stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Ambasadoarea SUA în Grecia ar fi sugerat o implicare americană în căderea Guvernului Bolojan: „Putem face asta oricărei țări dorim”

Publicat

în

Ambasadoarea SUA în Grecia ar fi sugerat o implicare americană în căderea Guvernului Bolojan: „Putem face asta oricărei țări dorim”

O declarație atribuită ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, provoacă întrebări serioase la București după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit unei relatări publicate de The Wall Street Journal și preluate în presa română, diplomata americană ar fi sugerat, în timpul unei cine desfășurate în luna martie la Atena, că Statele Unite ar putea influența schimbarea unor guverne.

Afirmația ar fi fost făcută într-o discuție cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în contextul crizei politice care se contura atunci în România.

„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, ar fi spus Guilfoyle, potrivit persoanelor citate de publicația americană.

Relatarea nu demonstrează însă că administrația Trump a intervenit efectiv pentru demiterea Guvernului Bolojan. Mai mult, avocatul lui Kimberly Guilfoyle a contestat descrierea schimbului de replici prezentată de The Wall Street Journal. (G4Media.ro)

Ce ar fi spus Kimberly Guilfoyle despre România

Episodul s-ar fi petrecut la o cină organizată în Atena, la care participau oficiali americani și greci.

Potrivit relatării citate, Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. Discuția ar fi ajuns la situația politică din România și la perspectiva căderii Guvernului Bolojan.

În acest context ar fi apărut afirmația potrivit căreia SUA „pot face asta oricărei țări”.

Papastavrou ar fi replicat că Statele Unite nu pot schimba Guvernul Greciei, deoarece acesta a fost ales de cetățeni.

Este importantă însă diferența dintre cele două lucruri: existența relatării privind această conversație și demonstrarea unei operațiuni americane pentru schimbarea Guvernului României. Până în prezent, informațiile publice citate nu constituie o dovadă că Washingtonul a orchestrat votul parlamentar care a dus la demiterea Executivului Bolojan. (G4Media.ro)

Legătura cu Coridorul Vertical de Gaze

Contextul energetic face episodul și mai important.

Kimberly Guilfoyle s-a numărat printre susținătorii americani ai Coridorului Vertical, infrastructură concepută pentru transportarea gazelor din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală și de Est.

Proiectul continuă să fie dezvoltat. La 4 septembrie 2026, la Salonic, a fost semnat un memorandum pentru extinderea Coridorului Vertical către Balcanii de Vest, inclusiv prin atragerea operatorilor din Serbia și Macedonia de Nord. (iris.bvb.ro)

Pentru Statele Unite, infrastructura are și o miză comercială: poate facilita accesul gazelor naturale lichefiate americane pe piețele din regiune.

În România au existat însă semne de întrebare privind costurile unei asemenea formule.

Bogdan Ivan ar fi cerut negocieri pentru cumpărarea de GNL american

În luna mai, G4Media a relatat, pe baza unor documente consultate de publicație, că Bogdan Ivan, pe atunci ministru al Energiei, trimisese în ianuarie scrisori președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan.

Ivan solicita aprobarea negocierilor pentru un acord interguvernamental România–SUA privind cooperarea în domeniul GNL și un mandat explicit pentru Ministerul Energiei, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv SRI.

În documentele citate, necesitatea demersului era argumentată inclusiv prin dorința de a evita apariția unui blocaj în relația cu partenerul strategic american.

Potrivit aceleiași relatări, atât Administrația Prezidențială, cât și Guvernul Bolojan au temperat solicitările, pe fondul întrebărilor privind prețul și oportunitatea economică a achizițiilor. (G4Media.ro)

Problema prețului este esențială. GNL-ul trebuie lichefiat, transportat maritim, regazeificat și apoi introdus în infrastructura regională de conducte, ceea ce adaugă costuri suplimentare.

În paralel, România se pregătește pentru producția de gaze din proiectul Neptun Deep, unde Romgaz și OMV Petrom sunt parteneri.

SUA au un interes declarat pentru piața energetică din regiune

Interesul Washingtonului pentru Coridorul Vertical nu este unul ascuns.

Oficialii americani au promovat public proiectul ca instrument pentru diversificarea surselor energetice ale Europei și reducerea dependenței de gazul rusesc.

