stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Horticultura SA angajează! Ești interesat de muncă în îngrijirea spațiilor verzi?

Publicat

în

Societatea Horticultura SA angajează noi colegi


Societatea Horticultura SA, care operează sub tutela Consiliului Local Timișoara, își extinde echipa și organizează recrutări pentru mai multe posturi.

Posturi disponibile

  • Muncitor necalificat spații verzi
  • Îngrijitor spații verzi cimitir
  • Gropar

Detalii despre programul de lucru

Programul de muncă este de luni până vineri, între orele 07.00 și 15.00.

Beneficii pentru angajați

Dacă îți place să lucrezi în aer liber și ești orientat spre rezultate, aceasta este ocazia perfectă pentru a te alătura echipei noastre pasionate.

Întrebări frecvente

Ce abilități sunt necesare pentru aceste posturi? Care sunt perspectivile de dezvoltare profesională în cadrul Horticultura SA?

Așteptăm răspunsurile voastre în comentarii și nu uitați să distribuiți acest articol pe rețelele sociale!

#Horticultura #face #angajări #caută #muncitor #necalificat #spații #verzi #îngrijitor #spații #verzi #cimitir #și #gropar #Buletin #Timișoara
2025-06-24 01:04:00

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Marea Neagră devine verde. Imagini spectaculoase surprinse din satelit, dar specialiștii avertizează asupra unui pericol pentru ecosistemul marin

Publicat

în

De către

Marea Neagră devine verde. Imagini spectaculoase surprinse din satelit, dar specialiștii avertizează asupra unui pericol pentru ecosistemul marin

Marea Neagră își schimbă culoarea, iar imaginile surprinse din satelit arată un fenomen spectaculos, vizibil inclusiv în apropierea litoralului românesc. Întinderi mari de apă au căpătat nuanțe de verde și turcoaz, în urma unor înfloriri masive de fitoplancton. Deși priveliștea este impresionantă, specialiștii atrag atenția că fenomenul poate ascunde dezechilibre ecologice importante, favorizate de poluare și de excesul de substanțe nutritive ajunse în mare.

Imaginile realizate în mai 2026 de sateliții europeni Sentinel-2 și Sentinel-3 surprind formațiuni spectaculoase în vestul și sudul Mării Negre. În spatele acestor culori se află microorganisme marine care, atunci când se înmulțesc rapid, pot modifica vizibil aspectul apei.

Marea Neagră, surprinsă din satelit în nuanțe de verde și turcoaz

Pe 26 mai 2026, satelitul european Copernicus Sentinel-2 a fotografiat o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, în apropierea litoralului românesc.

Imaginile publicate de programul european Copernicus surprind zone din apropierea Constanței și Deltei Dunării, unde apa capătă nuanțe de turcoaz și albastru deschis, în contrast cu albastrul închis al mării.

Potrivit informațiilor prezentate de Copernicus, fenomenul a început la începutul lunii mai și a rămas vizibil până spre sfârșitul lunii.

O altă imagine, realizată pe 25 mai de satelitul Sentinel-3, surprinde formațiuni asemănătoare în sudul Mării Negre.

Specialiștii agenției europene EUMETSAT explică faptul că nuanțele deschise sunt produse, cel mai probabil, de coccolitofore. Acestea sunt microorganisme marine microscopice, acoperite cu mici plăci de carbonat de calciu, care pot schimba aspectul apei atunci când se înmulțesc în cantități foarte mari.

Fenomenul nu este unul neobișnuit în ecosistemele marine, însă amploarea și condițiile în care apar astfel de înfloriri reprezintă motive de interes pentru cercetători.

De ce devine verde Marea Neagră

Schimbarea culorii apei este legată de proliferarea fitoplanctonului și a altor microorganisme marine. Acestea se dezvoltă în mod natural, însă în anumite condiții pot ajunge la concentrații foarte mari.

Un factor important este cantitatea de nutrienți din apă, în special azot și fosfor. Atunci când aceste substanțe ajung în exces în mediul marin, ele favorizează dezvoltarea rapidă a algelor și apariția unor înfloriri de amploare.

Procesul poartă numele de eutrofizare și este considerat una dintre problemele importante care afectează ecosistemele acvatice din Europa.

Sursele principale ale poluării cu nutrienți sunt îngrășămintele utilizate în agricultură, dejecțiile provenite din zootehnie și apele uzate care nu sunt tratate corespunzător.

Aceste substanțe sunt transportate de râuri și ajung, în cele din urmă, în Marea Neagră.

