17 oficiali ai unor cluburi de fotbal, inclusiv de la Galatasaray și Beșiktaș, reținuți într-un dosar de pariuri ilegale și presupuse meciuri trucate

Un nou scandal lovește fotbalul din Turcia. Autoritățile au reținut 17 oficiali ai unor cluburi de fotbal, printre care se numără și membri ai conducerii cluburilor Galatasaray și Beșiktaș, într-o amplă anchetă privind pariurile ilegale și presupusa manipulare a rezultatelor unor meciuri.

Percheziții în 10 provincii din Turcia

Operațiunea a avut loc vineri, când procurorii și forțele de ordine au desfășurat percheziții simultane în Istanbul și în alte nouă provincii. În urma descinderilor, 17 persoane au fost reținute, fiind suspectate că au fost implicate în activități de pariuri ilegale în perioada în care ocupau funcții oficiale în cadrul unor cluburi de fotbal.

Potrivit anchetatorilor, suspiciunile au fost conturate după analiza datelor provenite de la platformele legale de pariuri, care au acoperit perioada 2020-2026. Investigația indică faptul că unii dintre oficiali ar fi plasat pariuri sportive în timp ce dețineau funcții de conducere în cluburile lor.

Oficiali de la Galatasaray și Beșiktaș, printre cei vizați

Printre persoanele reținute se află patru membri ai conducerii unor cluburi importante din prima ligă turcă, inclusiv reprezentanți ai cluburilor Galatasaray și Beșiktaș. În același dosar, autoritățile au emis mandate de reținere și pentru alți doi suspecți, care sunt în continuare căutați.

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă activitățile de pariere au avut legătură cu influențarea unor rezultate sportive sau dacă au încălcat legislația privind integritatea competițiilor.

Ministrul Justiției: „Vom investiga orice acțiune care afectează credibilitatea fotbalului”

Ministrul Justiției din Turcia, Akin Gurlek, a declarat că autoritățile continuă ofensiva împotriva pariurilor ilegale, a manipulării meciurilor, a violenței în sport și a rețelelor care obțin beneficii din astfel de infracțiuni.

Oficialul a precizat că orice relație sau activitate suspectă care pune în pericol spiritul competiției și credibilitatea fotbalului va fi investigată cu maximă seriozitate.

Ancheta a început în urma suspiciunilor privind arbitri

Dosarul a fost deschis în luna octombrie, după ce Federația Turcă de Fotbal a sesizat suspiciuni potrivit cărora unii arbitri ar fi fost implicați în activități de pariere.

Investigația s-a extins rapid, iar în decembrie autoritățile au reținut 46 de persoane, printre care jucători, președinți de cluburi și comentatori sportivi. Noile rețineri reprezintă o continuare a anchetei, care vizează întreaga rețea suspectată de implicare în pariuri ilegale și posibile meciuri trucate.

Un moment delicat pentru fotbalul turc

Scandalul izbucnește într-o perioadă în care fotbalul din Turcia părea să își recapete imaginea pe plan internațional. Naționala s-a calificat la Campionatul Mondial din 2026 după o pauză de 24 de ani, iar țara se pregătește să organizeze, împreună cu Italia, Campionatul European din 2032.

Ancheta aflată în desfășurare riscă însă să afecteze serios credibilitatea fotbalului turc și să ridice noi semne de întrebare privind integritatea competițiilor interne. Autoritățile susțin că investigațiile vor continua până la clarificarea tuturor suspiciunilor și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Orange România, amendată cu 100.000 de euro după un incident de securitate. Un client a putut vedea facturile altor utilizatori

Orange România a fost sancționată cu amenzi în valoare totală de 523.900 de lei (aproximativ 100.000 de euro) de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), în urma unui incident de securitate care a permis unui client să acceseze și să descarce facturile altor utilizatori din aplicația mobilă a operatorului.

Cum s-a produs incidentul de securitate

Potrivit ANSPDCP, investigația a fost demarată după ce Orange România a notificat autoritatea cu privire la o încălcare a securității datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR).

Verificările au arătat că problema a fost provocată de o eroare de sincronizare între două aplicații interconectate, care a dus la asocierea greșită a contului unui client cu cel al unui angajat al companiei. Din această cauză, utilizatorul a putut accesa și descărca facturi care aparțineau altor persoane.

Ce date personale au fost expuse

Incidentul a dus la divulgarea neautorizată a unor informații sensibile despre clienți, printre care:

• nume și prenume;
• adresa de domiciliu;
• adresa de livrare;
• seria și numărul cărții de identitate;
• seria și numărul facturii;
• data emiterii documentelor.

Autoritatea a precizat că, în urma investigației, s-a constatat că volumul datelor compromise a fost unul foarte mare. Printre informațiile expuse s-au numărat și numere de telefon, adrese de e-mail, coduri numerice personale (CNP), copii ale actelor de identitate, coduri de client, IBAN-uri, numere de SIM, precum și informații privind cardurile bancare, cum ar fi data expirării și furnizorul cardului.