Într-un document publicat de Transgaz în noiembrie 2025, operatorii implicați descriau Coridorul Vertical drept parte a strategiei de diversificare a aprovizionării și de facilitare a transportului de GNL și gaze din regiunea caspică spre nordul Europei de Sud-Est și Ucraina. (Transgaz)

La București, ambasadorul SUA Darryl Nirenberg a vorbit ulterior despre potențialul Coridorului Vertical de a deschide noi piețe inclusiv pentru GNL și despre rolul strategic al României în securitatea energetică europeană. (HotNews.ro)

Prin urmare, existența unor interese comerciale și strategice americane în acest domeniu este documentată public. Ceea ce rămâne nedemonstrat este dacă aceste interese au fost transformate într-o intervenție pentru schimbarea Guvernului României.

Întâlnirea lui Kimberly Guilfoyle cu Sorin Grindeanu la București

Un alt element care atrage atenția este prezența ambasadoarei americane la București în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii martie, Kimberly Guilfoyle s-a aflat la o întâlnire la care au participat, între alții, Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică.

Existența întâlnirii a devenit ulterior subiect public, iar președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre participarea consilierului său. Șeful statului a declarat în iulie că relațiile sau întâlnirile personale ale consilierilor nu influențează deciziile Administrației Prezidențiale și a susținut că nicio decizie nu va fi afectată nelegitim de cercuri de interese. (Digi24)

Simpla participare a unor politicieni și diplomați la aceeași întâlnire nu demonstrează, în sine, existența unei înțelegeri privind schimbarea Guvernului.

Cronologia devine însă relevantă în lumina declarației atribuite ulterior ambasadoarei SUA în Grecia.

Guvernul Bolojan a căzut în Parlament

În plan intern, demiterea Guvernului Bolojan s-a produs prin mecanisme parlamentare.

PSD s-a desprins de coaliția de guvernare, după o perioadă de tensiuni cu premierul. Sorin Grindeanu anunțase anterior intenția organizării unei consultări interne privind continuarea participării PSD la guvernare în formula cu Ilie Bolojan premier.

Ulterior, Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, susținută de PSD, AUR și alți parlamentari. Moțiunea a primit 281 de voturi, potrivit relatărilor publicate după vot. (Aktual24)

Acesta este mecanismul instituțional documentat prin care Executivul a fost înlăturat.

Declarația atribuită lui Guilfoyle ridică o întrebare separată: dacă au existat presiuni externe care au influențat deciziile politice interne. Informațiile disponibile public până acum nu oferă suficiente dovezi pentru a răspunde afirmativ la această întrebare.

Afacerea gazelor americane și miza Neptun Deep

Discuția este complicată și de calendarul energetic al României.

România se apropie de momentul în care gazele din Marea Neagră vor modifica semnificativ balanța energetică internă. În aceste condiții, oportunitatea unor angajamente pe termen lung pentru importarea GNL american a devenit un subiect economic și strategic.

Relatările privind solicitările fostului ministru Bogdan Ivan indică faptul că prețul și oportunitatea economică s-au numărat printre motivele pentru care Guvernul și Administrația Prezidențială nu au acceptat imediat propunerile privind importurile. (G4Media.ro)

În același timp, Coridorul Vertical nu este doar un proiect comercial american. Operatorii regionali și susținătorii proiectului îl prezintă drept o infrastructură strategică pentru diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei, inclusiv prin acces la GNL și gaze caspice. (Transgaz)

Ce știm și ce nu știm despre presupusa implicare a SUA

La acest moment există trei elemente distincte care trebuie separate.

Primul este relatarea potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi făcut afirmația „Putem face asta oricărei țări dorim”, în contextul discuției despre România. Relatarea există, dar versiunea schimbului de replici este contestată de avocatul diplomatei. (G4Media.ro)

Al doilea este interesul economic și strategic documentat al Statelor Unite pentru dezvoltarea Coridorului Vertical și comercializarea GNL în regiune.

Al treilea este procesul politic românesc care a dus efectiv la căderea Guvernului Bolojan: ruptura din coaliție și adoptarea unei moțiuni de cenzură în Parlament.

