Mii de persoane au participat în Serbia la înmormântarea lui Ratko Mladić, fostul comandant sârb bosniac condamnat pentru genocid

Mii de persoane s-au adunat la Belgrad, capitala Serbiei, pentru a participa la înmormântarea lui Ratko Mladić, fostul comandant al forțelor sârbe bosniace, condamnat definitiv pentru genocid și crime de război. Mladić, supranumit „Măcelarul Bosniei”, a murit la vârsta de 84 de ani, în timp ce executa o pedeapsă cu închisoarea pe viață într-o unitate penitenciară a ONU de la Haga, în Olanda.

Ceremonia a atras o mulțime numeroasă, în contextul în care Ratko Mladić rămâne una dintre cele mai controversate figuri asociate războiului din Bosnia. Pentru o parte dintre sârbi, el continuă să fie privit drept un apărător al intereselor naționale, în timp ce pentru victimele conflictului și familiile acestora numele său este legat de unele dintre cele mai grave atrocități comise în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ratko Mladić, condamnat pentru genocidul de la Srebrenica

Tribunalul ONU pentru crime de război l-a găsit vinovat pe Ratko Mladić de genocid pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica din 1995. Aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși după ce forțele sârbe bosniace au preluat controlul asupra enclavei.

Masacrul de la Srebrenica este considerat cea mai gravă atrocitate comisă pe teritoriul Europei după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Mladić a fost condamnat și pentru alte crime comise în timpul războiului din Bosnia, conflict desfășurat între 1992 și 1995.

UE a condamnat orice tentativă de glorificare a lui Mladić

Un ministru al guvernului sârb anunțase inițial că Ratko Mladić ar urma să beneficieze de funeralii de stat. Planurile au fost însă revizuite în urma reacțiilor venite din partea unor lideri europeni.

Potrivit BBC, Uniunea Europeană a condamnat orice formă de „glorificare” a fostului comandant sârb bosniac.

„Orice glorificare a criminalilor de război, negare a genocidului și revizionism contrazic cele mai fundamentale valori europene și nu își au locul în UE sau în țările candidate la aderare”, a transmis Uniunea Europeană într-o declarație.

Reacția Bruxelles-ului are o semnificație aparte în condițiile în care Serbia este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 2012. Procesul de integrare europeană a Belgradului a avansat însă lent în ultimii ani.

Rolul lui Ratko Mladić în războiul din Bosnia

În anii 1990, Ratko Mladić a condus Armata Republicii Srpska în timpul conflictului cu forțele bosniace și croate.

În timpul războiului din Bosnia, desfășurat între 1992 și 1995, forțele aflate sub comanda sa au fost implicate în campanii de „epurare etnică”, prin care populațiile non-sârbe au fost expulzate forțat din mai multe zone ale Bosniei și Herțegovinei.

Mladić a avut, de asemenea, un rol central în asediul orașului Sarajevo. Asediul, care s-a întins pe aproape patru ani, s-a soldat cu moartea a peste 10.000 de persoane.

Arestat după 16 ani în care s-a ascuns

Ratko Mladić a fost inculpat pentru prima dată în 1995, însă a reușit să evite arestarea timp de 16 ani.

A fost capturat în Serbia în 2011 și transferat ulterior la Haga pentru a fi judecat. După un proces îndelungat, a fost condamnat la închisoare pe viață, iar sentința definitivă a fost confirmată în 2021.

Instanța internațională l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.

Miniștri sârbi, prezenți la funeraliile lui Ratko Mladić

În ciuda condamnărilor pronunțate de justiția internațională, Ratko Mladić continuă să fie considerat un erou de o parte a societății sârbe, în special în cercurile naționaliste din Serbia și din Republica Srpska, entitatea majoritar sârbă din Bosnia și Herțegovina.

Potrivit presei locale, mai mulți membri ai guvernului sârb au fost prezenți printre persoanele care i-au adus un ultim omagiu. Printre aceștia s-au numărat ministrul Apărării, Bratislav Gašić, și ministrul Justiției, Nenad Vujić.

Oamenii s-au adunat în fața bisericii unde a fost depus trupul neînsuflețit al fostului comandant înaintea ceremoniei de înmormântare.

Slujba religioasă a fost oficiată de Patriarhul Porfirije, conducătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În discursul său, acesta a afirmat că numele lui Ratko Mladić va rămâne „profund întipărit în memoria și rugăciunile majorității poporului nostru ortodox sârb”, despre care a spus că păstrează „un profund sentiment de recunoștință față de el”.

