Patru români, judecați în Spania pentru exploatarea muncitorilor români. Procurorii cer pedepse de 45 de ani de închisoare

Patru cetățeni români vor ajunge în fața instanței din Valladolid, Spania, fiind acuzați că ar fi organizat o rețea prin care conaționali vulnerabili erau recrutați și exploatați prin muncă în agricultură. Potrivit procurorilor spanioli, muncitorilor li se promiteau locuri de muncă și transport gratuit, însă, odată ajunși în Spania, aceștia erau obligați să suporte diferite costuri și ajungeau să muncească până la 12 ore pe zi, fără contracte și fără zile de odihnă.

Pentru cei patru inculpați, acuzarea solicită pedepse care însumează 45 de ani de închisoare. Procesul este programat în perioada 9-12 noiembrie 2026, la Tribunalul Provincial din Valladolid.

Cum ar fi fost recrutați muncitorii români pentru exploatarea în Spania

Potrivit actului de acuzare, citat de publicația spaniolă Europa Press, gruparea ar fi funcționat între sfârșitul anului 2017 și primul trimestru al anului 2020, în zona localității Medina del Campo.

Recrutarea ar fi vizat în special persoane din România aflate în dificultate financiară și cu un nivel redus de educație. Acestora li se promiteau locuri de muncă în agricultură, transportul până în Spania fiind prezentat inițial ca fiind gratuit.

Muncitorii erau transportați cu autocare regulate, iar costul călătoriei era achitat în avans de presupusul organizator al grupării. După sosire, însă, oamenilor li se comunica faptul că trebuie să restituie banii pentru transport.

În plus, aceștia ar fi fost obligați să plătească între 100 și 150 de euro lunar pentru cazare. În unele locuințe ar fi fost adăpostite chiar și 20 de persoane.

Pentru deplasarea zilnică de la locuințe la exploatațiile agricole, muncitorilor li s-ar fi reținut încă trei euro pentru fiecare transport cu duba.

Munceau până la 12 ore pe zi și nu primeau aproape niciun ban

Condițiile de muncă descrise de procurori indică un sistem în care muncitorii ar fi fost supuși unor programe de lucru de 9-12 ore pe zi, fără contracte și fără înregistrare în sistemul spaniol de asigurări sociale.

Potrivit acuzațiilor, aceștia nu beneficiau de repaus săptămânal sau de concediu plătit.

Remunerația teoretică era de 5,50 euro pentru fiecare oră lucrată. Cu toate acestea, presupusul coordonator al rețelei ar fi reținut aproape întreaga sumă, invocând cheltuieli pentru hrană, combustibil, transport și rambursarea unor datorii.

Procurorii susțin că muncitorii ajungeau astfel într-un cerc financiar din care nu puteau ieși: deși lucrau zilnic, banii pe care ar fi trebuit să îi primească erau folosiți pentru acoperirea unor costuri impuse de cei care îi recrutaseră.

În unele situații, cuplurile care ar fi solicitat plata sumelor restante ar fi fost evacuate din locuințele în care erau cazate.

Peste 80 de muncitori ar fi fost coordonați în campaniile agricole

Anchetatorii susțin că gruparea ar fi coordonat simultan peste 80 de zilieri în cadrul diferitelor campanii agricole.

Pentru gestionarea activității financiare și evitarea controalelor, ar fi fost folosite societăți comerciale fără activitate economică reală și persoane interpuse. Printre firmele menționate în dosar se află Servicios Agrícolas Liliana SL.

De asemenea, unii dintre muncitori ar fi fost înregistrați în mod fraudulos ca persoane fizice autorizate sau lucrători independenți. În loc să beneficieze de protecția oferită de un contract de muncă, aceștia ar fi acumulat datorii către sistemul spaniol de asigurări sociale.

Bani transferați în România și peste 160.000 de euro în vehicule indisponibilizate

Ancheta financiară a identificat un mecanism prin care ar fi fost spălați cel puțin 136.324,70 euro. Totodată, au fost identificate transferuri de bani către România în valoare de peste 28.000 de euro.

În urma perchezițiilor efectuate în martie 2020, autoritățile au descoperit 20.100 de euro în numerar, precum și documente considerate relevante pentru anchetă.

De asemenea, au fost indisponibilizate mai multe vehicule, evaluate la aproximativ 160.376 de euro.

Investigația a început după o sesizare transmisă în noiembrie 2019 către unitatea specializată UCRIF din Madrid, responsabilă de investigarea rețelelor implicate în imigrație ilegală și trafic de persoane.

Ce pedepse solicită procurorii pentru cei patru români

Cea mai mare pedeapsă solicitată de acuzare îl vizează pe Vasile C.U., indicat drept coordonator al grupării. Procurorii cer 36 de ani de închisoare pentru acuzații care includ traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă, impunerea unor condiții ilegale de muncă, spălarea banilor și apartenența la un grup infracțional.

Pentru soția acestuia, Liliana G.U., acuzarea solicită o pedeapsă de șapte ani de închisoare.

Ceilalți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., despre care anchetatorii susțin că ar fi supravegheat echipele de muncitori și ar fi asigurat transportul acestora, riscă pedepse de câte un an de închisoare.

În total, solicitările procurorilor ajung la 45 de ani de închisoare.