Între aceste elemente există o suprapunere de calendar și interese, dar aceasta nu demonstrează automat o relație de cauzalitate.

Tocmai de aceea, afirmația atribuită ambasadoarei americane este una cu potențial diplomatic major: nu pentru că ar demonstra deja că Washingtonul a provocat căderea Guvernului Bolojan, ci pentru că ridică întrebări despre natura discuțiilor purtate în culise într-o perioadă în care România traversa simultan o criză politică și negocieri energetice importante.

 

Actualitate

Tragedie în Pakistan: cel puțin 17 elevi au murit după prăbușirea acoperișului unei școli din Peshawar

Publicat

în

De către

Tragedie în Pakistan: cel puțin 17 elevi au murit după prăbușirea acoperișului unei școli din Peshawar

Cel puțin 17 elevi și un profesor au murit după ce acoperișul unei școli private s-a prăbușit în orașul Peshawar, din nord-vestul Pakistanului. Incidentul s-a produs joi, 15 octombrie 2026, în timpul orelor de curs, iar echipele de salvare au intervenit pentru a-i scoate de sub dărâmături pe cei prinși în clădire.

Victimele sunt copii cu vârste de până la 13 ani, potrivit informațiilor transmise de autoritățile medicale locale și relatate de presa internațională. Mai multe persoane au fost rănite și transportate la spital, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce operațiunile de căutare continuă. <Cite refs={[„turn266048news9″,”turn266048news10″,”turn266048search4”]}/>

Acoperișul unei școli private s-a prăbușit în timpul orelor

Tragedia a avut loc la Al-Khair Education Center, o școală privată din cartierul Dir Colony, în orașul Peshawar.

Potrivit informațiilor preliminare, acoperișul unui nivel superior s-a prăbușit peste structura etajului inferior, care a cedat la rândul său peste sălile în care se aflau elevii.

Prăbușirea i-a surprins pe copii în timpul programului școlar. În urma incidentului, mai mulți elevi și membri ai personalului au rămas blocați sub resturile clădirii.

Cauza exactă a prăbușirii nu era stabilită în primele informații publicate despre incident. Autoritățile urmează să clarifice circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Echipele de salvare au căutat supraviețuitori printre dărâmături

La fața locului au intervenit echipele serviciului de urgență Rescue 1122, ambulanțe și alte forțe de intervenție. Salvatorii au lucrat pentru îndepărtarea resturilor și evacuarea persoanelor prinse sub dărâmături.

Potrivit oficialilor citați de Reuters, cel puțin 45 de copii fuseseră scoși din zona afectată la un moment dat în timpul operațiunilor. Mai multe persoane au fost transportate la Lady Reading Hospital din Peshawar.

Spitalul a activat măsurile de urgență pentru a putea trata victimele. Personalul medical a preluat atât persoane rănite, cât și victime declarate decedate la sosire.

În timp ce echipele continuau căutările, autoritățile avertizau că ar putea exista în continuare persoane prinse sub resturile clădirii. <Cite refs={[„turn266048news9″,”turn266048news10”]}/>

Ce se știe despre cauza prăbușirii

Cauza exactă a accidentului nu fusese confirmată în primele relatări. Agenția Associated Press a transmis că autoritățile au indicat posibile probleme de rezistență structurală ale clădirii, însă circumstanțele trebuie stabilite prin verificări suplimentare. <Cite refs={[„turn266048news10”]}/>

Prăbușirea readuce în atenție problema siguranței clădirilor și a respectării normelor de construcție în Pakistan, unde incidente similare au provocat victime de-a lungul timpului.

Pentru stabilirea responsabilităților, anchetatorii trebuie să clarifice starea structurii, eventualele deficiențe de construcție și respectarea cerințelor de siguranță.

Ancheta continuă după tragedia din Peshawar

Autoritățile continuă să strângă informații despre incident și să stabilească împrejurările în care acoperișul s-a prăbușit. În paralel, echipele medicale acordă îngrijiri persoanelor rănite.

Tragedia a afectat o comunitate întreagă și a readus în centrul atenției necesitatea verificării condițiilor de siguranță din școli, în special în clădirile în care se află zilnic copii.

Pe măsură ce vor apărea informații oficiale despre cauza prăbușirii și rezultatele anchetei, bilanțul și detaliile incidentului ar putea fi actualizate.