Moartea și funeraliile lui Ratko Mladić readuc astfel în atenție diviziunile care persistă în Balcani la mai bine de trei decenii de la războiul din Bosnia, precum și disputa privind memoria conflictului și responsabilitatea pentru crimele comise în perioada 1992-1995.

Mesajul ministrului Educației, Mihai Dimian, către elevi, părinți și profesori, la începutul anului școlar

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a transmis un mesaj adresat elevilor, părinților, bunicilor și cadrelor didactice cu ocazia începerii noului an școlar. În mesajul său, ministrul a pus accent pe rolul educației în dezvoltarea copiilor și în crearea unor oportunități, indiferent de mediul social sau familial din care provin.

La început de an școlar, ministrul Educației le-a vorbit elevilor despre șansa pe care o reprezintă accesul la educație, dar și despre dificultățile care pot apărea pe parcurs.

Mihai Dimian a recunoscut că mulți copii și adolescenți și-ar fi dorit o vacanță mai lungă, mai mult timp pentru odihnă sau chiar se întreabă, uneori, la ce le folosește ceea ce învață la școală. În acest context, ministrul a subliniat că educația poate oferi oportunități indiferent de locul în care s-a născut un copil, de situația financiară a familiei sale sau de etnie.

Mesaj pentru elevi: „Originea nu determină destinația”

Ministrul Educației a vorbit despre diferențele care există între condițiile în care cresc și învață copiii. Unii elevi au acces la mai multe cărți, dispun de un birou propriu și de un spațiu liniștit pentru studiu, în timp ce alții nu beneficiază de aceleași condiții.

În opinia sa, școala trebuie să contribuie la reducerea acestor diferențe și să ofere fiecărui copil posibilitatea de a-și construi propriul drum.

Pentru a explica importanța educației, Mihai Dimian a făcut referire și la experiența personală. Ministrul a povestit că provine dintr-o familie modestă și că a crescut într-un cartier mărginaș al unui oraș muncitoresc din România.

În perioada facultății, acesta a lucrat ca ghid turistic și a oferit meditații la matematică și fizică pentru a se putea întreține. Ulterior, parcursul său academic l-a dus în Franța, Germania și Statele Unite, unde a ajuns profesor și coordonator de doctorat la Washington D.C.

Prin această experiență, ministrul a încercat să le transmită elevilor că educația poate deschide accesul către oportunități care, la început, pot părea greu de imaginat.

Mihai Dimian îi îndeamnă pe elevi să nu renunțe la educație

Ministrul Educației a recunoscut că anii de școală nu sunt lipsiți de dificultăți. Elevii se pot confrunta cu lecții greu de înțeles, greșeli, critici sau situații în care au impresia că munca și rezultatele lor nu sunt suficient apreciate.

În ciuda acestor obstacole, mesajul transmis este acela de a nu renunța la educație și la propriile obiective.

Mihai Dimian a arătat că fiecare elev are un potențial care trebuie descoperit și valorificat și a comparat viitorul copiilor cu o „foaie albă” pe care aceștia au posibilitatea să își scrie propriul drum.

Alegerile pot fi foarte diferite: unii vor deveni medici, profesori, ingineri, antreprenori sau tehnicieni, alții vor ajunge în orașe precum București, Paris sau Washington, iar o parte dintre tineri pot alege să rămână în comunitățile din care provin și să contribuie la dezvoltarea acestora.

Potrivit mesajului ministrului, toate aceste opțiuni sunt valoroase, iar educația este cea care le poate oferi tinerilor libertatea de a alege.

„Nu trebuie să fiți cei mai buni din clasă, trebuie doar să nu renunțați la voi înșivă”, este ideea transmisă elevilor la începutul noului an școlar.

Mesajul adresat acestora se încheie cu un îndemn: „Priviți către cer pentru a înțelege că nu există limite. Și sper să vă găsiți astfel și o stea adăpost pentru visurile voastre. Vă mulțumesc și vă doresc tuturor un an școlar minunat!”

Mesajul ministrului Educației pentru părinți și bunici

O parte a mesajului a fost adresată părinților și bunicilor, cărora Mihai Dimian le-a cerut să se asigure că elevii merg la școală în fiecare zi și să fie implicați în educația acestora.

