Familia Aquatim: Ovidiu, omul care a ales să rămână aproape de casă

Sursa: Crenguța Radosav – Familia Aquatim

La 46 de ani, Ovidiu este unul dintre oamenii care dau sens, prin munca lor de zi cu zi, ideii de „Familia Aquatim”. Este din Bethausen și lucrează în cadrul Sucursalei Făget, ca operator circuite și rețele de apă, având în responsabilitate zona comunelor.

Iar când spune că are multe de făcut, nu exagerează deloc. Activitatea lui înseamnă citirea apometrelor, monitorizarea stației de epurare, intervenții în cazul avariilor mai mici și întreținerea spațiilor din jurul obiectivelor. Dacă apare o problemă mai serioasă, colegii îi vin în ajutor. În rest, Ovidiu este omul bun la toate, obișnuit să se autogospodărească și să găsească soluții.

Nu se plânge de muncă. Dimpotrivă, este bucuros că acum lucrează aproape de casă.

Înainte de Aquatim, viața profesională l-a purtat ani buni prin țară. A lucrat aproximativ 15 ani pe excavator, pe șantiere, drumuri și autostrăzi, de la Timișoara, Nădrag și Reșița până la Oradea și Sibiu. Au fost ani cu zile lungi de muncă, în care, după cum spune chiar el, l-a ajutat și tinerețea.

Prin comparație, ritmul de acum i se pare firesc. Îi plac oamenii, interacțiunea cu ei și are două calități importante într-o meserie în care întâlnești zilnic situații diferite: răbdarea și înțelegerea.

Acasă, la Bethausen

Viața lui Ovidiu este una simplă și așezată. Nu este căsătorit. Ani la rând a fost mai mult plecat cu munca și spune că nu prea a avut vreme să se gândească serios la însurătoare. Nu privește însă lucrurile cu regret. Viața își urmează cursul, iar soarta se poate schimba oricând.

Are în schimb o gașcă mare de prieteni, oameni pe care îi cunoaște de-o viață. Discuțiile lor ajung inevitabil la sport, politică și agricultură. Iar atunci când părerile devin prea diferite, soluția este simplă și eficientă: schimbă subiectul.

Ovidiu are și un frate mai mare, stabilit în Belgia, și o soră care locuiește la Blaj. A încercat, la rândul său, pentru o perioadă, viața în străinătate, muncind în construcții. Câștigurile și confortul nu au fost însă suficiente pentru a-l convinge să rămână. Străinătatea nu era pentru el.

A ales Bethausenul.

Aici are o mică gospodărie, un solar și o grădină, un câine și o pisică, iar părinții îi sunt aproape. Știe și să gătească și nu intră în bucătărie doar pentru că trebuie.

De fapt, munca nu l-a speriat niciodată. De la 16 ani tăia lemne în pădure și săpa, iar obișnuința de a munci a rămas cu el.

Când vine vorba despre fotbal, ține cu Poli și, într-o măsură ceva mai mică, cu Barcelona. Pentru televizor nu prea mai rămâne timp, dar nici nu consideră că pierde mare lucru din această cauză.

Bucuria de a te ști om bun

Dincolo de meserie, drumuri, gospodărie sau fotbal, povestea lui Ovidiu vorbește despre un anumit fel de a privi viața: fără pretenții inutile, cu respect pentru muncă și pentru oamenii din jur.

Este unul dintre acei oameni care nu simt nevoia să transforme lucrurile simple în lucruri complicate.

Iar portretul realizat de Crenguța Radosav se încheie printr-un gând al lui Ioan Slavici care i se potrivește foarte bine:

„Una din marile mulțumiri ale vieții e să te știi om bun.”

Este și una dintre convingerile pe care Familia Aquatim spune că le susține și le promovează: dincolo de conducte, stații, intervenții și responsabilități, o companie este făcută, înainte de toate, din oameni.

Iar Ovidiu este unul dintre ei.

Sursa textului și a informațiilor: Crenguța Radosav – Familia Aquatim
#FamiliaAquatim

Navă lovită de o dronă în Marea Neagră, lângă platforma Pescăruș. Operațiune de salvare pentru echipaj

Un incident grav a avut loc luni, 5 octombrie, în Marea Neagră. Nava ROYAD MAMMADOV, care transporta cereale și venea dinspre portul ucrainean Ismail, a fost lovită de o dronă în zona situată la sud-est de platforma petrolieră Pescăruș, operată de OMV Petrom.

În urma incidentului, autoritățile române au declanșat o operațiune de salvare pe mare. Potrivit informațiilor disponibile până în acest moment, la bord se aflau 13 persoane.

O persoană ar fi murit, iar alta este dată dispărută

Primele informații indică un bilanț grav. O persoană aflată la bord ar fi murit, în timp ce un alt membru al echipajului este dat dispărut.