Dunărea, unul dintre principalii factori care influențează ecosistemul Mării Negre

Dunărea are un rol important în acest fenomen, deoarece colectează apa dintr-un bazin hidrografic extins, care traversează sau drenează teritorii din numeroase țări europene.

Odată cu apa, fluviul transportă și substanțe provenite din agricultură, industrie și activitățile localităților aflate de-a lungul cursului său.

O parte dintre acestea ajung în Marea Neagră prin Delta Dunării, contribuind la aportul de nutrienți care poate favoriza înfloririle algale.

Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, estimează că aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre ar fi asociată aportului Dunării.

Importanța acestui fenomen a fost evidențiată și de observațiile făcute pe teren. Reprezentantul Greenpeace Bulgaria a povestit, într-o declarație pentru publicația The European Correspondent, că în timpul unei deplasări la 38 de kilometri în largul Mării Negre a observat cum apa devenea tot mai verde.

Ce pericole ascund înfloririle masive de alge

Deși schimbarea culorii apei poate crea imagini spectaculoase, proliferarea excesivă a algelor poate avea consecințe serioase asupra vieții marine.

În primul rând, acumulările mari de microorganisme pot reduce cantitatea de lumină care pătrunde în apă. Astfel, organismele marine care depind de fotosinteză pot fi afectate.

Problemele continuă și după ce algele mor. Descompunerea materiei organice consumă oxigenul dizolvat în apă, iar concentrația acestuia poate scădea până la niveluri periculoase pentru pești și alte viețuitoare marine.

În situațiile severe se pot forma așa-numitele zone cu deficit de oxigen, în care supraviețuirea organismelor devine dificilă sau chiar imposibilă.

De asemenea, în anumite condiții de descompunere a materiei organice, poate apărea hidrogen sulfurat, un gaz toxic.

Prin urmare, o înflorire algală nu înseamnă automat un dezastru ecologic, însă proliferarea excesivă și dezechilibrele care o favorizează pot afecta biodiversitatea marină.

De ce este Marea Neagră atât de vulnerabilă

Marea Neagră are caracteristici geografice care o fac deosebit de sensibilă la poluare.

Este un bazin aproape închis, cu o legătură relativ îngustă cu Marea Mediterană și un schimb limitat de apă cu aceasta. Din acest motiv, substanțele poluante și nutrienții care ajung în mare pot persista perioade îndelungate în ecosistem.

Atunci când aportul de azot și fosfor este ridicat, iar temperaturile sunt favorabile dezvoltării microorganismelor, riscul apariției unor înfloriri masive crește.

Schimbările climatice pot amplifica problema. Verile tot mai călduroase și perioadele de secetă pot crea condiții favorabile pentru dezvoltarea excesivă a algelor, mai ales atunci când apa conține deja cantități mari de nutrienți.

Patrick Durand, cercetător în cadrul institutului național francez pentru agricultură și mediu, atrage atenția că astfel de fenomene pot apărea în episoade succesive, fiind influențate de perioadele de căldură și secetă.

Eutrofizarea, o problemă care afectează mările și lacurile din Europa

Marea Neagră nu este singura zonă afectată de excesul de nutrienți.

Potrivit datelor citate de Comisia Europeană într-o analiză publicată în ianuarie 2026, aproximativ o treime dintre râurile, lacurile și apele de coastă sau de tranziție raportate la nivelul Uniunii Europene erau afectate de eutrofizare.

În cazul apelor marine, proporția raportată ajunge la 81%.

O situație deosebit de îngrijorătoare se înregistrează și în Marea Baltică, unde eutrofizarea afecta aproximativ 94% din suprafața evaluată în 2021.

Aceste cifre arată că poluarea cu nutrienți reprezintă o problemă de mediu la nivel european, care necesită măsuri coordonate între state.

Există și vești bune: ecosistemul Mării Negre poate fi recuperat

În ciuda problemelor, există și motive de optimism. Evaluările internaționale privind bazinul Dunării și Marea Neagră arată că poluarea cu nutrienți a scăzut considerabil față de nivelurile înregistrate la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990.

În nord-vestul Mării Negre, reducerea aportului de substanțe nutritive a contribuit la recuperarea importantă a ecosistemelor în ultimele decenii.

Specialiștii consideră că această evoluție demonstrează că măsurile de reducere a poluării pot produce rezultate reale, chiar dacă refacerea echilibrului natural necesită timp.

Printre soluțiile recomandate se numără:

  • Reducerea utilizării excesive a îngrășămintelor și limitarea pierderilor de azot și fosfor din agricultură.
  • Modernizarea stațiilor de epurare și tratarea corespunzătoare a apelor uzate.
  • Protejarea și refacerea zonelor umede, care funcționează ca filtre naturale.
  • Conservarea vegetației de pe malurile râurilor.
  • Extinderea și protejarea ariilor marine protejate.

