Guvernul condus de Luca Niculescu a depus jurământul la Cotroceni. Nicușor Dan cere echilibru și continuarea reformelor

Noul Guvern condus de Luca Niculescu a depus jurământul de credință la Palatul Cotroceni, în fața președintelui României, Nicușor Dan. La ceremonia de marți seară, șeful statului a vorbit despre provocările economice și politice ale perioadei următoare, subliniind necesitatea dialogului cu Parlamentul, a continuării reformelor și a unei colaborări între partidele politice.

La rândul său, premierul Luca Niculescu a declarat că perioada următoare nu va fi una simplă, dar că privește noul mandat cu încredere și speranță.

Nicușor Dan: colaborarea dintre partide, un semn de maturitate democratică

În discursul susținut la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a evidențiat colaborarea dintre partidele politice din perioada în care România a funcționat fără un guvern cu puteri depline, timp de cinci luni și jumătate.

Potrivit șefului statului, cooperarea pe subiectele importante reprezintă un semn de maturitate democratică și un punct de plecare pentru activitatea noului Executiv.

Nicușor Dan l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru capacitatea de a forma, într-un interval scurt, o echipă guvernamentală și un program care au obținut susținerea majorității parlamentare. Președintele și-a exprimat încrederea că noul premier va reuși să găsească echilibrul necesar în relația cu Parlamentul și în gestionarea provocărilor din perioada următoare.

Totodată, șeful statului i-a mulțumit fostului prim-ministru Ilie Bolojan și cabinetului său pentru activitatea desfășurată, apreciind eforturile miniștrilor din perioada de tranziție.

Printre aspectele menționate s-au numărat închiderea PNRR, derularea programului SAFE, avansarea negocierilor pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și gestionarea evaluărilor agențiilor de rating.

„În toată această perioadă a existat, pe subiectele importante, cu adevărat colaborare între partidele politice şi ăsta e un semn de maturitate pentru democraţia noastră”, a declarat Nicușor Dan.

Luca Niculescu: noul mandat începe într-o perioadă dificilă

Premierul Luca Niculescu a recunoscut că noul Guvern va avea de gestionat provocări importante, însă a transmis că abordează această etapă cu încredere.

În discursul său, acesta a mulțumit PSD pentru asumarea responsabilității de a participa la guvernare într-un context dificil.

Formarea noului Executiv vine într-un moment în care autoritățile trebuie să gestioneze angajamentele financiare ale României, să continue reformele și să răspundă așteptărilor cetățenilor.

În acest context, activitatea Guvernului va presupune atât decizii economice și administrative, cât și negocieri politice pentru asigurarea susținerii parlamentare necesare.

Reforma economică și digitalizarea, printre temele evidențiate de președinte

Nicușor Dan a atras atenția asupra obligațiilor financiare asumate de România și a necesității de a menține un echilibru între acestea și așteptările populației.

Președintele a subliniat importanța continuării reformelor, în condițiile în care măsurile economice trebuie să țină cont atât de angajamentele statului, cât și de efectele asupra cetățenilor.

Un alt subiect abordat a fost digitalizarea, inclusiv dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale. Nicușor Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat acestor domenii și a încurajat o orientare mai puternică spre inovare și competitivitate.

Potrivit mesajului transmis, România trebuie să urmărească evoluțiile economiei globale, să valorifice avantajele de care dispune și să investească în domenii cu potențial de dezvoltare.

Cine a participat la ceremonia de la Palatul Cotroceni

La ceremonia de depunere a jurământului au participat președinții celor două Camere ale Parlamentului, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, precum și consilierii prezidențiali.

Majoritatea miniștrilor au depus jurământul pe Biblie.

Conform articolului 104 din Constituția României, prim-ministrul, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului depun individual jurământul de credință în fața președintelui țării. Mandatul Guvernului și al fiecărui membru începe de la data depunerii jurământului.

