Piața muncii din Timișoara se schimbă. Ce competențe vor căuta angajatorii în următorii 5 ani

Inteligența artificială și noile tehnologii schimbă treptat profilul angajaților căutați de companiile din Timișoara. Adaptabilitatea, capacitatea de a lucra cu instrumente digitale și competențele interdisciplinare ar urma să aibă o importanță tot mai mare în următorii ani, potrivit rectorului Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan.

Schimbările tehnologice îi determină pe angajatori să își adapteze cerințele, iar efectele sunt resimțite inclusiv în modul în care universitățile își pregătesc studenții pentru intrarea pe piața muncii.

Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), spune că discuțiile purtate cu mari angajatori din regiune indică o schimbare a profilului profesional căutat de companii.

„Nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaților pe care îi caută companiile”, explică Florin Drăgan.

Inteligența artificială schimbă competențele cerute de angajatori

Utilizarea inteligenței artificiale este una dintre transformările care influențează deja numeroase domenii. În acest context, simpla pregătire într-o singură specializare ar putea să nu mai fie suficientă pentru anumite profesii.

Capacitatea de a utiliza noile tehnologii, rezolvarea problemelor complexe și adaptarea rapidă la schimbări sunt printre abilitățile despre care reprezentanții UPT spun că vor conta tot mai mult.

Competențele interdisciplinare capătă, de asemenea, importanță. Angajații pot ajunge să combine cunoștințele tehnice din domeniul lor cu instrumente digitale și soluții bazate pe inteligență artificială.

Universitățile trebuie să pregătească studenții pentru o carieră în continuă schimbare

Transformarea pieței muncii pune presiune și asupra sistemului universitar. Provocarea nu mai este doar pregătirea unui absolvent pentru primul său loc de muncă, ci dezvoltarea unor competențe care să îi permită să se adapteze pe parcursul întregii cariere.

În domeniile tehnice, unde schimbările tehnologice pot fi rapide, actualizarea permanentă a cunoștințelor devine cu atât mai importantă.

Pentru universitățile din Timișoara, acest lucru presupune inclusiv menținerea unei legături cu mediul economic, astfel încât programele de studiu să țină cont de evoluția tehnologiilor și de nevoile companiilor.

Cum pot fi păstrați absolvenții în Timișoara

O altă provocare este păstrarea tinerilor absolvenți în oraș după terminarea studiilor.

Existența unor locuri de muncă atractive este un factor important, însă decizia unui absolvent de a rămâne în Timișoara poate depinde și de alte elemente, precum perspectivele de dezvoltare profesională și calitatea vieții.

În acest context, colaborarea dintre universități, companii și administrația locală poate avea un rol important în capacitatea orașului de a atrage și păstra forță de muncă bine pregătită.

Schimbările din următorii cinci ani sunt dificil de anticipat cu exactitate, mai ales într-un context în care inteligența artificială evoluează rapid. Tendința indicată de reprezentanții UPT este însă către o piață a muncii în care pregătirea tehnică va trebui completată tot mai mult de adaptabilitate, competențe digitale și capacitatea de a lucra în mai multe domenii.

Punct nevralgic în școala românească: Aproape jumătate dintre elevi au dificultăți la română și matematică

Rezultatele elevilor la matematică și limba română readuc în discuție una dintre problemele majore ale sistemului de educație din România. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, susține că datele Evaluării Naționale indică faptul că aproape jumătate dintre elevii unei generații au probleme serioase în ceea ce privește cunoștințele de bază. Oficialul anunță măsuri care vizează orele remediale, exercițiile practice, digitalizarea și o mai bună adaptare a programelor școlare.

Declarațiile vin în contextul rezultatelor PISA 2025 și al discuțiilor despre capacitatea școlii românești de a le oferi elevilor nu doar cunoștințe teoretice, ci și competențe pe care să le poată utiliza în situații concrete.

Ministrul interimar al Educației a explicat, într-un interviu acordat Radio Iași, că rezultatele slabe nu pot fi puse pe seama unei singure cauze. Absenteismul, lipsa motivației, dificultățile privind acoperirea cu personal didactic în anumite zone, modul de evaluare și felul în care sunt aplicate cunoștințele sunt printre aspectele care trebuie analizate.