Sursa informațiilor: Deutsche Welle, Reuters și Associated Press.

Continuă să citești

Actualitate

Ajungem si aici! Poliția a confiscat un robot acuzat că a agresat sexual o adolescentă de 16 ani

Publicat

în

De către

Germania: Poliția a confiscat un robot acuzat că a agresat sexual o adolescentă de 16 ani

Un caz neobișnuit investigat de poliția din Germania ridică întrebări despre utilizarea roboților în spațiile publice și responsabilitatea celor care îi controlează. Un robot ar fi atins în mod indecent o adolescentă de 16 ani și ar fi făcut gesturi cu tentă sexuală pe o stradă din Köln. Doi tineri, în vârstă de 16 și 19 ani, sunt suspectați că au controlat aparatul și au transmis incidentul în direct pe rețelele sociale.

Potrivit CNN și agenției Associated Press, poliția a confiscat robotul și telefoanele mobile ale celor doi tineri. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă mișcările aparatului au fost controlate de la distanță, programate în prealabil sau realizate în alte circumstanțe.

Incidentul s-a petrecut în noaptea de 10 spre 11 octombrie 2026, în orașul Köln, din vestul Germaniei.

Cum s-ar fi produs incidentul din Köln

Potrivit informațiilor comunicate de poliție, adolescenta se afla în fața unui restaurant de tip fast-food, împreună cu două prietene, în vârstă de 17 și 18 ani, când robotul s-ar fi apropiat de ea din spate.

Aparatul ar fi atins-o în zona feselor și ar fi făcut mișcări cu tentă sexuală. Autoritățile au fost alertate, iar polițiștii au intervenit pentru a clarifica situația.

Robotul avea aproximativ 1,20 metri înălțime și purta haine sport, o vestă albă, pantaloni negri, un lanț auriu și ochelari de soare. Aspectul său neobișnuit a atras atenția și după ce poliția a publicat imagini cu aparatul confiscat.

Conform anchetatorilor, proprietarul robotului, în vârstă de 16 ani, și un tânăr de 19 ani ar fi filmat momentul și l-ar fi transmis în direct pe rețelele sociale, însoțindu-l de comentarii.

Poliția investighează rolul celor doi tineri

După incident, polițiștii au identificat cei doi tineri în apropiere. Robotul a fost găsit în portbagajul unui autoturism, unde fusese plasat înainte de sosirea autorităților.

Anchetatorii au confiscat aparatul și telefoanele mobile ale celor doi suspecți, pentru a analiza înregistrările și a stabili ce s-a întâmplat.

Una dintre întrebările centrale ale investigației este dacă robotul a fost manevrat intenționat pentru a se apropia de adolescentă și a face gesturile respective.

Poliția verifică, de asemenea, dacă mișcările au fost programate anterior sau controlate în timp real. Până la clarificarea acestor aspecte, circumstanțele exacte ale incidentului rămân în curs de investigare.

Cei doi tineri nu fuseseră puși sub acuzare la momentul relatărilor publicate de presa internațională, însă erau considerați suspecți în anchetă.

Un caz neobișnuit pentru autoritățile germane

Reprezentanții poliției din Köln au descris cazul drept unul fără precedent în experiența lor. Situația ridică dificultăți suplimentare deoarece presupusul comportament agresiv ar fi fost realizat prin intermediul unui dispozitiv robotic.

Ancheta vizează suspiciunea unei infracțiuni încadrate în legislația germană drept insultă cu motivație sexuală. Încadrarea juridică definitivă depinde de rezultatele investigației și de circumstanțele care vor putea fi dovedite.

Cazul evidențiază și o problemă mai largă: pe măsură ce roboții devin mai accesibili publicului, utilizarea lor în spații aglomerate poate genera situații în care este necesară stabilirea clară a responsabilității persoanelor care îi operează.

În acest context, autoritățile trebuie să analizeze atât comportamentul aparatului, cât și intențiile și acțiunile persoanelor implicate.

Poliția avertizează asupra comentariilor și distribuirii imaginilor

După apariția cazului în spațiul public, poliția din Köln a criticat comentariile nepotrivite apărute pe rețelele sociale și a atras atenția că glumele despre un asemenea incident sau distribuirea iresponsabilă a imaginilor pot agrava impactul asupra persoanei vizate.