Ministrul a recunoscut că situația financiară poate face dificilă asigurarea tuturor lucrurilor pe care o familie și le-ar dori pentru un copil. În același timp, a atras atenția asupra unor gesturi care nu presupun costuri, dar care pot avea un rol important în relația copiilor cu școala.

Părinții și bunicii sunt îndemnați să îi întrebe pe copii, la finalul zilei, ce au învățat la școală, să le vorbească despre importanța educației și să îi încurajeze să își respecte profesorii.

Mesaj pentru profesori: școala trebuie să fie un loc în care elevii vor să vină

Ministrul Educației s-a adresat și cadrelor didactice, cărora le-a mulțumit pentru alegerea profesiei și le-a reamintit responsabilitatea pe care o au în formarea și dezvoltarea copiilor.

Mihai Dimian a subliniat că simpla solicitare ca elevii să participe la cursuri nu este suficientă. În opinia sa, sistemul de educație trebuie să creeze un mediu în care copiii să simtă că prezența lor la școală contează și că merită să fie acolo.

Școala ar trebui să fie un spațiu în care fiecare elev își poate valorifica potențialul și în care este respectat, sprijinit și încurajat, indiferent de mediul din care provine, de familie sau de etnie.

Mesajul transmis la începutul anului școlar pune astfel accent atât pe responsabilitatea elevilor și a familiilor, cât și pe cea a profesorilor și a sistemului de educație, obiectivul comun fiind crearea unor condiții în care fiecare copil să aibă posibilitatea de a învăța și de a-și construi propriul viitor.

România a câștigat patru noi medalii de aur la Campionatul European Under 23 de canotaj din Polonia

România și-a continuat seria rezultatelor bune la Campionatul European Under 23 de canotaj din Polonia. Echipajele tricolore au obținut duminică alte patru medalii de aur, la care s-au adăugat și alte clasări pe podium în finalele competiției.

În proba de 8+1 masculin (BM8+), echipajul României format din Antonel Avăcăriţei, Andrei Perdei, Patrick Francisc Sebestyen, Sebastian Alexandru Taşcă, Nicolae Răzvan Stoian, Sergiu Anfimov, Mateus-Simion Cozminciuc, Fabrizio-Alexandru Scripcariu și Maria-Antonia Iancu a câștigat medalia de aur, după o evoluție categorică în finală.

Aur pentru România la patru rame feminin

O nouă medalie de aur a venit în proba de patru rame feminin (BW4-). Andreea Bianca Marin, Mădălina-Dumitriţa Ursaciuc, Iuliana Irina Cantoriu și Iuliana Isabela Boldea au încheiat cursa pe prima poziție și au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.

România s-a impus și în finala probei de patru vâsle feminin (BW4x). Echipajul alcătuit din Ioana Gabriela Cristescu, Francesca Iulia Stejar, Sonia Teodora Biţă și Daria-Elena Maximiuc a câștigat medalia de aur.

Echipajul feminin de 8+1, pe primul loc

Tot cu aur au încheiat competiția Maria Ariana Balint, Andreea Petras, Beatrice Piseru, Georgiana Blănariu, Stejara Olariu, Bianca-Elena Drăghici, Iulica-Maria Ursu, Denisa Cristina Ailincăi și Irina Lucia Andreea Despa.

Cele nouă sportive au ocupat primul loc în proba de 8+1 feminin (BW8+), adăugând astfel o nouă medalie de aur în palmaresul delegației României la Campionatul European Under 23 de canotaj.

Alte medalii obținute de canotorii români

În aceeași zi, Iulica-Maria Ursu și Andreea Petras au câștigat medalia de aur în proba de dublu rame feminin (BW2-).

La masculin, Cosmin Iulian Pleşescu, Eduard Angel Moldovan, Andrei Vatamaniuc și Leontin Nuţescu s-au clasat pe primul loc în proba de patru rame (BM4-), obținând o altă medalie de aur pentru România.

Delegația tricoloră a urcat pe podium și în proba de dublu rame masculin (BM2-). Mateus-Simion Cozminciuc și Fabrizio-Alexandru Scripcariu au încheiat finala pe locul al doilea și au cucerit medalia de argint.

Rezultatele de duminică completează bilanțul României la Campionatul European Under 23 de canotaj din Polonia, competiție în care mai multe echipaje tricolore au reușit să ajungă pe podium.