Ambasadoarea SUA în Grecia ar fi sugerat o implicare americană în căderea Guvernului Bolojan: „Putem face asta oricărei țări dorim”

O declarație atribuită ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, provoacă întrebări serioase la București după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit unei relatări publicate de The Wall Street Journal și preluate în presa română, diplomata americană ar fi sugerat, în timpul unei cine desfășurate în luna martie la Atena, că Statele Unite ar putea influența schimbarea unor guverne.

Afirmația ar fi fost făcută într-o discuție cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în contextul crizei politice care se contura atunci în România.

„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, ar fi spus Guilfoyle, potrivit persoanelor citate de publicația americană.

Relatarea nu demonstrează însă că administrația Trump a intervenit efectiv pentru demiterea Guvernului Bolojan. Mai mult, avocatul lui Kimberly Guilfoyle a contestat descrierea schimbului de replici prezentată de The Wall Street Journal. (G4Media.ro)

Ce ar fi spus Kimberly Guilfoyle despre România

Episodul s-ar fi petrecut la o cină organizată în Atena, la care participau oficiali americani și greci.

Potrivit relatării citate, Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. Discuția ar fi ajuns la situația politică din România și la perspectiva căderii Guvernului Bolojan.

În acest context ar fi apărut afirmația potrivit căreia SUA „pot face asta oricărei țări”.

Papastavrou ar fi replicat că Statele Unite nu pot schimba Guvernul Greciei, deoarece acesta a fost ales de cetățeni.

Este importantă însă diferența dintre cele două lucruri: existența relatării privind această conversație și demonstrarea unei operațiuni americane pentru schimbarea Guvernului României. Până în prezent, informațiile publice citate nu constituie o dovadă că Washingtonul a orchestrat votul parlamentar care a dus la demiterea Executivului Bolojan. (G4Media.ro)

Legătura cu Coridorul Vertical de Gaze

Contextul energetic face episodul și mai important.

Kimberly Guilfoyle s-a numărat printre susținătorii americani ai Coridorului Vertical, infrastructură concepută pentru transportarea gazelor din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală și de Est.

Proiectul continuă să fie dezvoltat. La 4 septembrie 2026, la Salonic, a fost semnat un memorandum pentru extinderea Coridorului Vertical către Balcanii de Vest, inclusiv prin atragerea operatorilor din Serbia și Macedonia de Nord. (iris.bvb.ro)

Pentru Statele Unite, infrastructura are și o miză comercială: poate facilita accesul gazelor naturale lichefiate americane pe piețele din regiune.

În România au existat însă semne de întrebare privind costurile unei asemenea formule.

Bogdan Ivan ar fi cerut negocieri pentru cumpărarea de GNL american

În luna mai, G4Media a relatat, pe baza unor documente consultate de publicație, că Bogdan Ivan, pe atunci ministru al Energiei, trimisese în ianuarie scrisori președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan.

Ivan solicita aprobarea negocierilor pentru un acord interguvernamental România–SUA privind cooperarea în domeniul GNL și un mandat explicit pentru Ministerul Energiei, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv SRI.

În documentele citate, necesitatea demersului era argumentată inclusiv prin dorința de a evita apariția unui blocaj în relația cu partenerul strategic american.

Potrivit aceleiași relatări, atât Administrația Prezidențială, cât și Guvernul Bolojan au temperat solicitările, pe fondul întrebărilor privind prețul și oportunitatea economică a achizițiilor. (G4Media.ro)

Problema prețului este esențială. GNL-ul trebuie lichefiat, transportat maritim, regazeificat și apoi introdus în infrastructura regională de conducte, ceea ce adaugă costuri suplimentare.

În paralel, România se pregătește pentru producția de gaze din proiectul Neptun Deep, unde Romgaz și OMV Petrom sunt parteneri.

SUA au un interes declarat pentru piața energetică din regiune

Interesul Washingtonului pentru Coridorul Vertical nu este unul ascuns.

Oficialii americani au promovat public proiectul ca instrument pentru diversificarea surselor energetice ale Europei și reducerea dependenței de gazul rusesc.

Într-un document publicat de Transgaz în noiembrie 2025, operatorii implicați descriau Coridorul Vertical drept parte a strategiei de diversificare a aprovizionării și de facilitare a transportului de GNL și gaze din regiunea caspică spre nordul Europei de Sud-Est și Ucraina. (Transgaz)

La București, ambasadorul SUA Darryl Nirenberg a vorbit ulterior despre potențialul Coridorului Vertical de a deschide noi piețe inclusiv pentru GNL și despre rolul strategic al României în securitatea energetică europeană. (HotNews.ro)

Prin urmare, existența unor interese comerciale și strategice americane în acest domeniu este documentată public. Ceea ce rămâne nedemonstrat este dacă aceste interese au fost transformate într-o intervenție pentru schimbarea Guvernului României.

