stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Dominic Fritz a învins-o pe Simona Neuman! Și-a dat demisia din fruntea Asociației Timișoara 2021-Capitală Europeană a Culturii

Publicat

în

Într-o scrisoare deschisă adresată timișorenilor, colegilor, partenerilor de proiect și jurnaliștilor, Simona Neumann și-a anunțat demisia din funția de director executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

”Vă scriu cu emoție și responsabilitate pentru proiectul pe care l-am coordonat în ultimii nouă ani în calitate de director executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, dorind să vă informez că astăzi am trimis Președintelui Consiliului Director al Asociației, domnul Dominic Fritz, preavizul în vederea demisiei mele, urmând ca raportul meu contractual cu Asociația să înceteze începând cu 25 ianuarie 2022. Precizez că este alegerea mea personală la care am reflectat îndelung.

Proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii s-a confruntat în ultimii doi ani cu un climat de nesiguranță, caracterizat adesea prin decizii pripite și chiar contradictorii cu  angajamentele luate în perioada în care orașul participa la concursul pentru titlul european sub umbrela Asociatiei.

Astăzi, după aproape un deceniu de muncă și rezultate concrete, motivația inițială care m-a determinat să accept procesul candidaturii și, apoi, gestionarea Proiectului Timișoara-Capitală Europeană a Culturii, care m-a încurajat să pun mereu în prim-plan interesul comunității și al orașului (chiar înaintea propriei persoane ce am fost adesea subiectul unor dezbateri inutile și fanteziste), s-a destrămat. Ceea ce înseamnă că misiunea mea în acest proiect, pentru care m-am întors la Timișoara în decembrie 2012, după o carieră internațională, se oprește aici.

Împreună cu oamenii de bună credință din comunitatea locală, parteneri naționali și internaționali, am parcurs nouă ani fantastici, cu multe provocări, ani în care ne-am bucurat de câștigarea prestigiosului titlu european. Apoi, ne-am concentrat pe pregătirea Programului Cultural, păstrâdu-i coerența și structura care au făcut ca un juriu de zece specialiști europeni să-l selecteze ca fiind cel mai bun.

Nimeni nu va putea șterge cu buretele rezultatele Asociației, ale comunității timișorene și ale partenerilor europeni. A venit timpul ca responsabilii proiectului să ia în considerare obiectivul final – anul 2023 și cei care urmează – pentru a valorifica această oportunitate unică pentru oraș. În anul capitalei culturale Timișoara va trebui să facă față cu succes și unui public european, iar pentru acest lucru va fi nevoie mai degrabă de decizii constructive, luate cu onestitate și serenitate operațională redescoperită, decât de „salvatori” cu o viziune distorsionată asupra trecutului și una, deocamdată, neclară în ceea ce privește viitorul imediat.

Moștenirea pe care o las – reprezentând activitatea echipei pe care am coordonat-o cu onoare și responsabilitate – și care va rămâne timișorenilor și viitorilor gestionari ai celui mai important proiect al orașului după Revoluția din 1989 cum a fost el catalogat, include între altele:

  • câștigarea în septembrie 2016, sub conducerea mea, a titlului de Capitală Europeană a Culturii după două runde de concurs organizate la nivel național de Ministerul Culturii la care au participat 14 orașe importante din România;
  • Programul Cultural Timisoara 2023 cuprinzând un portofoliu consistent de proiecte originale dezvoltate în perioada 2017-2021 și care au generat circa 1300 de evenimente monitorizate de juriul de experți ai Comisiei Europene;
  • sute de parteneriate și sinergii locale și europene cu operatori culturali în care s-au implicat cu entuziasm instituții și asociații culturale, artiști independenți, școli, universități, mediul de afaceri, organizații sportive, precum și industriile culturale și creative;
  • o excelentă reputație internațională și o rețea de contacte cu alte orașe capitale europene ale culturii prin facilitarea de către echipa executivă a parteneriatelor cu manageri culturali, artiști, organizații, instituții și rețele internaționale cu profil cultural;
  • prezența Asociației la cele mai importante reuniuni culturale europene;
  • peste 5000 de apariții în media, din care 95% favorabile;
  • satisfacția a „85,7% dintre timișoreni care consideră că proiectul Timișoara 2023- Capitală Europeană a Culturii va ajuta la dezvoltarea orașului într-o măsură potrivită, în mare și în foarte mare măsură” conform celui mai recent studiu de impact al titlului elaborat de Institutul Intercultural Timișoara;
  • o comunitate culturală locală mai puternică datorită plusului de finanțare în urma câstigării titlului; expertizei oferite de echipa Asociației în elaborarea conceptelor și a conținutului proiectelor derulate; sprijinului administrativ acordat de Asociație partenerilor culturali în gestionarea acestora;
  • pregătirea, împreună cu parteneri internaționali, a peste 500 de mediatori culturali, manageri și producători de evenimente;
  • continuarea proiectului și a activității Asociației în toată perioada de pandemie și adaptarea la condițiile sanitare impuse de această nouă provocare globală;
  • contribuția Asociației la elaborarea unei legi de finanțare a proiectului la nivel național și a metodologiei necesare aplicării acesteia de către Ministerul Culturii, lege prin care proiectul a devenit unul de importanță națională (Legea nr.198/2019);
  • asigurarea tranziției proiectelor către Primăria Municipiului Timișoara și, respectiv, Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, în perioada noiembrie 2020-iulie 2021.