Mihai Dimian: Evaluarea Națională indică probleme încă de la nivelul cunoștințelor de bază

Potrivit ministrului, rezultatele PISA trebuie analizate și în raport cu situația generației respective la Evaluarea Națională.

Dimian a arătat că, la Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 30% dintre elevii care au susținut proba de matematică au obținut o notă sub 5. La aceștia se adaugă elevii din generația respectivă care nu s-au prezentat la examen sau nu au finalizat clasa a VIII-a în același ritm cu ceilalți.

În interpretarea ministrului, dacă analiza nu este limitată doar la cei aproximativ 150.000 de elevi care s-au prezentat la Evaluarea Națională, ci este raportată la întreaga generație, imaginea devine mai problematică.

„Înainte de a ști să aplici, trebuie să știi”, a punctat Mihai Dimian, susținând că principala provocare este legată de nivelul cunoștințelor acumulate de o parte importantă dintre elevi.

PISA și Evaluarea Națională nu măsoară însă exact aceleași lucruri. PISA evaluează elevi în vârstă de 15 ani și urmărește inclusiv capacitatea acestora de a utiliza cunoștințele pentru rezolvarea unor probleme și situații concrete. În România, 7.725 de elevi din 322 de școli au participat la evaluarea PISA 2025, reprezentând aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani. (OECD)

De la memorarea informațiilor la aplicarea lor în viața reală

O a doua problemă semnalată de ministru este că există elevi care dețin anumite cunoștințe, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să le aplice.

În acest context, Ministerul Educației urmărește o orientare mai pronunțată spre exerciții practice și situații apropiate de viața reală.

Miza este inclusiv pregătirea elevilor pentru piața muncii din următorul deceniu. Actualii elevi nu sunt pregătiți exclusiv pentru cerințele de astăzi, a argumentat ministrul, ci pentru profesii și contexte profesionale pe care le vor întâlni peste cinci sau zece ani.

Această abordare ar presupune mai multe activități practice în cadrul disciplinelor existente, fără ca soluția să fie neapărat extinderea materiei.

Absenteismul, motivația și lipsa profesorilor, printre problemele identificate

Mihai Dimian a indicat mai multe posibile explicații pentru nivelul redus de pregătire al unor elevi.

În unele cazuri este vorba despre participarea insuficientă la procesul educațional și despre un număr ridicat de absențe. În altele apare lipsa motivației pentru învățare.

Există, de asemenea, situații în care elevii sunt interesați să învețe, dar școlile se confruntă cu dificultăți privind asigurarea adecvată a cadrelor didactice.

Datele PISA 2025 adaugă însă o nuanță importantă acestei discuții: 13% dintre elevii români se aflau în școli în care directorii au declarat că procesul de predare era afectat, cel puțin într-o anumită măsură, de lipsa personalului didactic, comparativ cu o medie OECD de 39%. (OECD)

Prin urmare, rezultatele educaționale trebuie privite prin prisma mai multor factori, care pot varia considerabil de la o școală sau comunitate la alta.

Ministrul cere mai multă exigență la clasă

Un alt subiect abordat este diferența dintre notele obținute de elevi în timpul gimnaziului și rezultatele de la Evaluarea Națională.

Ministrul consideră problematică situația în care un elev ajunge în clasele VI-VIII cu medii în jurul notei 5 la matematică, iar la Evaluarea Națională obține nota 2 sau 3.

În opinia sa, această diferență poate indica necesitatea unei evaluări mai exigente și mai apropiate de nivelul real de pregătire al elevului.

Creșterea exigenței ar trebui însoțită însă de măsuri prin care elevii care rămân în urmă să primească sprijin, inclusiv prin colaborarea dintre școală și familie.

România are mai puține ore obligatorii de instruire decât media OECD

O altă diferență importantă apare la timpul obligatoriu de instruire.

România are puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie cumulate în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media statelor OECD. Datele OECD plasează România la aproximativ 6.035 de ore, în timp ce media organizației depășește 7.600 de ore. (OECD)

Diferența nu înseamnă automat că soluția este introducerea unei cantități mai mari de materie.