Două amenzi pentru încălcarea GDPR

În urma controlului, finalizat în luna iunie 2026, ANSPDCP a aplicat Orange România două sancțiuni distincte:

• 104.780 de lei (20.000 de euro) pentru încălcarea articolului 25 alin. (1) din GDPR, referitor la lipsa unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate încă din faza de proiectare și utilizare a sistemelor informatice;
• 419.120 de lei (80.000 de euro) pentru încălcarea articolului 32 din GDPR, privind obligația de a asigura un nivel adecvat de securitate a datelor personale.

Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 523.900 de lei, echivalentul a aproximativ 100.000 de euro.

Ce a constatat ANSPDCP

Autoritatea a concluzionat că operatorul nu a implementat măsuri suficiente pentru protejarea datelor utilizatorilor și nici proceduri eficiente de testare și monitorizare a platformelor digitale.

Totodată, ancheta a evidențiat existența unor vulnerabilități de securitate care au facilitat un atac informatic asupra aplicației de ticketing utilizate de companie. Platforma era accesibilă public și nu beneficia de măsuri de protecție considerate esențiale, precum:

• autentificare în doi pași (MFA);
• acces prin conexiune securizată (VPN);
• restricționarea accesului pe baza adreselor IP;
• testarea periodică a eficienței sistemelor de securitate.

Măsuri impuse companiei

Pe lângă amenzile aplicate, ANSPDCP a dispus și o măsură corectivă. Orange România trebuie să implementeze un proces permanent de monitorizare și testare a tuturor aplicațiilor informatice utilizate.

Acesta va trebui să verifice fiecare modificare adusă sistemelor software – inclusiv actualizările, schimbările de configurație și procesele de interconectare – și să includă teste menite să identifice din timp eventualele vulnerabilități care ar putea permite accesul neautorizat la datele cu caracter personal.

Astfel, autoritatea urmărește prevenirea unor incidente similare și creșterea nivelului de securitate al platformelor digitale prin care sunt prelucrate datele clienților.

IAR Brașov va produce elicoptere Airbus H225M din 2030. Proiect strategic pentru Armata Română și export

IAR Brașov va începe, din anul 2030, producția de elicoptere Airbus H225M destinate Armatei Române, dar și pieței internaționale, în urma unui amplu program de cooperare industrială negociat de autoritățile române împreună cu partenerii francezi.

Anunțul a fost făcut vineri de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, care a precizat că proiectul este parte a acordurilor de cooperare industrială încheiate odată cu achiziția a 12 elicoptere Airbus H225M și 12 sisteme radar THALES, investiție finanțată prin programul SAFE și estimată la peste 1 miliard de euro.

Linie de asamblare la IAR Brașov și transfer de tehnologie

Potrivit oficialului, înainte de semnarea contractelor de achiziție la Paris și București au fost negociate două acorduri care condiționează investițiile de transferul de tehnologie și dezvoltarea capacităților de producție în România.

La IAR Brașov, fabrica din Ghimbav va fi modernizată și va beneficia de o linie finală de asamblare pentru elicopterele Airbus H225M. În următorii cinci ani, specialiștii companiei vor participa la programe de pregătire în Franța, astfel încât producția să poată începe în 2030.

Conform planului, elicopterele fabricate la Brașov vor echipa Armata Română, iar o parte din producție va fi destinată exportului, integrând România în lanțul global de fabricație al Airbus.

THALES își extinde activitatea în România

Acordul prevede și extinderea operațiunilor companiei THALES în România. Numărul angajaților ar urma să ajungă la aproximativ 1.000 de specialiști, implicați în dezvoltarea de soluții software și hardware pentru sisteme radar de ultimă generație.

Totodată, antenele radarelor vor fi produse în România, iar integrarea acestora pe platforme auto va fi realizată la nivel local, consolidând industria națională de apărare.

Investiții în educație și formarea noii generații de ingineri

Pe lângă investițiile industriale, Airbus și THALES și-au asumat angajamente privind dezvoltarea resursei umane din România. Acestea includ finanțarea anuală a burselor, stagiilor de practică și programelor de pregătire dedicate studenților și tinerilor ingineri din domeniile aeronautic, electronic și IT.

România își dezvoltă industria de apărare

Mihai Jurca a subliniat că acest proiect reprezintă o schimbare majoră în strategia de înzestrare a României.

„După mai multe decenii în care activitatea IAR Brașov s-a bazat în principal pe producția și mentenanța elicopterelor PUMA, România face trecerea către o nouă generație de aeronave și se integrează în lanțul global de producție al Airbus pentru unul dintre cele mai performante elicoptere medii-grele din lume”, a transmis acesta.

Oficialul a concluzionat că România urmărește să nu mai fie doar un cumpărător de echipamente militare, ci un stat care negociază investiții, transfer de tehnologie și dezvoltarea industriei naționale, astfel încât o parte tot mai importantă din tehnologia utilizată de Armata Română să fie proiectată și produsă în țară.