Componența Guvernului condus de Luca Niculescu

Noul Cabinet are următoarea componență, potrivit listei prezentate:

• Luca-Alexandru Niculescu – prim-ministru;
• Marian Neacșu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;
• Ștefan-Ovidiu Popa – ministrul transporturilor și infrastructurii;
• Alexandru Nazare – ministrul finanțelor;
• Sebastian-Dănuț Neculăescu – ministrul afacerilor externe;
• Radu Marinescu – ministrul justiției;
• Ștefan-Radu Oprea – ministrul apărării naționale;
• Daniel-Cătălin Zamfir – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului;
• Costinel-Bogdan Dumitru – ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială;
• Dumitru Chisăliță – ministrul energiei;
• Florin-Ionuț Barbu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale;
• Natalia-Elena Intotero – ministrul mediului, apelor și pădurilor;
• Marcel-Alexandru Stoica – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației;
• Alexandru-Mihai Ghigiu – ministrul investițiilor și proiectelor europene;
• Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale;
• Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătății;
• Valentin-Sorin Costreie – ministrul educației și cercetării;
• Sorin-Gabriel Ionescu – ministru delegat pentru învățământul preuniversitar;
• Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan – ministrul culturii.

Provocările noului Guvern

Începutul mandatului aduce în prim-plan câteva teme esențiale pentru România: gestionarea angajamentelor financiare, continuarea reformelor, dezvoltarea infrastructurii digitale și menținerea dialogului între instituțiile statului și partidele politice.

Mesajele transmise la Palatul Cotroceni indică o așteptare comună privind stabilitatea instituțională și capacitatea noului Executiv de a transforma programul de guvernare în măsuri concrete.

Rezultatele vor depinde de deciziile adoptate, de resursele disponibile și de capacitatea Guvernului de a menține sprijinul parlamentar pe parcursul mandatului.

Ruben Lațcău, mesaj tranșant despre reformarea României: „Schimbarea nu a venit și nici nu vine de la București”

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, a transmis un mesaj cu puternice accente politice, în care vorbește despre nevoia de reformare a statului și despre rolul Timișoarei în schimbarea societății românești.

În mesajul său, Lațcău susține că schimbarea nu este un proces care vine de la București, ci unul care pornește din comunități și de la oamenii care își doresc o Românie mai prosperă și bazată pe principii democratice.

Ruben Lațcău: „Schimbarea nu a venit și nici nu vine de la București”

Viceprimarul Timișoarei își începe mesajul cu ideea că transformarea României nu trebuie așteptată de la autoritățile centrale.

„Schimbarea nu a venit și nici nu vine de la București”, afirmă Ruben Lațcău.

În continuarea mesajului, acesta critică dur modul în care consideră că statul român a fost construit și funcționează în prezent. Lațcău face referire la moștenirea regimului comunist și lansează acuzații la adresa PSD, partid pe care îl descrie drept continuator al vechilor practici politice.

Mesajul are un ton puternic și face apel la reforma instituțiilor statului și la apărarea valorilor democratice.

Timișoara și memoria Revoluției din 1989

Un punct central al declarației îl reprezintă referința la rolul Timișoarei în Revoluția din 1989.

Lațcău amintește că „focul care s-a aprins la Timișoara” a contribuit la înlăturarea regimului comunist și susține că spiritul de atunci continuă să existe.

Viceprimarul vorbește despre „flacăra democrației” ca despre un principiu care nu poate fi eliminat prin presiuni politice sau instituționale.

În mesaj, acesta afirmă că există în continuare o majoritate a românilor care își doresc o țară „prosperă”, condusă pe baza dreptății și adevărului.

Critici la adresa sistemului de justiție și a partidelor

Ruben Lațcău își extinde criticile și asupra sistemului de justiție și a ceea ce numește „partidul-stat”.

El folosește expresii dure precum „justiție capturată” și „asasinate judiciare”, fără a detalia în mesaj cazurile sau situațiile concrete la care face referire.

De asemenea, viceprimarul susține că încercările de a provoca dezbinare în societate nu vor putea împiedica, în opinia sa, afirmarea adevărului și apărarea valorilor democratice.

Declarațiile reprezintă poziția politică exprimată de Ruben Lațcău și nu constituie, în sine, o constatare independentă privind acuzațiile formulate de acesta.

Mesaj pentru Dominic Fritz și USR

La finalul mesajului, Ruben Lațcău face referire directă la primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și la USR.

Viceprimarul transmite că lupta politică va continua indiferent de orizontul de timp și spune că membrii și susținătorii formațiunii se vor întâlni „și azi, și peste 30 de zile, și peste un an și peste 10 ani”.

