Frații Tate rămân în închisoare în SUA. Judecătoarea a refuzat eliberarea: „Au o capacitate excepțională de a fugi”

Andrew și Tristan Tate rămân în detenție în Statele Unite, după ce o judecătoare din Miami le-a respins cererea de eliberare pe cauțiune. Instanța a invocat averea celor doi, călătoriile internaționale frecvente și posibilitatea ca aceștia să părăsească jurisdicția. Frații Tate se confruntă cu o procedură de extrădare în Marea Britanie, unde sunt acuzați de infracțiuni grave, acuzații pe care le neagă.

Influencerii Andrew și Tristan Tate au pierdut miercuri demersul prin care solicitau să fie eliberați din închisoarea din Miami pe durata procedurilor privind extrădarea lor în Marea Britanie, potrivit Reuters.

Judecătoarea Lauren Louis a respins cererea de eliberare pe cauțiune, apreciind că situația financiară a fraților și istoricul lor de călătorii internaționale indică un risc semnificativ de fugă.

„Deși s-ar putea să nu dețină, de fapt, averile extravagante pe care pretind online că le au, dosarul arată că aceștia dispun de o capacitate excepțională de a fugi din jurisdicție”, a arătat magistrata în decizie.

Avocații fraților Tate: Vizibilitatea lor ar face fuga imposibilă

Apărarea a susținut în fața instanței contrariul. Avocații celor doi au argumentat că notorietatea de care se bucură Andrew și Tristan Tate ar face practic imposibil ca aceștia să dispară fără să fie identificați.

În ceea ce privește postările în care cei doi își etalează averea, apărarea a susținut că acestea au un caracter „teatral” și fac parte din imaginea construită în mediul online pentru atragerea unui public cât mai numeros.

După decizia instanței, avocații au transmis că frații Tate vor continua să se apere împotriva acuzațiilor și să urmeze procedurile judiciare din fiecare jurisdicție.

Andrew și Tristan Tate, arestați la Miami

Andrew Tate, în vârstă de 39 de ani, și fratele său, Tristan Tate, în vârstă de 38 de ani, au fost arestați la Miami pe 18 iulie, după ce autoritățile britanice au solicitat extrădarea lor.

Cei doi, care au cetățenie americană și britanică, sunt vizați în Marea Britanie de acuzații care includ viol, agresiune și complicitate la trafic de persoane în scopul exploatării sexuale.

Frații Tate neagă acuzațiile și susțin că nu au comis fapte ilegale.

Procurorii federali din Miami s-au opus eliberării acestora, argumentând inclusiv că, în cazurile de extrădare internațională, există o prezumție puternică în favoarea menținerii în detenție.

Acuzarea a susținut, de asemenea, că cei doi ar putea reprezenta un pericol pentru comunitate dacă ar fi puși în libertate, făcând trimitere la gravitatea acuzațiilor formulate de autoritățile britanice.

Judecătoarea Lauren Louis a apreciat, la rândul său, că natura acuzațiilor reprezintă un element care indică un potențial pericol pentru comunitate.

Frații Tate au susținut că „interpretau niște roluri” pe internet

În timpul audierilor, Andrew și Tristan Tate au susținut că unele dintre declarațiile vulgare făcute de-a lungul timpului în mediul online reprezentau personaje sau roluri pe care le interpretau.

Frații au devenit cunoscuți la nivel internațional prin activitatea lor pe rețelele sociale, unde au strâns un număr foarte mare de urmăritori prin conținut despre masculinitate, bani și succes.

Înainte de ascensiunea lor pe platformele online, ambii au practicat kickboxingul.

Andrew și Tristan Tate au dosare și în România

Situația juridică a fraților Tate nu se limitează la Statele Unite și Marea Britanie.

Cei doi sunt vizați încă din 2022 și de anchete în România, țară în care și-au stabilit reședința principală începând din 2017.

Potrivit informațiilor prezentate de Reuters, procurorii români au formulat noi acuzații împotriva lui Andrew Tate, printre acestea numărându-se trafic de minori, spălare de bani, relații sexuale cu un minor și influențarea martorilor. Tristan Tate este acuzat de complicitate.

Un avocat din România al celor doi a declarat că frații Tate resping acuzațiile.

Marea Britanie cere extrădarea fraților Tate

Procedura prin care instanțele americane vor stabili dacă Andrew și Tristan Tate pot fi extrădați în Marea Britanie ar putea dura mai multe luni.

Conform documentelor judiciare americane, autoritățile britanice au termen până pe 16 septembrie pentru depunerea cererii complete de extrădare la Departamentul de Stat al SUA.

Noile demersuri au legătură cu acuzații formulate de Crown Prosecution Service (CPS) privind presupuse infracțiuni care ar implica patru presupuse victime și care s-ar fi petrecut între iulie 2010 și august 2017.

