Scandal la CCR pe proiectele PNRR. Întâlnirea Bolojan–Tănăsescu provoacă tensiuni înaintea deliberărilor

Tensiuni la Curtea Constituțională a României, în ședința în care judecătorii CCR trebuie să analizeze constituționalitatea Legii biodiversității și a Legii integrității, două proiecte importante în contextul PNRR. Potrivit informațiilor apărute pe surse în presă, mai mulți judecători ar intenționa să îi solicite președintei CCR, Elena-Simina Tănăsescu, să nu participe la deliberări, după controversa provocată de întâlnirea acesteia cu premierul Ilie Bolojan.

Situația de la Curtea Constituțională s-a complicat în ziua în care pe masa judecătorilor se află două proiecte legislative cu miză importantă.

Potrivit informațiilor publicate de ȘTIRIPESURSE și atribuite unor surse, judecătorii-asistenți ar fi fost scoși din ședință, iar dintre judecătorii Curții ar lipsi Bogdan Licu.

Aceleași informații indică faptul că magistrații prezenți ar urma să discute inclusiv posibilitatea ca Elena-Simina Tănăsescu, președinta CCR, să nu participe la deliberările privind cele două proiecte.

Motivul îl reprezintă controversa declanșată de informațiile privind o întâlnire între aceasta și premierul Ilie Bolojan.

Este important de precizat că informațiile referitoare la discuțiile interne din ședința CCR sunt, la acest moment, informații prezentate pe surse și nu o decizie oficială anunțată de Curtea Constituțională.

Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, în centrul controversei

Scandalul a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, s-ar fi întâlnit vineri în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Întâlnirea a generat întrebări cu privire la contextul în care a avut loc și la subiectele discutate, mai ales în condițiile în care la CCR se află cauze cu implicații pentru Guvern.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat luni, în timpul unei vizite la Oradea, respingând criticile și susținând că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor statului sunt firești atunci când trebuie rezolvate chestiuni administrative.

Întrebat despre întrevederea cu președinta CCR, premierul nu a oferit o confirmare explicită, dar nici nu a negat că aceasta a avut loc.

„Vedeți, de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan: Întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt normale

Premierul a explicat că, din perspectiva sa, astfel de discuții fac parte din activitatea obișnuită a unui demnitar.

Pentru a-și argumenta poziția, Ilie Bolojan a făcut trimitere la perioada în care era primar al municipiului Oradea și trebuia să colaboreze cu alte instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.

„Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, cu companii, în așa fel încât să rezolvi problemele”, a afirmat premierul.

Bolojan a amintit, între altele, de colaborarea cu reprezentanții Curții de Apel Oradea în perioada în care sediul instituției era reabilitat.

Potrivit premierului, discuțiile privind proiectele administrative nu trebuie confundate cu o eventuală intervenție în dosarele aflate pe rol.

„Și atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a oferit un exemplu similar din perioada în care conducea Consiliul Județean, când a discutat cu reprezentanți ai Parchetului despre identificarea unui teren pentru construirea unui sediu.

„Așa este și în astfel de cazuri”, a concluzionat premierul.

Înalta Curte cere clarificări „imediate și complete”

Explicațiile premierului nu au pus capăt controversei.

Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut clarificări „imediate și complete” cu privire la întâlnire, apreciind că explicațiile oferite până acum nu ar elimina îndoielile referitoare la aparența de imparțialitate.

Instanța supremă a vorbit despre o situație de o „gravitate instituțională aparte”, în contextul în care Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale.

„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, a transmis Înalta Curte.

Poziția ICCJ mută astfel discuția dincolo de problema existenței unei influențe efective, punând accentul pe aparența de imparțialitate pe care trebuie să o păstreze instituția chemată să arbitreze conflicte constituționale.

Ce spune Curtea Constituțională despre întâlnirea Tănăsescu–Bolojan

CCR a reacționat încă de duminică seara la informațiile apărute în spațiul public.

Curtea a transmis că întrevederile președintei instituției cu reprezentanții puterii executive vizează exclusiv probleme administrative și organizatorice.

„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a precizat CCR.

Instituția a respins totodată ideea că dosarele aflate pe rolul Curții ar putea fi discutate în cadrul unor asemenea întâlniri.

„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, a transmis Curtea Constituțională.

Miza ședinței CCR: două proiecte importante pentru PNRR

Controversa apare într-un moment sensibil, în condițiile în care judecătorii constituționali trebuie să analizeze Legea biodiversității și Legea integrității, în forma adoptată de Parlament.

Miza nu este doar juridică. Cele două proiecte sunt legate de angajamentele asumate de România în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Tocmai de aceea, orice controversă privind componența completului, participarea la deliberări sau aparența de imparțialitate capătă o dimensiune instituțională și politică importantă.

Rămâne de văzut dacă judecătorii CCR îi vor solicita oficial președintei Elena-Simina Tănăsescu să nu participe la deliberări și care va fi poziția acesteia în cazul unei asemenea solicitări.

Până la o comunicare oficială a Curții, informațiile privind tensiunile din interiorul ședinței și eventuala retragere a președintei CCR trebuie tratate drept informații pe surse, nu drept o hotărâre deja luată.