Parchetul mai cere acordarea unor daune morale de 80.000 de euro pentru fiecare victimă identificată în dosar. Acestea reprezintă pretențiile formulate de acuzare și nu despăgubiri stabilite definitiv de instanță.

Un alt caz de exploatare a muncitorilor români, descoperit în Spania în 2026

Cazul de la Valladolid nu este singurul în care autoritățile spaniole au investigat exploatarea unor români recrutați pentru activități agricole.

La 23 iunie 2026, Ministerul spaniol de Interne a anunțat destructurarea unei alte presupuse rețele, în localitatea Caspe, din provincia Zaragoza.

În cadrul acelei anchete, șapte persoane au fost eliberate, iar patru suspecți au fost reținuți. Potrivit autorităților, muncitorilor li se promisese transport gratuit din România, însă, după sosire, li s-ar fi cerut să lucreze două zile fără plată pentru a acoperi costul călătoriei.

Polițiștii au identificat 91 de muncitori români cazați în containere prefabricate, în condiții considerate precare.

Procesul de la Valladolid începe în 9 noiembrie

Cei patru inculpați din dosarul de la Valladolid urmează să fie judecați în perioada 9-12 noiembrie 2026. Instanța va analiza acuzațiile privind recrutarea, exploatarea prin muncă și activitățile financiare atribuite grupării.

Procurorii solicită pedepse totale de 45 de ani de închisoare, însă vinovăția persoanelor trimise în judecată urmează să fie stabilită de instanță.

Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Aquatim găzduiește un schimb de experiență european dedicat Muzeelor Apei. Parteneri din trei țări, reuniți la Timișoara

Aquatim găzduiește, la Timișoara, o vizită de documentare internațională dedicată incluziunii și sustenabilității muzeelor care au ca temă apa. Evenimentul, intitulat „Romanian Inspiration”, face parte din proiectul european „Incluziune și sustenabilitate pentru Muzeele Apei”, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+.

Întâlnirea reunește reprezentanți ai unor instituții din România, Olanda și Croația, interesați de schimbul de experiență și de identificarea unor modele de dezvoltare pentru muzeele dedicate patrimoniului și educației despre apă.

Parteneri din trei țări, reuniți la sediul Aquatim din Timișoara

Deschiderea oficială a vizitei a avut loc la sediul central al Aquatim, în prezența directorului general Ilie Vlaicu și a reprezentanților instituțiilor partenere.

Din proiect fac parte Stichting Museum Broeker Veiling din Olanda, în calitate de lider de proiect, Aquatim SA, Aquatika din Croația și Compania de Apă Someș SA din România.

Discuțiile au vizat experiența fiecărui partener în organizarea și administrarea muzeelor dedicate apei, precum și modalitățile prin care aceste spații pot deveni mai accesibile și mai atractive pentru public.

Directorul general Aquatim a evidențiat importanța proiectelor care susțin educația, implicarea comunității și valorificarea patrimoniului.

Muzeele Apei, modele europene de educație și incluziune

Una dintre temele principale ale întâlnirii a fost diversitatea modelelor europene de organizare și funcționare a muzeelor dedicate apei.

Participanții au prezentat exemple de bune practici și au discutat despre soluții de finanțare, dezvoltarea unor programe culturale și atragerea unor categorii cât mai diverse de vizitatori.

Un obiectiv important al proiectului este identificarea unor modalități prin care muzeele să devină spații educaționale și culturale accesibile unui public cât mai larg, indiferent de vârstă sau de mediul din care provine.

În cadrul întâlnirii, Aquatim a prezentat și activitatea Muzeului Apei din Timișoara, precum și programele organizate în cei trei ani de funcționare.

Muzeul Apei Aquatim, punct de interes pentru partenerii internaționali

Muzeul Apei din Timișoara, amenajat în zona Urseni, a fost unul dintre punctele importante ale vizitei de documentare.

Reprezentanții instituțiilor partenere au avut ocazia să descopere spațiul și activitățile propuse de Aquatim, care îmbină componenta culturală cu educația privind apa și patrimoniul industrial.

Vizita le-a oferit participanților posibilitatea de a observa direct modul în care un fost spațiu cu funcție industrială poate fi valorificat și transformat într-un loc dedicat educației și activităților culturale.

Trei zile de întâlniri și vizite în Timișoara

Programul vizitei „Romanian Inspiration” se desfășoară pe parcursul a trei zile și include sesiuni de lucru, prezentări și schimburi de opinii între partenerii internaționali.

Agenda cuprinde și activități de explorare a patrimoniului local. Oaspeții vor participa la un tur al orașului, vor vizita Turnul de Apă și vor descoperi Traseul Revoluției, dar și spațiile și activitățile Muzeului Apei – Aquatim.

Prin această întâlnire, Timișoara devine un punct de dialog între instituții europene care urmăresc dezvoltarea unor muzee mai sustenabile, mai incluzive și mai bine conectate la comunitățile din care fac parte.

Proiectul „Incluziune și sustenabilitate pentru Muzeele Apei”, finanțat prin Erasmus+, oferă partenerilor ocazia de a împărtăși experiențe și de a identifica soluții care pot fi aplicate în activitatea muzeelor din cele trei țări.