Întâlnirea lui Kimberly Guilfoyle cu Sorin Grindeanu la București

Un alt element care atrage atenția este prezența ambasadoarei americane la București în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii martie, Kimberly Guilfoyle s-a aflat la o întâlnire la care au participat, între alții, Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică.

Existența întâlnirii a devenit ulterior subiect public, iar președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre participarea consilierului său. Șeful statului a declarat în iulie că relațiile sau întâlnirile personale ale consilierilor nu influențează deciziile Administrației Prezidențiale și a susținut că nicio decizie nu va fi afectată nelegitim de cercuri de interese. (Digi24)

Simpla participare a unor politicieni și diplomați la aceeași întâlnire nu demonstrează, în sine, existența unei înțelegeri privind schimbarea Guvernului.

Cronologia devine însă relevantă în lumina declarației atribuite ulterior ambasadoarei SUA în Grecia.

Guvernul Bolojan a căzut în Parlament

În plan intern, demiterea Guvernului Bolojan s-a produs prin mecanisme parlamentare.

PSD s-a desprins de coaliția de guvernare, după o perioadă de tensiuni cu premierul. Sorin Grindeanu anunțase anterior intenția organizării unei consultări interne privind continuarea participării PSD la guvernare în formula cu Ilie Bolojan premier.

Ulterior, Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, susținută de PSD, AUR și alți parlamentari. Moțiunea a primit 281 de voturi, potrivit relatărilor publicate după vot. (Aktual24)

Acesta este mecanismul instituțional documentat prin care Executivul a fost înlăturat.

Declarația atribuită lui Guilfoyle ridică o întrebare separată: dacă au existat presiuni externe care au influențat deciziile politice interne. Informațiile disponibile public până acum nu oferă suficiente dovezi pentru a răspunde afirmativ la această întrebare.

Afacerea gazelor americane și miza Neptun Deep

Discuția este complicată și de calendarul energetic al României.

România se apropie de momentul în care gazele din Marea Neagră vor modifica semnificativ balanța energetică internă. În aceste condiții, oportunitatea unor angajamente pe termen lung pentru importarea GNL american a devenit un subiect economic și strategic.

Relatările privind solicitările fostului ministru Bogdan Ivan indică faptul că prețul și oportunitatea economică s-au numărat printre motivele pentru care Guvernul și Administrația Prezidențială nu au acceptat imediat propunerile privind importurile. (G4Media.ro)

În același timp, Coridorul Vertical nu este doar un proiect comercial american. Operatorii regionali și susținătorii proiectului îl prezintă drept o infrastructură strategică pentru diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei, inclusiv prin acces la GNL și gaze caspice. (Transgaz)

Ce știm și ce nu știm despre presupusa implicare a SUA

La acest moment există trei elemente distincte care trebuie separate.

Primul este relatarea potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi făcut afirmația „Putem face asta oricărei țări dorim”, în contextul discuției despre România. Relatarea există, dar versiunea schimbului de replici este contestată de avocatul diplomatei. (G4Media.ro)

Al doilea este interesul economic și strategic documentat al Statelor Unite pentru dezvoltarea Coridorului Vertical și comercializarea GNL în regiune.

Al treilea este procesul politic românesc care a dus efectiv la căderea Guvernului Bolojan: ruptura din coaliție și adoptarea unei moțiuni de cenzură în Parlament.

Între aceste elemente există o suprapunere de calendar și interese, dar aceasta nu demonstrează automat o relație de cauzalitate.

Tocmai de aceea, afirmația atribuită ambasadoarei americane este una cu potențial diplomatic major: nu pentru că ar demonstra deja că Washingtonul a provocat căderea Guvernului Bolojan, ci pentru că ridică întrebări despre natura discuțiilor purtate în culise într-o perioadă în care România traversa simultan o criză politică și negocieri energetice importante.

Călin Georgescu, sub control judiciar. Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare

Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar, marți, 22 septembrie, după ce Tribunalul București a respins propunerea DIICOT privind arestarea preventivă a fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024. Instanța a luat aceeași măsură și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen. Decizia nu este definitivă.

