(mai mult…)

Consilierul local AUR, Liviu Gherman, din nou în centrul controversei. Întrebările privind autorizațiile complexului administrat de soția sa rămân fără răspuns

Consilierul local AUR din Timișoara, Liviu Gherman, a participat la cea mai recentă ședință a Consiliului Local alături de deputatul AUR Titi Stoica și de consilierul județean Marcel Mihoc. Prezența acestora a atras atenția, însă în prim-plan rămân controversele legate de complexul administrat de soția consilierului, Bianca Gherman.

În urmă cu câteva săptămâni, Liviu Gherman l-a acuzat public pe primarul comunei Sânandrei, Claudiu Coman, că nu spune adevărul în legătură cu situația complexului. Totuși, în declarațiile sale, consilierul local nu a recunoscut faptul că imobilul funcționează fără autorizație de construire și fără aviz de securitate la incendiu (ISU), aspecte invocate de autoritățile locale.

Lipsa autorizațiilor, subiect evitat în declarațiile publice

În timp ce disputa dintre Liviu Gherman și administrația locală din Sânandrei continuă în spațiul public, întrebările privind legalitatea construcției și documentele necesare funcționării complexului rămân fără un răspuns clar.

Autorizația de construire și avizul ISU nu sunt simple formalități administrative. Aceste documente sunt obligatorii în cazurile prevăzute de lege și au rolul de a garanta respectarea normelor privind siguranța construcțiilor și protecția persoanelor.

În loc să ofere explicații privind lipsa acestor documente, Liviu Gherman a ales să conteste afirmațiile primarului Claudiu Coman, susținând că informațiile prezentate de edil nu sunt conforme cu realitatea.

Până în prezent, nu au fost prezentate public documente care să demonstreze că imobilul deține autorizația de construire și avizul ISU despre care s-a discutat în spațiul public.

În aceste condiții, disputa depășește sfera politică și ridică întrebări legate de responsabilitatea unui ales local. Atunci când un consilier critică autoritățile, opinia publică se așteaptă ca acesta să ofere, la rândul său, transparență și răspunsuri privind situațiile în care este implicat.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne lipsa avizului de securitate la incendiu (ISU) pentru complexul administrat de soția consilierului local, Bianca Gherman. Dacă această situație este confirmată de documentele autorităților, ea ridică semne de întrebare privind respectarea normelor de siguranță, în special în contextul în care în incintă ar locui și numeroși muncitori străini.

În cazul producerii unui incendiu, răspunderea legală pentru funcționarea obiectivului revine administratorului și proprietarilor, iar eventualele consecințe sunt stabilite de autoritățile competente și de instanțele de judecată, în funcție de circumstanțe și de prevederile legale aplicabile.

Declarația de avere, depusă cu întârziere

Un alt aspect care atrage atenția este legat de declarațiile de avere. Pe site-ul Agenției Naționale de Integritate apare disponibilă declarația de avere a lui Liviu Gherman pentru anul 2023, iar în spațiul public s-a discutat despre depunerea cu întârziere a acesteia, situație pentru care legea poate prevedea sancțiuni contravenționale.

Potrivit declarației de avere aferente anului 2022, Liviu Gherman declara că deține:

• terenuri intravilane în Sânandrei cu suprafețe de 10.000 mp, 2.060 mp, 998 mp și 699 mp;
• un teren intravilan în Timișoara de 856 mp;
• un autoturism BMW fabricat în 2010;
• o autoutilitară Mercedes Sprinter;
• un Iveco Daily.

În aceeași declarație nu sunt menționate imobile cu destinația de locuință.

La capitolul venituri, Liviu Gherman declara aproximativ 6.506 lei încasați într-un an din indemnizația de consilier local, iar soția sa, Bianca Gherman, figura cu venituri anuale de aproximativ 9.985 lei, în calitate de director economic.

Cine credeți că trăiește cu MĂRUNȚIȘUL ĂSTA????!!!!

Când Curtea de Conturi îți spune că ai greșit, nu mai merge cu „merge și așa”

În administrația publică există multe controale, multe rapoarte și multe recomandări. Unele sunt discutabile, altele pot fi contestate, iar uneori chiar sunt anulate în instanță. Însă există situații în care concluziile sunt atât de grave încât nu mai pot fi trecute cu vederea.

Exact într-o astfel de situație se află Primăria Oravița.

O opinie contrară emisă de Curtea de Conturi nu este o simplă observație birocratică și nici o formalitate administrativă. Este unul dintre cele mai severe semnale pe care le poate primi o instituție publică. Practic, auditorii spun că situațiile financiare ale primăriei nu prezintă în mod fidel realitatea și că există probleme majore în gestionarea banilor publici.

În orice administrație responsabilă, un asemenea verdict ar fi urmat de explicații clare, asumare și măsuri rapide pentru remedierea problemelor. Pentru că banii administrației locale nu sunt ai primarului, ai viceprimarului sau ai funcționarilor. Sunt banii contribuabililor.

Raportul Curții de Conturi vorbește despre milioane de lei înregistrați incorect, despre arierate importante, despre deficiențe administrative și chiar despre sancționarea contravențională a primarului. Toate acestea nu pot fi reduse la o simplă dispută tehnică între auditori și administrație.

În politică, imaginea se construiește ușor prin fotografii de la inaugurări, promisiuni și postări pe rețelele sociale. Mult mai greu se construiește însă încrederea că fiecare leu din buget este administrat cu responsabilitate.

Dumitru Ursu conduce Primăria Oravița de mai mulți ani. Tocmai de aceea, responsabilitatea pentru modul în care funcționează administrația îi revine în primul rând celui aflat la conducere. Când lucrurile merg bine, meritul este revendicat de primar. Când apar nereguli grave constatate de instituțiile statului, aceeași regulă a responsabilității trebuie să se aplice.

Nu înseamnă că orice constatare a Curții de Conturi reprezintă automat o faptă penală și nici că cineva trebuie condamnat în piața publică înainte ca toate procedurile legale să fie finalizate. Dar înseamnă că cetățenii au dreptul să primească răspunsuri, nu justificări.

În ultimii ani, românii au devenit tot mai puțin impresionați de discursurile politice și tot mai atenți la modul în care sunt cheltuiți banii publici. Drumurile, investițiile, proiectele europene și serviciile publice nu se măsoară în comunicate de presă, ci în rezultate și în respectarea regulilor.

Oravița are nevoie de dezvoltare, nu de controverse administrative. Are nevoie ca administrația locală să demonstreze că poate gestiona transparent resursele comunității și că învață din greșeli, dacă acestea au existat.

În democrație, cea mai importantă instituție de control rămâne, până la urmă, cetățeanul. Iar atunci când un raport oficial ridică semne serioase de întrebare, cea mai proastă strategie este tăcerea. Oamenii nu cer perfecțiune de la aleșii lor. Cer însă responsabilitate, transparență și respect față de banul public.