Publicațiile care urmăresc cazul relatează că persoana decedată ar fi comandantul navei, iar membrul echipajului care nu a fost găsit ar fi bucătarul. Aceste informații au caracter preliminar, operațiunea de salvare fiind încă în desfășurare.

O parte a echipajului ar fi părăsit vasul după atac și ar fi ajuns în bărcile de salvare.

ARSVOM a trimis nave de salvare în zonă

Intervenția autorităților române a început în cursul dimineții.

La ora 10:37, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru nava ROYAD MAMMADOV, aflată în zona platformelor petroliere.

Navele de salvare SAR Apollo și SAR Ares au fost trimise către locul incidentului. La operațiune participă și Garda de Coastă.

Misiunea are ca prioritate recuperarea și aducerea în siguranță a membrilor echipajului.

Incidentul s-a produs în apropierea platformei Pescăruș

Informațiile inițiale indicau că incidentul s-ar fi produs în apropierea zonei Neptun Deep. Datele apărute ulterior au localizat însă nava în zona platformei Pescăruș, aparținând OMV Petrom.

Potrivit informațiilor comunicate de presa din România, vasul se afla la sud-est de platformă în momentul producerii incidentului.

Platforma petrolieră nu este indicată drept țintă a atacului, iar până în acest moment nu există informații potrivit cărora aceasta ar fi fost avariată.

Nava transporta cereale și venea din Ucraina

ROYAD MAMMADOV transporta cereale și plecase din portul Ismail, Ucraina. Destinația indicată de informațiile disponibile era portul Ravenna din Italia.

În timp ce traversa Marea Neagră, nava a fost lovită de o dronă în circumstanțe care urmează să fie clarificate.

Nu există, deocamdată, suficiente informații publice pentru a stabili proveniența dronei sau cine se află în spatele incidentului.

Incidentul readuce în atenție riscurile de securitate din Marea Neagră

Atacul asupra navei are loc într-un context regional sensibil, în care războiul din Ucraina continuă să genereze incidente cu drone în apropierea României și a rutelor maritime din Marea Neagră.

Porturile ucrainene de la Dunăre și infrastructura din apropierea graniței României au fost în repetate rânduri în zona atacurilor cu drone, iar autoritățile române monitorizează constant spațiul aerian și maritim.

Incidentul în care a fost implicată ROYAD MAMMADOV ridică noi întrebări privind siguranța navigației comerciale în regiune, mai ales pentru navele care pleacă din porturile ucrainene.

Autoritățile continuă operațiunea de salvare

La momentul publicării informațiilor, intervenția echipajelor românești era în desfășurare.

Autoritățile urmează să stabilească situația tuturor persoanelor aflate la bord, amploarea pagubelor produse navei și circumstanțele exacte în care aceasta a fost lovită.

Cazul este în desfășurare, iar informațiile pot fi actualizate pe măsură ce autoritățile transmit noi date oficiale.

Meta description: O navă care transporta cereale a fost lovită de o dronă în Marea Neagră, în apropierea platformei Pescăruș. La bord se aflau 13 persoane, iar autoritățile române au declanșat o operațiune de salvare.

Președintele Nicușor Dan a condamnat ferm gesturile îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu, subliniind că dezacordurile politice nu trebuie să degenereze în amenințări, hărțuire sau acte de intimidare.

Șeful statului a transmis că libertatea presei și dreptul jurnaliștilor de a-și exprima opiniile fără teamă reprezintă principii fundamentale într-o societate democratică.

„Consider inacceptabile gesturile îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu și orice încercare de a transforma un dezacord politic într-un instrument de intimidare”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a insistat asupra faptului că protejarea libertății de exprimare nu ar trebui privită prin prisma simpatiilor sau antipatiilor politice. Potrivit acestuia, un jurnalist poate fi criticat pentru opiniile sale, inclusiv în termeni fermi, însă există o limită clară între critică și amenințare.

„Niciun jurnalist nu trebuie să devină ținta amenințărilor, a hărțuirii sau a violenței pentru opiniile pe care le exprimă. Libertatea presei este garantată de Constituție, iar ea nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”, a mai transmis președintele.

Mesajul său pune accent și pe responsabilitatea de a păstra dezbaterea publică în limitele unei confruntări de idei, chiar și atunci când diferențele de opinie sunt majore.

„Apărarea acestui principiu nu ține de simpatii politice. Ține de respectul pentru democrație, pentru libertatea presei și pentru demnitatea fiecărui cetățean”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a încheiat mesajul subliniind că dreptul la critică nu poate fi confundat cu acceptarea intimidării sau a discursului care incită la ură.

„Putem fi în profund dezacord cu un jurnalist și putem critica opiniile sale, dar ceea ce nu putem accepta într-o democrație este transformarea dezbaterii publice în amenințare, intimidare și incitare la ură”, a transmis Nicușor Dan.