de urgență, zona de internări și spațiile pentru investigații. La etajele superioare ar urma să funcționeze blocul operator, secția de terapie intensivă și celelalte servicii medicale.

Proiectul include și o Unitate de Primiri Urgențe, dotată cu o platformă pentru aterizarea elicopterelor medicale, destinată facilitării preluării cazurilor grave.

De asemenea, este prevăzut un bloc operator modern, cu săli pentru intervenții chirurgicale și 20 de paturi pentru îngrijirea postoperatorie. <Cite refs={[„turn630668view0”]}/>

Ce specialități medicale ar urma să fie reunite în noul spital

Noul Spital Municipal din Timișoara ar urma să ofere servicii pentru mai multe specialități medicale, printre care:

  • medicină internă;
  • cardiologie și gastroenterologie;
  • chirurgie generală;
  • ortopedie și traumatologie;
  • neurochirurgie;
  • chirurgie orală și maxilo-facială;
  • ORL și oftalmologie.

Proiectul mai prevede servicii de imagistică medicală și endoscopie, un laborator cu bancă de sânge, precum și o unitate de reabilitare și recuperare cu 30 de paturi.

Prin reunirea acestor servicii într-o singură locație, municipalitatea urmărește o organizare mai eficientă a activității medicale și un acces mai bun al pacienților la investigații și tratamente.

Unde va fi construit noul Spital Municipal din Timișoara

Viitorul spital este planificat în zona de nord a Timișoarei, în apropierea Aerodromului Utilitar, pe un teren aflat în proprietatea municipalității.

Valoarea estimată a investiției depășește 141 de milioane de euro. Proiectul este pregătit printr-un parteneriat public-privat, iar contractul este prevăzut pentru o perioadă de aproximativ 20 de ani.

În cadrul acestui model, consorțiul privat selectat ar urma să construiască și să opereze spitalul pe durata stabilită prin contract.

Înainte de trecerea la implementare, autoritățile trebuie să continue pregătirea cadrului legal și organizarea procesului de selecție a partenerului privat.

Când ar putea începe construcția noului spital

Deocamdată, Primăria Timișoara nu a anunțat, în comunicarea din 20 octombrie, o dată concretă pentru începerea lucrărilor.

Întâlnirile cu instituțiile naționale și internaționale reprezintă o etapă de pregătire a proiectului, în special în ceea ce privește cadrul legislativ și condițiile necesare atragerii investitorilor.

Următorii pași vizează continuarea acestor demersuri și pregătirea selecției consorțiului care va construi și opera viitorul spital.

Pentru Timișoara, proiectul reprezintă o investiție majoră în infrastructura medicală, însă calendarul efectiv al construcției va depinde de finalizarea etapelor administrative, de procedura de selecție și de încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Sursa informațiilor: Primăria Municipiului Timișoara – 20 octombrie 2026

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și