„Continuăm lupta. Mergem înainte!”, este mesajul cu care Lațcău își încheie declarația.

Tonul mesajului reflectă o poziționare politică fermă și pune accent pe ideea că schimbarea României trebuie să pornească de la cetățeni și de la comunitățile locale, cu Timișoara prezentată drept unul dintre simbolurile istorice ale luptei pentru democrație.

Oana Gheorghiu acuză cumulul de funcții din companiile de stat din energie: „10 oameni dețin 47 de funcții în 16 companii”

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că un număr restrâns de persoane ocupă simultan zeci de funcții în companiile de stat din sectorul energetic și cere eliminarea prevederilor legislative care permit astfel de practici. Potrivit acesteia, situația afectează eficiența companiilor și impune măsuri de reformă.

Oana Gheorghiu: 10 persoane cumulează 47 de funcții în companiile de stat

Într-o postare publicată pe Facebook, Oana Gheorghiu a afirmat că zece persoane dețin, în total, 47 de funcții în 16 companii de stat din energie, ocupând poziții de membri în consilii de administrație, consilii de supraveghere sau funcții executive de conducere.

Vicepremierul interimar a precizat că, dacă analiza este extinsă, 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active existente în companiile de stat din domeniul energetic.

Potrivit acesteia, situația evidențiază concentrarea funcțiilor de conducere în mâinile unui număr redus de persoane.

Venituri de până la 75.000 de lei pe lună

În mesajul său, Oana Gheorghiu a prezentat și exemple privind veniturile obținute din cumulul funcțiilor.

Conform datelor publicate, unele persoane încasează venituri lunare de până la 75.000 de lei, provenite din două mandate în consilii de administrație și o funcție executivă de director. Alte exemple menționate includ venituri de aproximativ 59.000 de lei, 58.700 de lei, 52.000 de lei și 48.000 de lei pe lună, rezultate din combinarea mai multor funcții de conducere.

Vicepremierul a oferit și exemplul unei persoane care ar încasa peste 34.000 de lei lunar din participarea în cinci consilii de administrație.

Apel pentru eliminarea „portițelor” legislative

Oana Gheorghiu consideră că problema nu este cauzată de lipsa legislației, ci de existența unor prevederi care au permis, în timp, cumularea funcțiilor în companiile de stat.

Ea susține că, după preluarea conducerii interimare a Ministerului Energiei de către Ilie Bolojan, autoritățile au avut acces la informațiile necesare pentru a evalua situația și pentru a identifica mecanismele care au făcut posibilă această practică.

În opinia sa, primul pas al reformei este analizarea modului în care funcționează sistemul și identificarea lacunelor legislative care permit astfel de situații.

Reforma companiilor de stat din energie, printre priorități

Vicepremierul interimar a subliniat că sectorul energetic are un impact direct asupra economiei și asupra costurilor suportate de populație, motiv pentru care modul în care sunt administrate companiile de stat trebuie analizat cu atenție.

Potrivit acesteia, menținerea acelorași persoane în poziții de conducere pe perioade îndelungate ridică întrebări privind eficiența managementului și necesitatea unor schimbări în sistem.

Ce prevede Legea nr. 158/2025

Oana Gheorghiu a făcut referire și la Legea nr. 158/2025, despre care spune că a simplificat procedura de revocare a persoanelor aflate în funcții de conducere care nu respectă noile plafoane de remunerație.

Totuși, ea a precizat că revocarea administratorilor sau directorilor pentru rezultate slabe ori pentru acțiuni considerate contrare intereselor companiei continuă să depindă de clauzele prevăzute în contractele de mandat.

În opinia vicepremierului, eficiența reformei depinde atât de îmbunătățirea legislației, cât și de negocierea unor contracte de mandat care să permită o mai mare responsabilizare a conducerii companiilor de stat.

Oana Gheorghiu: „Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”

În încheiere, vicepremierul interimar a transmis că reforma companiilor de stat nu presupune doar adoptarea unor noi legi, ci și eliminarea mecanismelor care au permis, de-a lungul anilor, cumulul funcțiilor și al remunerațiilor în rândul unui număr restrâns de persoane.

Potrivit acesteia, obiectivul este reducerea risipei și creșterea transparenței în administrarea companiilor de stat din sectorul energetic.