15 august – Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Maria Mare și Ziua Marinei Române

15 august este o zi cu o semnificație deosebită pentru români. Credincioșii ortodocși și catolici sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în tradiția populară drept Sfânta Maria Mare, iar în aceeași zi este celebrată și Ziua Marinei Române.

În fiecare an, la 15 august, creștinii ortodocși și catolici marchează una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria. Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Sfânta Maria Mare, ocupă un loc important în calendarul creștin și este prilej de rugăciune, participare la slujbe religioase și întâlniri cu familia.

Potrivit tradiției Bisericii, sărbătoarea amintește de trecerea Fecioarei Maria din această lume și de ridicarea sa la cer, alături de Fiul său, Mântuitorul Iisus Hristos.

Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai importante sărbători ale verii

În România, Adormirea Maicii Domnului este cunoscută în popor sub denumirea de Sfânta Maria Mare, pentru a fi deosebită de Sfânta Maria Mică, sărbătorită pe 8 septembrie, când este celebrată Nașterea Maicii Domnului.

Ziua de 15 august are o puternică încărcătură spirituală. Numeroși credincioși participă la Sfânta Liturghie și la pelerinajele organizate la mănăstirile și bisericile care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului.

Sărbătoarea vine și după o perioadă de pregătire spirituală, Postul Adormirii Maicii Domnului, ținut înaintea praznicului din 15 august.

Cine își sărbătorește onomastica de Sfânta Maria

Sfânta Maria este și una dintre cele mai importante sărbători onomastice din România. Pe 15 august sunt sărbătorite persoanele care poartă numele Maria, Marian, Mariana, Marin, Marina și alte nume derivate sau asociate.

Pentru foarte multe familii, ziua de Sfânta Maria Mare devine astfel un prilej de reuniune, de transmitere a urărilor și de petrecere alături de cei dragi.

15 august este și Ziua Marinei Române

Tot pe 15 august, România sărbătorește Ziua Marinei Române, eveniment care leagă tradiția marinarilor de sărbătoarea Maicii Domnului, considerată ocrotitoarea celor care navighează pe mare.

Ziua Marinei Române este marcată prin ceremonii militare și religioase, precum și prin manifestări dedicate marinarilor și Forțelor Navale Române. În mod tradițional, Constanța reprezintă unul dintre principalele puncte ale manifestărilor organizate cu această ocazie.

Astfel, 15 august reunește două simboluri importante pentru România: credința și tradiția creștină, prin sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, și respectul acordat marinarilor români, prin Ziua Marinei Române.

La mulți ani de Sfânta Maria!

Cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului – Sfânta Maria Mare și a Zilei Marinei Române, redacția Europa Press RO transmite tuturor celor care își sărbătoresc ziua numelui cele mai bune gânduri.

La mulți ani, cu sănătate, bucurii, prosperitate, liniște sufletească și împlinirea tuturor dorințelor!

Performanță istorică pentru David Popovici. Al treilea titlu european consecutiv la 200 m liber

David Popovici a câștigat medalia de aur în proba de 200 de metri liber la Campionatele Europene de Natație 2026, după ce se impusese și la 100 de metri liber. Înotătorul român ajunge astfel la trei ediții consecutive ale Europenelor în care câștigă ambele probe.

David Popovici, aur la 200 m liber la Europenele din 2026

David Popovici și-a apărat titlul european în proba de 200 de metri liber, încheind finala cu timpul de 1:44,15.

Pe locul al doilea s-a clasat lituanianul Tomas Navikonis, cu timpul de 1:44,55, iar medalia de bronz a fost obținută de britanicul James Guy, care a terminat cursa în 1:44,87.

Victoria de la 200 de metri vine la doar două zile după succesul obținut de Popovici în proba de 100 de metri liber.

Trei „duble” consecutive la Campionatele Europene

Rezultatul îi aduce lui David Popovici o performanță fără precedent: românul este primul înotător care reușește să câștige probele de 100 m și 200 m liber la trei ediții consecutive ale Campionatelor Europene.

Seria a început în 2022, la Campionatele Europene de la Roma, unde Popovici a câștigat aurul în ambele probe.

Doi ani mai târziu, la Belgrad, înotătorul român și-a păstrat supremația europeană la 100 și 200 de metri liber.

În 2026, Popovici a repetat dubla, ajungând astfel la șase titluri obținute în aceste două probe la ultimele trei ediții ale Campionatelor Europene.

Aur și record al competiției la 100 m liber

La actuala ediție, David Popovici câștigase miercuri finala probei de 100 de metri liber, cu timpul de 46,56 secunde. Rezultatul a reprezentat și un nou record al Campionatelor Europene.

Două zile mai târziu, românul a revenit în bazin pentru finala de la 200 de metri liber și s-a impus cu 1:44,15, în fața lui Tomas Navikonis și James Guy.

Prin cele două victorii, Popovici își păstrează titlurile europene la 100 și 200 de metri liber și continuă seria începută la Roma, în 2022, și continuată la Belgrad, în 2024.