Frații Tate mai fuseseră acuzați în Marea Britanie de viol și trafic de persoane în legătură cu alte trei presupuse victime. Un judecător britanic a emis mandate de arestare pe numele lor în 2024.

Autoritățile britanice solicită acum extrădarea celor doi pentru ca aceștia să răspundă în fața justiției pentru ambele seturi de acuzații.

Până la o eventuală decizie definitivă privind extrădarea, Andrew și Tristan Tate rămân în detenție în Statele Unite.

Ucraina vrea să dezincrimineze pornografia. Cât câștigă creatorii ucraineni pe OnlyFans și ce venituri ar putea ajunge la buget

Ucraina analizează dezincriminarea producerii de conținut pornografic pentru adulți, într-o perioadă în care statul caută venituri suplimentare pentru finanțarea cheltuielilor generate de război. Inițiativa este susținută de parlamentarul Iaroslav Jelezniak, care estimează că taxarea acestei industrii ar putea aduce bugetului până la 25 de milioane de dolari anual.

Discuția a căpătat amploare după ce autoritățile ucrainene au obținut date privind veniturile realizate de mii de cetățeni ai țării pe OnlyFans. Potrivit informațiilor citate de The Wall Street Journal, aproape 7.900 de ucraineni ar fi obținut, în 2023, venituri totale de peste 131 de milioane de dolari prin intermediul platformei.

Cifrele au atras atenția autorităților fiscale, care au început să verifice dacă veniturile au fost declarate și impozitate.

Până la 25 de milioane de dolari anual din taxe

Iaroslav Jelezniak, deputat al opoziției și președinte al comisiei pentru finanțe din Parlamentul ucrainean, susține o inițiativă legislativă pentru schimbarea actualelor prevederi penale.

Potrivit estimărilor prezentate de acesta și citate de The Wall Street Journal, dezincriminarea și fiscalizarea industriei ar putea genera venituri de până la 25 de milioane de dolari pe an pentru stat.

Raportată la uriașele cheltuieli de apărare ale Ucrainei, suma este redusă. Jelezniak a oferit însă o comparație sugestivă: banii ar putea acoperi, potrivit calculelor sale, achiziția a aproximativ 30.000 de drone.

Proiectul legislativ a trecut de un prim vot în Parlament în iulie 2026 și urmează să fie analizat în a doua lectură.

Paradoxul OnlyFans: statul cere taxe pentru o activitate care poate atrage răspunderea penală

Dezbaterea nu privește însă numai obținerea unor venituri suplimentare la buget. Legislația actuală a creat o situație controversată pentru creatorii de conținut pentru adulți.

Pe de o parte, autoritățile fiscale urmăresc veniturile obținute din această activitate și solicită plata taxelor. Pe de altă parte, producerea și distribuirea anumitor materiale pornografice pot atrage răspunderea penală.

Situația a devenit mult mai vizibilă după ce fiscul ucrainean a primit informații de la Fenix International, compania care operează OnlyFans, referitoare la veniturile creatorilor ucraineni.

Datele pentru 2023 ar fi indicat venituri cumulate de peste 131 de milioane de dolari pentru aproximativ 7.900 de creatori ucraineni.

Autoritățile au început ulterior să trimită notificări persoanelor pentru care existau suspiciuni privind taxe neachitate.

200.000 de dolari găsiți în casa unei creatoare de conținut

The Wall Street Journal prezintă și cazul Svitlanei Dvornikova, care a ajuns în atenția autorităților.

Locuința acesteia a fost percheziționată, iar anchetatorii au ridicat, printre altele, un laptop, dispozitive de stocare și aproximativ 200.000 de dolari în numerar.

Femeia a susținut că banii fuseseră puși deoparte tocmai pentru achitarea obligațiilor fiscale.

Ulterior, Dvornikova a lansat o petiție pe site-ul președinției Ucrainei, prezentându-se drept un contribuabil care își respectă obligațiile. Ea susținea că achitase aproximativ 40 de milioane de grivne, echivalentul a circa 900.000 de dolari, sub formă de taxe.

Petiția a depășit rapid pragul de 25.000 de semnături necesar pentru a primi un răspuns oficial.

Zelenski a trimis problema către Parlament

Președintele Volodimir Zelenski a indicat ulterior că problema trebuie analizată în cadrul procesului legislativ din Parlament.

Susținătorii modificării legislației argumentează că statul nu ar trebui să urmărească penal adulți pentru producerea consensuală de conținut destinat altor adulți și, simultan, să le solicite impozite pentru veniturile obținute din aceeași activitate.

Subiectul rămâne însă controversat în Ucraina, iar adoptarea definitivă a modificărilor legislative nu este garantată.

Dacă proiectul va trece și de următoarele etape parlamentare, Ucraina ar putea transforma o industrie care funcționează deja la scară considerabilă într-o nouă sursă de venituri fiscale, într-un moment în care fiecare resursă suplimentară contează pentru bugetul unei țări aflate în război.

