Un controlor de tren a murit miercuri în Germania după ce a fost lovit de un pasager fără bilet

Un incident grav petrecut în vestul Germaniei a șocat opinia publică și a readus în atenție problema violenței îndreptate împotriva angajaților din transportul feroviar. Un controlor de tren în vârstă de 36 de ani a murit miercuri, după ce a fost agresat de un pasager care călătorea fără bilet, a anunțat compania feroviară națională Deutsche Bahn, citată de AFP.

Tragedia s-a produs luni, în localitatea Landstuhl, în apropiere de Kaiserslautern. Controlorul a observat că un pasager nu deținea un bilet valabil și a încercat să îl dea jos din tren. În acel moment, bărbatul a fost lovit violent în cap de către pasager. Din cauza rănilor grave suferite în urma agresiunii, controlorul a decedat la două zile după incident.

Directoarea Deutsche Bahn, Evelyn Palla, a condamnat ferm actul de violență, declarând că „aceasta este o zi neagră pentru toți lucrătorii feroviari din țară”. Ea a atras atenția asupra creșterii alarmante a numărului de agresiuni îndreptate împotriva personalului feroviar și a subliniat necesitatea unor măsuri suplimentare de protecție.

În acest context, sindicatul feroviar EVG a cerut intensificarea măsurilor de securitate și prezența personalului de pază la bordul trenurilor, pentru a preveni astfel de tragedii în viitor.

Agresorul, un bărbat în vârstă de 26 de ani, a fost reținut de autorități și plasat în arest preventiv, potrivit informațiilor furnizate de Parchet. Ancheta este în desfășurare.

Seif al-Islam Gaddafi, unul dintre fiii dictatorului libian Muammar Gaddafi

Seif al-Islam Gaddafi, fiul fostului lider libian Muammar Gaddafi și una dintre cele mai controversate figuri ale Libiei post-revoluționare, a fost asasinat marți în vestul țării, potrivit informațiilor transmise de agenția AFP. Bărbatul, în vârstă de 53 de ani, era căutat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime împotriva umanității.

Avocatul său francez, Marcel Ceccaldi, a declarat pentru AFP că Seif al-Islam Gaddafi a fost ucis în jurul orei 14:00, în locuința sa din orașul Zintan, de un comando format din patru indivizi înarmați. Potrivit consilierului său, Abdullah Othman Abdurrahim, atacatorii au dezactivat camerele de supraveghere înainte de a lua cu asalt reședința și de a-l executa.

Identitatea agresorilor rămâne necunoscută. Avocatul Ceccaldi a precizat că vorbise cu clientul său în urmă cu aproximativ trei săptămâni și că, recent, existau îngrijorări serioase legate de securitatea acestuia. Chiar și șeful tribului Gaddafi i-ar fi oferit protecție suplimentară, însă Seif al-Islam ar fi refuzat ajutorul.

Considerat mult timp un posibil succesor al tatălui său înainte de prăbușirea regimului în 2011, Seif al-Islam încercase să-și construiască imaginea unui reformator moderat. Această reputație s-a destrămat însă la începutul revoltei populare, când a amenințat cu vărsare de sânge împotriva opozanților regimului.

După capturarea sa în sudul Libiei, în 2011, a fost închis la Zintan și condamnat la moarte în 2015, în urma unui proces considerat sumar. Ulterior, a beneficiat de o amnistie. De-a lungul anilor, locul unde se afla a fost necunoscut, avocatul său confirmând că acesta se muta frecvent.

În 2021, Seif al-Islam Gaddafi și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale, mizând pe sprijinul susținătorilor vechiului regim. Alegerile nu au mai avut loc, însă prezența sa în viața politică rămânea un subiect extrem de controversat.

Expertul libian Emad Badi consideră că moartea lui Seif al-Islam Gaddafi ar putea avea un impact major asupra scenei politice, transformându-l într-un martir pentru o parte a populației și modificând echilibrul electoral prin eliminarea unui actor important. Fostul purtător de cuvânt al regimului Gaddafi, Moussa Ibrahim, a condamnat asasinatul, descriindu-l drept „perfid” și afirmând că a vorbit cu Seif al-Islam cu doar două zile înainte.

„El își dorea o Libie unită și suverană, sigură pentru toți locuitorii ei. Au ucis speranța și viitorul și au semănat ură și resentimente”, a scris Moussa Ibrahim pe platforma X.