Identitatea adolescentei nu a fost făcută publică, iar autoritățile nu au oferit detalii suplimentare privind eventualele consecințe fizice ale incidentului.

Investigația continuă, iar poliția încearcă să stabilească exact cum a fost folosit robotul și cine este responsabil pentru acțiunile reclamate.

Cazul din Germania readuce în discuție limitele utilizării tehnologiei în spațiile publice și necesitatea unor reguli clare atunci când dispozitivele controlate de oameni sunt folosite într-un mod care poate afecta siguranța și demnitatea altor persoane.

Sursa informațiilor: CNN și Associated Press, relatări publicate în octombrie 2026.

Continuă să citești

Actualitate

Spitalul modular din Pipera, investiție de peste 5,2 milioane de euro, devastat și lăsat în paragină. Aproape toate aparatele de aer condiționat au dispărut

Publicat

în

De către

Spitalul modular din Pipera, investiție de peste 5,2 milioane de euro, devastat și lăsat în paragină. Aproape toate aparatele de aer condiționat au dispărut

Spitalul modular din Pipera, construit în 2020 pentru a sprijini sistemul medical în timpul pandemiei de COVID-19, a ajuns într-o stare avansată de degradare, după ce ar fi fost ținta unor furturi și acte repetate de vandalism. Investiția, realizată cu peste 5,2 milioane de euro din bani publici, a rămas neutilizată după o perioadă scurtă de funcționare, iar din incintă ar fi dispărut aproape toate cele 250 de aparate de aer condiționat, alături de instalații electrice și echipamente medicale.

Situația readuce în atenție modul în care sunt administrate investițiile publice după încheierea perioadei pentru care au fost realizate. În timp ce infrastructura fostului spital se degradează, Primăria Municipiului București susține că bunurile aparțin Companiei Municipale Consolidări SA, aflată în procedură de faliment, iar responsabilitatea pentru conservarea acestora revine lichidatorului judiciar.

Spitalul modular din Pipera, construit în timpul pandemiei, a fost abandonat

Unitatea medicală a fost amenajată în anul 2020, în timpul mandatului Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, pentru a contribui la gestionarea crizei sanitare provocate de coronavirus.

Proiectul a presupus adaptarea unor construcții provizorii folosite inițial pentru organizarea de șantier a viitorului Spital Metropolitan. În total, au fost amenajate 250 de containere, care urmau să asigure spațiile necesare funcționării unității medicale.

Deși a fost conceput pentru a răspunde unei nevoi urgente a sistemului sanitar, spitalul a funcționat doar câteva luni. Ulterior, amplasamentul a rămas neutilizat, iar lipsa întreținerii a contribuit la degradarea treptată a construcțiilor.

În prezent, vegetația a ocupat o parte importantă a terenului, iar în unele zone copacii au început să crească inclusiv pe acoperișurile clădirilor. Imaginile prezentate din incintă indică, de asemenea, deteriorări ale infrastructurii și urme ale unor intervenții prin care persoane necunoscute ar fi pătruns în construcții.

Peste 5,2 milioane de euro, investiți în containere și echipamente medicale

Valoarea totală a investiției în spitalul modular din Pipera a depășit 5,2 milioane de euro, potrivit informațiilor prezentate despre proiect.

Din această sumă, aproximativ 3,2 milioane de euro au fost alocate containerelor, în timp ce circa două milioane de euro au reprezentat costul echipamentelor medicale.

Furturile și degradarea semnalate ridică întrebări privind modul în care au fost protejate bunurile după încetarea activității medicale.

Potrivit informațiilor disponibile, aproape toate cele 250 de aparate de aer condiționat ar fi dispărut din incintă. De asemenea, ar fi fost sustrase instalații electrice și echipamente medicale, iar în unele spații au fost constatate distrugeri.

Nu a fost comunicată deocamdată o evaluare finală a prejudiciului și nici valoarea bunurilor care ar mai putea fi recuperate.

Lipsa pazei și a întreținerii, criticată de reprezentanții pacienților

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a criticat modul în care a fost administrat amplasamentul după încheierea perioadei de funcționare a spitalului.