Ministrul propune ca timpul disponibil să fie folosit mai eficient pentru activități practice, recuperarea decalajelor și dezvoltarea capacității elevilor de a utiliza ceea ce învață.

„Școala Altfel” și „Săptămâna verde” rămân, dar ar putea fi orientate mai mult spre activități practice

Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” nu ar urma să fie eliminate.

Ministerul dorește însă ca astfel de perioade să fie valorificate mai mult pentru aplicarea cunoștințelor în situații concrete, activități orientate către profesiile viitorului, testări digitale și utilizarea infrastructurii existente în școli.

Mihai Dimian a menționat laboratoarele de științe și laboratoarele inteligente dotate inclusiv cu tehnologii de realitate virtuală, argumentând că investițiile în infrastructură trebuie transpuse efectiv în activitatea elevilor.

Digitalizarea vine totuși cu propriile provocări. Datele PISA 2025 arată că elevii români au raportat, în medie, 1,6 ore pe zi de utilizare a dispozitivelor digitale la școală pentru activități de învățare, dar și 1,7 ore pentru activități recreative. Aproximativ 29% au declarat că ceilalți elevi sunt deseori distrași de dispozitive digitale în timpul majorității sau tuturor orelor de științe. (OECD)

Mai multe ore remediale pentru elevii care au nevoie de recuperare

Activitățile remediale se numără printre măsurile pe care Ministerul Educației intenționează să le dezvolte.

Ministrul consideră că acestea trebuie să ajungă în primul rând la elevii cu dificultăți reale de învățare, nu să fie frecventate predominant de copiii care au deja rezultate bune.

Una dintre variantele analizate este integrarea activităților remediale în norma de bază a profesorilor. Alte posibilități sunt plata lor ca ore suplimentare sau implicarea unui personal suplimentar, sub coordonarea profesorilor titulari.

Ministerul urmează să prezinte instrucțiuni și un plan de măsuri privind intervențiile propuse.

Evaluarea Națională ar putea fi mai bine corelată cu profilul ales la liceu

Mihai Dimian a ridicat și problema modului în care rezultatele Evaluării Naționale influențează admiterea la liceu.

În actualul sistem, rezultatele la matematică și limba română au o influență decisivă asupra mediei cu care elevul intră în competiția pentru un loc la liceu. Ministrul consideră că acest mecanism poate dezavantaja elevii cu aptitudini foarte bune în alte domenii.

Un elev pasionat și bine pregătit la chimie și biologie, de exemplu, poate întâmpina dificultăți în accesarea unui profil de Științe ale naturii din cauza unei note mai mici la limba română. Situația poate apărea și în cazul unui elev orientat către istorie și geografie, dar care are rezultate mai slabe la matematică.

Printre variantele puse în discuție se află introducerea unei probe suplimentare la alegere și modificarea ponderii probelor în funcție de profilul liceal pentru care optează elevul.

Programele școlare intră din nou în analiză

Ministerul Educației pregătește și o analiză a programelor școlare din învățământul preuniversitar.

Potrivit ministrului, programele pentru liceu au trecut deja printr-un proces amplu de revizuire, iar următorul pas este evaluarea modului în care conținuturile și metodele de predare pot fi mai bine adaptate nevoilor elevilor.

Direcția anunțată nu presupune doar modificarea materiei, ci și schimbarea felului în care aceasta ajunge la elev: mai multe aplicații practice, utilizarea tehnologiei, laboratoare folosite efectiv și o legătură mai vizibilă între noțiunile predate și situațiile întâlnite în afara școlii.

Rezultatele PISA 2025 arată că problema performanței școlare rămâne una complexă. Evaluarea OECD urmărește nu doar ceea ce știu elevii de 15 ani, ci și capacitatea lor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic și de a comunica eficient. (OECD)

În acest context, dezbaterea privind școala românească se mută treptat de la întrebarea „câtă materie trebuie predată?” către două probleme complementare: ce cunoștințe de bază dobândesc efectiv elevii și cât de bine reușesc să le folosească în situații concrete.