Un exemplu relevant este Lacul Geneva, aflat la granița dintre Franța și Elveția. Experiența acestuia arată că reducerea poluării poate contribui la refacerea unui ecosistem afectat de eutrofizare, chiar dacă procesul se desfășoară pe parcursul mai multor ani.

Un spectacol văzut din spațiu, dar un semnal de alarmă pentru Marea Neagră

Imaginile surprinse de sateliții europeni arată cât de spectaculoase pot fi schimbările naturale din Marea Neagră. Totuși, dincolo de nuanțele de verde și turcoaz, fenomenul atrage atenția asupra unei probleme care nu poate fi ignorată: echilibrul fragil al ecosistemului marin.

Dunărea, agricultura, apele uzate și temperaturile ridicate contribuie, în diferite moduri, la condițiile care favorizează înfloririle algale.

Protejarea Mării Negre nu depinde doar de măsurile luate pe litoral, ci și de modul în care sunt administrate râurile, terenurile agricole și sursele de poluare din întregul bazin hidrografic.

Ceea ce se vede din satelit este spectaculos. Ceea ce se întâmplă în interiorul ecosistemului marin merită însă mult mai multă atenție.

Continuă să citești

Actualitate

Evanghelia zilei : Mergi si fă și tu asemenea!

Publicat

în

De către

Continuă să citești

Actualitate

Nicușor Dan, întâlnire cu Friedrich Merz la Dublin. România și Germania discută despre securitatea NATO, bugetul UE și Republica Moldova

Publicat

în

De către

 

Nicușor Dan, întâlnire cu Friedrich Merz la Dublin. România și Germania discută despre securitatea NATO, bugetul UE și Republica Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că s-a întâlnit cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin. Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat cooperarea româno-germană, viitorul buget al Uniunii Europene, aderarea Republicii Moldova la UE și consolidarea securității pe Flancul Estic al NATO.

Nicușor Dan și Friedrich Merz au discutat despre relațiile dintre România și Germania

Președintele Nicușor Dan a transmis că întrevederea cu Friedrich Merz a reprezentat o oportunitate de a discuta despre colaborarea dintre România și Germania, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul instituțiilor europene.

Șeful statului român a subliniat importanța relațiilor dintre cele două țări și a dialogului privind principalele provocări cu care se confruntă Europa.

„M-am bucurat să mă întâlnesc, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, și să discutăm despre excelenta cooperare dintre România și Germania, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Bugetul Uniunii Europene și aderarea Republicii Moldova, printre temele abordate

Un subiect important al întâlnirii a fost viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035, potrivit declarației președintelui României.

Discuțiile au inclus și evoluția Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, un dosar de interes strategic pentru România și pentru regiune.

„Am abordat, de asemenea, teme de interes strategic comun, precum viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035 și progresele Republicii Moldova în parcursul său de aderare la UE”, a precizat Nicușor Dan.

Securitatea Flancului Estic al NATO, pe agenda discuțiilor

Președintele României și cancelarul german au abordat și problemele de securitate europeană, în contextul amenințărilor hibride și al incursiunilor dronelor.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat dezvoltarea pe termen lung a industriilor de apărare și a capacităților militare ale României și Germaniei.

Potrivit șefului statului, aceste obiective urmăresc consolidarea capacității de descurajare pe Flancul Estic al NATO, într-un context regional marcat de riscuri de securitate.

„Discuțiile au vizat și consolidarea securității europene precum și dezvoltarea pe termen lung a industriilor de apărare și a capacităților militare ale celor două țări. Aceste obiective sunt esențiale pentru asigurarea unei descurajări credibile pe Flancul Estic al NATO, în contextul intensificării incursiunilor dronelor și al amenințărilor hibride cu care se confruntă Europa”, a mai declarat Nicușor Dan.

România și Germania urmăresc consolidarea cooperării în domeniul apărării

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Friedrich Merz a adus în discuție mai multe domenii de interes comun, de la politicile europene și extinderea Uniunii Europene până la apărare și securitate regională.

În condițiile provocărilor de securitate din Europa, cooperarea dintre statele membre NATO și dezvoltarea capacităților militare reprezintă teme importante pe agenda europeană.

Declarația președintelui României evidențiază interesul pentru continuarea dialogului cu Germania și pentru coordonarea celor două țări în privința principalelor obiective europene și de securitate.

 

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și