Acesta a afirmat că unitatea a beneficiat inițial de pază, însă măsurile de securitate au fost ulterior eliminate. În opinia sa, autoritățile ar fi trebuit să asigure cel puțin întreținerea clădirilor sau identificarea unei alte utilizări pentru infrastructura existentă.

Problema nu vizează doar dispariția unor echipamente, ci și pierderea posibilității de a valorifica o investiție realizată din fonduri publice.

În lipsa unor măsuri eficiente de conservare, containerele și dotările medicale se pot deteriora, iar readucerea lor în stare de funcționare poate presupune costuri suplimentare.

Cine răspunde pentru bunurile publice degradate?

Dragoș Dincă, profesor universitar de administrație publică la SNSPA, a atras atenția asupra responsabilității instituțiilor care au în administrare bunuri publice.

Acesta a subliniat că bunurile trebuie protejate și administrate corespunzător, iar degradarea, pierderea sau distrugerea lor impun clarificarea responsabilităților instituționale.

În cazul spitalului modular din Pipera, situația este complicată de statutul juridic al companiei căreia îi aparțin containerele și de procedura de faliment în care aceasta se află.

Stabilirea eventualelor responsabilități pentru furturi, vandalism sau lipsa măsurilor de conservare depinde de documentele existente, de constatările oficiale și de rezultatele procedurilor desfășurate de instituțiile competente.

Ce spune Primăria Capitalei despre spitalul modular din Pipera

Primăria Municipiului București a precizat că cele 250 de containere aparțin Companiei Municipale Consolidări SA, societate aflată în procedură de faliment.

Potrivit municipalității, în 2021 a fost desemnat un prim lichidator judiciar, iar din 2023 responsabilitatea a fost preluată de societatea SIOMAX SRL.

Reprezentanții Primăriei susțin că lichidatorului judiciar îi revine obligația de a conserva și proteja bunurile societății și de a lua măsurile necesare pentru a preveni degradarea acestora.

Totodată, municipalitatea a precizat că se află într-un litigiu cu această companie încă din 2021.

Poziția Primăriei evidențiază un conflict privind administrarea și protejarea bunurilor, însă stabilirea responsabilităților concrete necesită clarificări juridice și documentarea situației din teren.

Primăria a început demersurile pentru constatarea degradărilor

După identificarea deteriorărilor și a urmelor de vandalism, Primăria Capitalei a anunțat că, la începutul lunii octombrie, a inițiat o procedură de constatare oficială a situației, cu participarea unui executor judecătoresc.

Demersul are ca scop documentarea stării în care se află bunurile și consemnarea degradărilor produse în incinta fostului spital modular.

O astfel de constatare poate contribui la clarificarea situației materiale a bunurilor și la stabilirea eventualelor măsuri care pot fi luate ulterior.

Până în prezent, nu a fost comunicată valoarea exactă a prejudiciului și nici dacă echipamentele dispărute pot fi recuperate. De asemenea, informațiile prezentate nu permit stabilirea independentă a persoanelor responsabile pentru furturile și distrugerile semnalate.

O investiție de milioane de euro, fără o utilizare pe termen lung

Cazul spitalului modular din Pipera readuce în discuție modul în care sunt planificate și administrate investițiile publice, inclusiv după dispariția urgenței care a justificat realizarea lor.

Construit pentru a răspunde nevoilor sistemului medical în timpul pandemiei, amplasamentul a rămas ulterior neutilizat, iar degradarea și furturile semnalate pun sub semnul întrebării posibilitatea valorificării bunurilor rămase.

Dincolo de disputele privind responsabilitatea juridică, situația ridică o problemă de interes public: cum pot fi protejate investițiile realizate din bani publici și ce măsuri trebuie luate pentru ca infrastructura care nu mai este utilizată să nu ajungă să se degradeze fără a avea o destinație clară.

În lipsa unei evaluări complete a prejudiciului și a unor clarificări oficiale privind responsabilitățile, rămâne de stabilit ce bunuri mai pot fi recuperate și dacă infrastructura fostului spital modular mai poate fi folosită în viitor.

Sursa informațiilor: declarațiile reprezentanților Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, ale unui specialist în administrație public

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și