Bill şi Hillary Clinton vor depune mărturie în faţa unei comisii de anchetă a Congresului american privind afacerea Epstein

Bill şi Hillary Clinton au anunţat că vor depune mărturie în faţa unei comisii de anchetă a Congresului Statelor Unite, în cadrul investigaţiei privind modul în care autorităţile americane au gestionat dosarul Jeffrey Epstein. Anunţul a fost făcut luni de purtătorul de cuvânt al fostului preşedinte democrat, Angel Urena, în contextul în care cuplul era vizat de o procedură de obstrucţionare a Congresului pentru refuzul anterior de a se prezenta în faţa comisiei, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Fostul preşedinte şi fostul secretar de stat vor fi prezenţi. Sunt dornici să stabilească un precedent care se aplică tuturor”, a transmis Angel Urena într-un mesaj publicat pe reţeaua X. Declaraţia a venit ca răspuns la solicitările aleşilor republicani din comisie, care doresc să îi audieze pe cei doi cu privire la legăturile lui Bill Clinton cu finanţatorul şi infractorul sexual Jeffrey Epstein.

Anterior acestui anunţ, Comisia pentru Regulamentul Camerei Reprezentanţilor se pregătea să aprobe un vot în plen asupra a două rezoluţii care, în cazul adoptării, ar fi recomandat Departamentului de Justiţie (DoJ) formularea unor acuzaţii împotriva lui Bill Clinton, fost preşedinte al SUA între 1993 şi 2001, şi a lui Hillary Clinton, fost secretar de stat în perioada 2009–2013. În cele din urmă, comisia a decis să amâne votul, aşteptând să stabilească dacă cei doi se vor conforma citaţiei.

Dacă recomandările de urmărire penală ar fi adoptate, iniţierea unui act oficial de acuzare ar reveni Departamentului de Justiţie, condus în prezent de Pam Bondi, o susţinătoare apropiată a fostului preşedinte republican Donald Trump. În acest scenariu, Bill şi Hillary Clinton ar putea risca pedepse de până la 12 luni de închisoare. Cei doi au denunţat însă procedura ca fiind una cu motivaţii strict politice.

Cuplul Clinton a fost citat de mai multe ori de comisia Congresului care anchetează gestionarea cazului Epstein, în special din cauza prieteniei de lungă durată dintre Bill Clinton şi Jeffrey Epstein. Acesta din urmă a fost o figură proeminentă a înaltei societăţi din New York în anii 1990 şi 2000 şi a fost acuzat că a exploatat sexual peste o mie de tinere, inclusiv minore.

Jeffrey Epstein a fost găsit spânzurat în celula sa dintr-o închisoare din New York în 2019, înainte de a fi judecat pentru infracţiuni sexuale. Moartea sa a generat numeroase teorii ale conspiraţiei, potrivit cărora ar fi fost ucis pentru a proteja persoane influente.

Bill Clinton, care a călătorit de mai multe ori cu avionul privat al lui Epstein şi a fost fotografiat alături de acesta în repetate rânduri, a declarat în 2019 că nu a mai vorbit cu Epstein de peste un deceniu. Fostul preşedinte a negat constant că ar fi avut cunoştinţă despre crimele acestuia şi nu se confruntă, în prezent, cu repercusiuni legale legate de relaţia sa cu infractorul sexual.

„Nimeni, fie că este fost preşedinte sau simplu cetăţean, nu poate ignora în mod deliberat o citaţie emisă corespunzător de Congres fără consecinţe”, a avertizat luni James Comer, congresman republican şi şef al comisiei de anchetă, înainte de anunţul oficial al purtătorului de cuvânt al lui Bill Clinton.

Subiectul a revenit în atenţia publică şi în context politic. În campania sa electorală din 2024, Donald Trump a promis că va face public dosarul Epstein, însă, de la revenirea la putere, a fost acuzat inclusiv de susţinători ai săi de lipsă de transparenţă în acest sens.

Recent, Departamentul de Justiţie a publicat o nouă serie de documente legate de cazul Jeffrey Epstein, susţinând că respectă o lege adoptată în noiembrie anul trecut. Autorităţile subliniază că simpla menţionare a numelui unei persoane în aceste documente nu implică automat o faptă condamnabilă. Totuşi, actele făcute publice indică existenţa unor legături între Epstein sau colaboratorii săi şi anumite personalităţi publice, legături care au fost adesea minimalizate sau negate de cei vizaţi.