Tribunalul București a decis ca Călin Georgescu să fie cercetat în libertate, sub control judiciar, după ce procurorii DIICOT solicitaseră arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. Măsura controlului judiciar a fost stabilită pentru o perioadă de 60 de zile. (Știrile ProTV)

Aceeași măsură preventivă a fost dispusă și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar. Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, iar DIICOT a contestat decizia instanței. (News.ro)

Călin Georgescu a plecat liber de la Tribunalul București

După pronunțarea deciziei, Călin Georgescu a părăsit Tribunalul București în libertate. În fața instanței îl așteptau numeroși susținători. (Mediafax)

Controlul judiciar este o măsură preventivă care permite unei persoane cercetate penal să rămână în libertate, dar presupune respectarea unor obligații stabilite de autorități.

Potrivit informațiilor apărute după pronunțarea instanței, Georgescu și Rusen trebuie să se prezinte periodic la poliție și nu pot părăsi România. (Antena 3 CNN)

De ce a fost reținut Călin Georgescu de DIICOT

Călin Georgescu fusese reținut luni, 21 septembrie, pentru 24 de ore, în urma unor percheziții și audieri desfășurate într-un dosar instrumentat de DIICOT.

Potrivit comunicării DIICOT citate de presa națională, ancheta vizează infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. În același dosar a fost reținut și Ionel Rusen. (AGERPRES)

Călin Georgescu a fost adus luni la sediul DIICOT după mai multe ore de percheziții la locuința sa din Mogoșoaia. Ulterior, procurorii au dispus reținerea sa pentru 24 de ore, iar fostul candidat la prezidențiale și-a petrecut noaptea în Arestul Central al Capitalei. (AGERPRES)

Marți, el și Ionel Rusen au fost prezentați Tribunalului București, procurorii solicitând arestarea preventivă pentru 30 de zile. Judecătorul a respins însă această propunere și a optat pentru măsura controlului judiciar.

Prejudiciu estimat la aproximativ 1,1 milioane de euro

Dosarul instrumentat de DIICOT privește o presupusă schemă de înșelăciune, iar prejudiciul indicat în informațiile făcute publice este de aproximativ 1,1 milioane de euro. (tvrinfo.ro)

Conform DIICOT, anchetatorii susțin că, în septembrie 2021, trei persoane – doi cetățeni români și un cetățean italian – ar fi constituit un grup care ar fi acționat în România și în străinătate în scopul obținerii unor foloase patrimoniale necuvenite. Acestea sunt acuzațiile formulate în cadrul anchetei, iar stabilirea vinovăției aparține instanțelor de judecată. (AGERPRES)

În urma perchezițiilor efectuate luni, anchetatorii au anunțat că au ridicat, între altele, sisteme de bruiaj, dispozitive de stocare a datelor și documente care urmează să fie expertizate. (AGERPRES)

DIICOT contestă decizia privind controlul judiciar

Dosarul nu se încheie odată cu hotărârea Tribunalului București. Decizia privind plasarea lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen sub control judiciar nu este definitivă, iar DIICOT a formulat contestație. (Euronews)

Până la o eventuală modificare a măsurii preventive de către instanța competentă, Călin Georgescu rămâne în libertate, cu obligația de a respecta condițiile impuse prin controlul judiciar.

Accident neobișnuit pe A1. O mașină a lovit un porc ajuns pe autostradă

Un accident rutier mai puțin obișnuit s-a produs pe autostrada A1, în zona kilometrului 96, unde un autoturism a lovit un porc care se afla pe carosabil. În mașină se aflau trei persoane, însă niciuna nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Trei persoane se aflau în autoturism

În urma incidentului au fost solicitați pompierii din cadrul ISU Argeș. La fața locului au intervenit o autospecială de stingere cu apă și spumă și un echipaj SMURD.

Potrivit informațiilor transmise de ISU Argeș, cele trei persoane aflate în autoturism nu au fost rănite și nu au necesitat îngrijiri medicale.

„Accident rutier pe autostrada A1 în jurul km 96 unde un autoturism a lovit un porc. Au intervenit pompierii cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și un echipaj SMURD. În vehicul se aflau 3 persoane care nu au necesitat îngrijiri medicale”, a transmis ISU Argeș.

Pompierii au asigurat zona accidentului

Intervenția pompierilor a fost necesară pentru asigurarea zonei și gestionarea situației apărute în urma impactului.

Din informațiile disponibile nu reiese cum a ajuns animalul pe carosabil. Circumstanțele în care porcul a pătruns pe autostrada A1 urmează să fie stabilite.

Incidentul atrage din nou atenția asupra riscului reprezentat de animalele sau alte obstacole care pot apărea neașteptat pe autostradă. La viteze ridicate, distanța parcursă până la oprirea vehiculului crește, iar șoferii pot avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a reacționa.

Conducătorii auto trebuie să urmărească permanent carosabilul, să păstreze o distanță corespunzătoare față de vehiculele din față și să adapteze viteza la condițiile de trafic și de vizibilitate.