Mii de persoane au participat în Serbia la înmormântarea lui Ratko Mladić, fostul comandant sârb bosniac condamnat pentru genocid

Mii de persoane s-au adunat la Belgrad, capitala Serbiei, pentru a participa la înmormântarea lui Ratko Mladić, fostul comandant al forțelor sârbe bosniace, condamnat definitiv pentru genocid și crime de război. Mladić, supranumit „Măcelarul Bosniei”, a murit la vârsta de 84 de ani, în timp ce executa o pedeapsă cu închisoarea pe viață într-o unitate penitenciară a ONU de la Haga, în Olanda.

Ceremonia a atras o mulțime numeroasă, în contextul în care Ratko Mladić rămâne una dintre cele mai controversate figuri asociate războiului din Bosnia. Pentru o parte dintre sârbi, el continuă să fie privit drept un apărător al intereselor naționale, în timp ce pentru victimele conflictului și familiile acestora numele său este legat de unele dintre cele mai grave atrocități comise în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ratko Mladić, condamnat pentru genocidul de la Srebrenica

Tribunalul ONU pentru crime de război l-a găsit vinovat pe Ratko Mladić de genocid pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica din 1995. Aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși după ce forțele sârbe bosniace au preluat controlul asupra enclavei.

Masacrul de la Srebrenica este considerat cea mai gravă atrocitate comisă pe teritoriul Europei după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Mladić a fost condamnat și pentru alte crime comise în timpul războiului din Bosnia, conflict desfășurat între 1992 și 1995.

UE a condamnat orice tentativă de glorificare a lui Mladić

Un ministru al guvernului sârb anunțase inițial că Ratko Mladić ar urma să beneficieze de funeralii de stat. Planurile au fost însă revizuite în urma reacțiilor venite din partea unor lideri europeni.

Potrivit BBC, Uniunea Europeană a condamnat orice formă de „glorificare” a fostului comandant sârb bosniac.

„Orice glorificare a criminalilor de război, negare a genocidului și revizionism contrazic cele mai fundamentale valori europene și nu își au locul în UE sau în țările candidate la aderare”, a transmis Uniunea Europeană într-o declarație.

Reacția Bruxelles-ului are o semnificație aparte în condițiile în care Serbia este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 2012. Procesul de integrare europeană a Belgradului a avansat însă lent în ultimii ani.

Rolul lui Ratko Mladić în războiul din Bosnia

În anii 1990, Ratko Mladić a condus Armata Republicii Srpska în timpul conflictului cu forțele bosniace și croate.

În timpul războiului din Bosnia, desfășurat între 1992 și 1995, forțele aflate sub comanda sa au fost implicate în campanii de „epurare etnică”, prin care populațiile non-sârbe au fost expulzate forțat din mai multe zone ale Bosniei și Herțegovinei.

Mladić a avut, de asemenea, un rol central în asediul orașului Sarajevo. Asediul, care s-a întins pe aproape patru ani, s-a soldat cu moartea a peste 10.000 de persoane.

Arestat după 16 ani în care s-a ascuns

Ratko Mladić a fost inculpat pentru prima dată în 1995, însă a reușit să evite arestarea timp de 16 ani.

A fost capturat în Serbia în 2011 și transferat ulterior la Haga pentru a fi judecat. După un proces îndelungat, a fost condamnat la închisoare pe viață, iar sentința definitivă a fost confirmată în 2021.

Instanța internațională l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.

Miniștri sârbi, prezenți la funeraliile lui Ratko Mladić

În ciuda condamnărilor pronunțate de justiția internațională, Ratko Mladić continuă să fie considerat un erou de o parte a societății sârbe, în special în cercurile naționaliste din Serbia și din Republica Srpska, entitatea majoritar sârbă din Bosnia și Herțegovina.

Potrivit presei locale, mai mulți membri ai guvernului sârb au fost prezenți printre persoanele care i-au adus un ultim omagiu. Printre aceștia s-au numărat ministrul Apărării, Bratislav Gašić, și ministrul Justiției, Nenad Vujić.

Oamenii s-au adunat în fața bisericii unde a fost depus trupul neînsuflețit al fostului comandant înaintea ceremoniei de înmormântare.

Slujba religioasă a fost oficiată de Patriarhul Porfirije, conducătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În discursul său, acesta a afirmat că numele lui Ratko Mladić va rămâne „profund întipărit în memoria și rugăciunile majorității poporului nostru ortodox sârb”, despre care a spus că păstrează „un profund sentiment de recunoștință față de el”.

Moartea și funeraliile lui Ratko Mladić readuc astfel în atenție diviziunile care persistă în Balcani la mai bine de trei decenii de la războiul din Bosnia, precum și disputa privind memoria conflictului și responsabilitatea pentru crimele comise în perioada 1992-1995.