A tras în manifestanți înainte de ordinul lui Ceaușescu
Căpitanul Vasile Joițoiu, activ în cadrul Direcției a IV-a/U.M. 01024 Timișoara, a fost implicat în reprimarea Revoluției din 1989. Acesta a deschis focul asupra manifestanților pe 17 decembrie, înainte ca Nicolae Ceaușescu să ordone acțiuni violente împotriva protestatarilor. Printre primele victime s-au numărat membrii familiei Bărbat, care au fost secerati de gloanțe. Lepa Bărbat, în vârstă de 43 de ani, a decedat pe loc, devenind prima victimă a revoltei, în timp ce soțul său a fost grav rănit, iar fiica lor de doar 12 ani a scăpat cu răni ușoare.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/familia-barbat.jpg)
Conform asociației „17 Decembrie”, în acea zi au fost raportate 73 de decese, dintre care 17 femei. Prima victimă oficială a Revoluției este considerată Rozalia Popescu, o femeie de 55 de ani, care a fost călcată de un TAB al Armatei, tot pe 17 decembrie.
Căpitanul Joițoiu și pariul sinistru
Cu o oră înainte ca Ceaușescu să ordone deschiderea focului, familia Bărbat se afla în Piața Libertății, aproape de căpitanul Joițoiu. Acesta a pariat cu soldații săi că poate seceră întreaga familie cu o singură rafală. Tragerea a dus la moartea Lăpăi Bărbat, tatăl a fost grav rănit, iar Ioana a fost rănită superficial.
Pentru a ascunde cele întâmplate, trupul mamei a fost furat din spital și incinerat fără permisiune, cenușa fiind aruncată într-un canal, lăsând familia fără un loc de înmormântare. Tatăl Ioanei a murit și el, la puțin timp după.
Vasile Joițoiu a fost condamnat în 1991 la 18 ani de închisoare, dar sentința a fost anulată și cazul a fost clasat din lipsă de dovezi clare.
„Cineva, acolo Sus, s-a propus să mă lase în viață”
Ioan Bărbat a relatat cum s-a salvat, considerând că o forță superioară a vrut să-l protejeze. Erau vremuri de întuneric, frig și penurie, iar exprimarea liberă era o raritate. L-aș vrea un ghid pentru a preveni repetarea acestor evenimente tragice.
CNSAS și întârzierile legale
Recunoașterea lui Joițoiu ca lucrător al Securității a fost întârziată din cauza legislației în vigoare. CNSAS nu putea interveni decât în urma unei reclamații sau al candidaturii la o funcție publică. În 2024, soția uneia dintre victime a solicitat verificarea, realizându-se o investigație extinsă asupra activităților lui Joițoiu.
Arhitect urmărit pentru intenții de plecare din țară
Urmărirea informativă anterioară a avut loc abuziv, fiind motivată politic. Un arhitect a fost supravegheat din cauza legăturilor sale cu persoane externe care-l ajutau să-și exprime disidența. A fost oprit în încercarea de a emigra și a ispășit o pedeapsă de 1 an și 6 luni. În 1998, Securitatea a redeschis dosarul său pe baza suspiciunilor de continuare a intenției de plecare.
Ancheta de 20 de ani
Joițoiu a fost scăpat de dosarul penal în 2010, după două decenii. Deși a fost inițial condamnat, instanțele au retrimis cazul pentru o anchetă suplimentară, iar acuzațiile au fost ulterior clasate.
Atitudinea initială a lui Joițoiu
Inițial, Joițoiu a negat orice implicare, însă a recunoscut ulterior, dar și-a schimbat declarațiile pe parcursul procesului. Deşi a mărturisit că a tras asupra protestatarilor, ulterior a negat intenția de a face rău. A fost avansat la gradul de colonel, trecând în rezervă cu o pensie specială.
Considerațiile procurorului militar
Procurorul militar a concluzionat că declarațiile martorilor nu sunt suficiente pentru a stabili vinovăția lui Joițoiu, subliniind impactul tensiunii psihologice asupra mărturiilor. De asemenea, nu s-a putut stabili cu certitudine identitatea autorului tragerii.
Foto: Arhiva Asociației ALTAR din Timișoara
