Politică
18 AUGUST : LA MULȚI ANI , OVIDIU GANȚ!
-
Ovidiu Victor Ganț, născut pe 18 august 1966 în Deta, județul Timiș, provine dintr-o familie de șvabi bănățeni
-
A absolvit matematica la Universitatea de Vest Timișoara (1989) și a început cariera didactică ca profesor la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, apoi la Liceul „Nikolaus Lenau” din Timișoara (1992–2001)
-
A fost director al liceului între anii 1998‑2001, colaborator universitar (1992‑1997), subsecretar de stat pentru relații interetnice (2001‑2004)
Viața politică
-
Din 2004 este deputat în Camera Deputaților, reprezentând Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR)
-
A fost observator (2005–2006) și ulterior membru (din 2007) al Parlamentului European după aderarea României la UE
Activități și contribuții
-
A promovat constant drepturile minorității germane, educația în limba germană, dialogul interetnic și relațiile româno-germane în plan politic și cultural
-
A susținut și inițiat legislație relevantă, precum introducerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” în școli, împreună cu deputatul Silviu Vexler
-
A condus numeroase inițiative politice și sociale, inclusiv instituirea unei Zile a Prieteniei Româno‑Germane
Recunoaștere și distincții
-
Crucea de Merit în rang de Comandor a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, acordată ca recunoaștere a meritelor sale în promovarea relațiilor bilaterale și sprijinul pentru comunitatea germană
-
Decorat cu Ordinul „Pius al IX-lea” (grad de cavaler) de către Papa Francisc pentru merite în susținerea Bisericii Unite cu Roma
-
A primit „Medalia pentru merite deosebite” din partea Landului Bavaria pentru promovarea relațiilor româno-bavareze
-
Alte distincții: din 2008 a acumulat mai multe ordine și insigne onorifice (Ordine de Merit Germania, medalii culturale, de onoare din partea diferitelor comunități și organizații)
Mesaje publice
-
A pledat pentru securitatea națională a României în contextul aderării la NATO (2004) și sprijinul acordat Ucrainei
-
A subliniat rolul minorității germane în consolidarea relațiilor economice bilaterale, inclusiv prin atragerea investițiilor germane
-
A afirmat importanța educației în limba maternă, evidențiind necesitatea ca elevii să cunoască și istoria/geografia României
Politică
Ministrul Transporturilor respinge bugetele CFR Călători și CFR SA. Radu Miruță acuză „pierderi cosmetizate” și venituri fără acoperire
Ministrul Transporturilor respinge bugetele CFR Călători și CFR SA. Radu Miruță acuză „pierderi cosmetizate” și venituri fără acoperire
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că a respins bugetele de venituri și cheltuieli propuse pentru CFR Călători și CFR SA, acuzând existența unor pierderi în creștere și a unor venituri care nu aveau acoperire legală în bugetul de stat.
Declarațiile au fost făcute publice vineri, printr-o postare pe pagina oficială de Facebook a ministrului.
Radu Miruță: „Mi s-a cerut să aprob pierderi și datorii mai mari”
Potrivit ministrului, forma în care au fost prezentate bugetele pentru anul 2026 oficializa creșterea pierderilor și a datoriilor celor două companii feroviare.
„Am respins, în forma în care mi-au fost prezentate, bugetele de venituri şi cheltuieli pentru CFR Călători şi CFR SA. Mi s-a cerut să aprob un buget care oficializa pierderi mai mari şi datorii mai mari. Am refuzat”, a transmis Radu Miruță.
Acesta spune că a solicitat refacerea documentelor pe baza unui plan concret și verificabil de reducere a cheltuielilor și eficientizare a activității.
Acuzații privind „bani imaginari” trecuți în bugetul CFR Călători
Ministrul Transporturilor susține că în proiectul de buget al CFR Călători apăreau aproximativ 785 de milioane de lei la categoria „alte venituri”, bani care ar fi reprezentat o subvenție estimată pentru serviciul public de transport feroviar.
Problema, potrivit oficialului, este că suma respectivă nu era aprobată în bugetul de stat.
„Practic, au fost trecuţi în buget bani inexistenţi, iar astfel, pe hârtie, pierderea companiei era transformată în profit”, a explicat ministrul.
El a criticat și modul de calcul folosit, afirmând că acesta a fost realizat la tariful maxim legal, deși statul nu este obligat să plătească permanent valoarea maximă a compensațiilor.
Pierderi mai mari și la CFR SA
În ceea ce privește CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară din România, bugetul propus pentru 2026 ar fi prevăzut o creștere a pierderilor cu aproape 33%, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de lei.
Ministrul a afirmat că sistemul feroviar primește anual miliarde de lei din fonduri publice, însă rezultatele pentru călători rămân sub așteptări.
„Dacă citiţi această postare din tren, sper să aveţi parte de curăţenie, de condiţii decente şi de respectul pe care orice călător îl merită”, a transmis Radu Miruță.
Ce măsuri cere Ministerul Transporturilor
Potrivit declarațiilor oficiale, ministrul a cerut:
- eliminarea sumelor fără acoperire bugetară legală;
- fundamentarea bugetelor doar pe venituri reale și aprobate;
- elaborarea unui plan clar de reducere a pierderilor și eficientizare.
Subiectul vine într-un moment sensibil pentru sistemul feroviar românesc, aflat de ani de zile sub presiunea investițiilor insuficiente, a infrastructurii învechite și a problemelor financiare acumulate.
Politică
George Simion nu exclude o alianță AUR–PSD: moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și scenarii pentru viitorul executiv
George Simion nu exclude o alianță AUR–PSD: moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și scenarii pentru viitorul executiv
Liderul AUR, George Simion, a declarat că nu exclude o posibilă colaborare între AUR și PSD pentru formarea unui viitor guvern, în contextul depunerii unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice tot mai accentuate și al discuțiilor privind reorganizarea majorității parlamentare.
AUR și PSD pregătesc moțiunea de cenzură
Anunțul privind depunerea unei moțiuni de cenzură comune a fost făcut de Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Inițiativa vizează demiterea actualului executiv, iar liderul AUR susține că principalul obiectiv este obținerea unui număr suficient de voturi pentru adoptarea moțiunii.
George Simion a explicat că decizia unei moțiuni comune a fost luată pentru eficiență politică:
„Am vrut să fim eficienți și să nu existe două moțiuni separate. Primul pas este să trecem această moțiune de cenzură și să vedem dacă există susținerea necesară în Parlament.”
Posibilă guvernare AUR–PSD?
Întrebat despre o eventuală alianță de guvernare între AUR și PSD, Simion a precizat că partidul său este deschis oricărei formule care ar putea asigura organizarea unor alegeri corecte.
„Suntem dispuși să susținem orice guvernare care poate genera alegeri corecte. În 2024 și 2025 nu am avut parte de alegeri corecte”, a afirmat liderul AUR.
Totuși, acesta a subliniat că nu există în acest moment o alianță formală, iar discuțiile privind o eventuală colaborare politică vor avea loc abia după votul asupra moțiunii.
Critici la adresa președintelui Nicușor Dan
George Simion a lansat critici dure la adresa președintelui Nicușor Dan, acuzându-l că nu și-a îndeplinit atribuțiile și că ar încălca Constituția prin refuzul de a accepta anumite formule de guvernare.
„Nu poate ignora voința majorității parlamentare”, a declarat Simion, adăugând că actuala coaliție „a adus doar sărăcie” și că România se confruntă cu o creștere accelerată a împrumuturilor externe.
Reacția președintelui
În replică, președintele Nicușor Dan a respins scenariul unui guvern minoritar susținut de AUR. Acesta a precizat că nu va accepta o astfel de formulă politică, indiferent dacă propunerea ar veni din partea PSD sau PNL.
Declarația vine după ce șeful statului a anunțat că va semna demisiile miniștrilor PSD și va numi interimari, la propunerea premierului Ilie Bolojan.
Miza politică: voturile din Parlament
Potrivit liderului AUR, există deja suficiente voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură, pragul necesar fiind de 233 de parlamentari. Cu toate acestea, rezultatul final rămâne incert, în funcție de mobilizarea și disciplina de vot a partidelor implicate.
Context politic tensionat
Depunerea moțiunii de cenzură și discuțiile despre o posibilă colaborare AUR–PSD reflectă un context politic instabil în România, marcat de dispute între partide și de presiuni privind organizarea unor alegeri considerate corecte și transparente.
Următoarele zile vor fi decisive pentru viitorul Guvernului Bolojan și pentru configurarea unei noi majorități parlamentare.
Politică
Ziua demisiilor la Guvern: cine sunt cei șase miniștri PSD care pleacă din Executiv
Ziua demisiilor la Guvern: cine sunt cei șase miniștri PSD care pleacă din Executiv
Zi decisivă pe scena politică din România: miniștrii Partidului Social Democrat își depun demisiile din Guvern, înaintea ședinței de astăzi. Decizia vine după ce conducerea PSD a votat în unanimitate retragerea din Executiv, marcând o ruptură majoră în coaliția de guvernare.
PSD se retrage din Guvernul Bolojan
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat public că partidul nu îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan. Social-democrații sunt pregătiți să treacă în opoziție dacă actualul șef al Executivului nu va fi schimbat.
În cadrul consultărilor cu președintele Nicușor Dan, PSD a transmis că va continua să susțină proiectele strategice ale țării, precum aderarea României la OCDE și absorbția fondurilor europene prin PNRR.
Lista miniștrilor PSD care demisionează
PSD deține șase portofolii ministeriale, iar toți titularii acestora își părăsesc funcțiile:
- Ciprian Șerban – Ministerul Transporturilor
- Florin Barbu – Ministerul Agriculturii
- Bogdan Ivan – Ministerul Energiei
- Alexandru Rogobete – Ministerul Sănătății
- Radu Marinescu – Ministerul Justiției
- Florin Manole – Ministerul Muncii
De asemenea, vicepremierul Marian Neacșu și șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, sunt membri PSD și parte a echipei guvernamentale afectate de această decizie.
Ce urmează după demisii
Odată cu retragerea PSD, Guvernul condus de Ilie Bolojan își schimbă semnificativ structura politică. Practic, social-democrații ies din coaliția de guvernare, ceea ce deschide o perioadă de incertitudine politică.
Premierul va desemna miniștri interimari din rândul actualilor membri ai Cabinetului, însă aceste numiri sunt limitate la maximum 45 de zile, conform legislației în vigoare.
Risc de moțiune de cenzură
În acest context tensionat, opoziția are oportunitatea de a depune o moțiune de cenzură în Parlament. Partidul AUR a anunțat deja că va susține orice demers împotriva actualului Executiv.
Premierul Bolojan a declarat, după discuțiile cu liderii UDMR, că funcționarea Guvernului fără miniștrii PSD este posibilă, dar înlocuirea rapidă a acestora este esențială pentru stabilitate.
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 6 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!

🖥 ACCOUNT ALERT: Unauthorized transaction of 2.0 Bitcoin. Cancel? => https://graph.org/Get-your-BTC-09-11?hs=4f00ef85e8d8b8f52966a183e83880ca& 🖥
12 octombrie 2025 at 17:03
mukx1o