Prin demisia mea doresc să las loc decidenților politico-administrativi și reprezentanților oficiali în Consiliul Director al Asociației să se concentreze exclusiv pe asumarea obiectivelor ce le revin conform dosarului de candidatură câștigător și pe finanțarea și asumarea proiectului de importanță națională care are menirea de a schimba în bine destinul orașului.

Ceea ce a fost mult și greu a trecut și a fost pregătit din punct de vedere al Programului Cultural. Prin urmare, nimeni nu va trebui să înceapă de la zero, iar o finanțare așa cum a fost deja anunțată public de către autorități că se va întampla la anul – finanțare de care Asociația nu a beneficiat până acum în mod predictibil și nici la nivelul asumat la început – va atrage încrederea și a mediului de afaceri de a se implica prin sponsorizări. Finanțarea publică și privată va putea, astfel, oferi condițiile pentru ca operatorii culturali să continue pregătirea unui program de succes în 2023 și a lăsa o moștenire solidă pentru viitorul Timișoarei, al României și al Europei. Timpul este acum elementul critic și nu mai trebuie irosit în discuții sterile.

Doresc să le mulțumesc celor care au înțeles viziunea și potențialul acestui proiect atunci când doar puțini credeau că vom câștiga titlul, iar după aceea au avut curajul de a se implica în punerea lui în practică. Le mulțumesc colegilor cu care am lucrat în toți acești ani, membrilor Asociației care au sprijinit în mod constant acest demers, partenerilor, colaboratorilor din toate domeniile (cultură, arhitectură, urbanism, industria spectacolelor, educație, sport, industria HoReCa, turism, administrație, mediul de afaceri și cel medical), sutelor de voluntari, organizațiilor de tineret și studențești, instituțiilor de ordine publică, persoanelor de orice vârstă din oraș, din județ și din regiunea Banat, și nu în ultimul rând, jurnaliștilor care au urmărit subiectul în mod consecvent. Le mulțumesc și acelora dintre timișoreni care s-au alăturat pentru scurte perioade acestui uriaș demers. Contribuția fiecăruia a contat enorm! Nu întâmplător sloganul proiectului este „Luminează orașul prin tine!”. El se referă la oamenii care aduc lumină în jurul lor prin ceea ce construiesc, prin curajul, entuziasmul, profesionalismul și tenacitatea lor de a acționa în scopul binelui comun. Ei au fost inspirația mea de-a lungul timpului, una care mă va însoți  oriunde mă vor purta pașii în viitor spre a construi proiecte de anvergură.

În încheiere, vă doresc un an 2022 prosper, iar 2023 – anul capitalei europene a culturii – să fie ceea ce am visat împreună cu aproape un deceniu în urmă: un nou început în istoria Timișoarei”, Simona Neumann.

Actualitate

Evanghelia zilei 8 noiembrie: Nu te teme! Crede numai si se va izbavi

Publicat

în

De către

Continuă să citești

Actualitate

Au cărat gunoil cu steagul României! Primarul comunei este chiar de la partidul AUR! Ce amenzi riscă

Publicat

în

De către

Revoltă în comuna Bosanci, după ce un drapel al României a fost folosit pentru transportul gunoiului. Primarul și-a cerut scuze public

Un incident petrecut în comuna Bosanci, județul Suceava, a stârnit reacții puternice în mediul online, după ce patru persoane au fost fotografiate folosind un drapel al României pentru a transporta resturi vegetale din curtea primăriei. Imaginea a fost distribuită pe rețelele sociale și a atras numeroase critici din partea localnicilor și a altor utilizatori. În urma scandalului, primarul Neculai Miron (AUR) a prezentat scuze publice.

Edilul a explicat că incidentul a avut loc în contextul pregătirilor pentru Ziua Națională a României, când s-a decis înlocuirea drapelelor vechi cu unele noi.

„Regretăm profund incidentul în care drapelul României a fost folosit în mod necorespunzător pentru a transporta resturi vegetale”, a transmis primarul comunei Bosanci.

Potrivit explicațiilor oferite de acesta, viceprimarul ar fi dispus înlocuirea drapelelor, iar cele vechi au fost depozitate la un punct de colectare a textilelor. Ulterior, unul dintre acestea ar fi fost luat și folosit pentru transportul gunoiului.

„Ulterior, un drapel a fost luat de acolo și folosit impropriu. Cerem scuze publice pentru această situație și tratăm incidentul cu toată seriozitatea”, a mai precizat Neculai Miron.

Ce sancțiuni prevede legea pentru lipsa de respect față de drapelul național

Legislația din România prevede obligația cetățenilor de a manifesta respect față de drapelul și imnul național. Actele care aduc ofensă acestor simboluri sunt interzise și pot fi sancționate contravențional.

În cazul nerespectării acestor prevederi, amenzile pot ajunge la 20.000 de lei, intervalul menționat fiind cuprins între 10.000 și 20.000 de lei.

Un proiect legislativ privind drapelul național, cu sancțiuni controversate

Incidentul din Bosanci readuce în atenție și o inițiativă legislativă a AUR privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României. Proiectul, adoptat de Senat în 2023, a fost inclus la începutul lunii septembrie pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, fără să fi avut anterior un raport al comisiilor de specialitate.

Propunerea prevedea sancțiuni pentru mai multe categorii de instituții și oficiali. Astfel, amenzile puteau ajunge la 10.000 de lei pentru oficialii care refuzau să sărute drapelul național și la 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu alocau 30 de minute de emisie în ziua dedicată sărbătoririi acestuia.

De asemenea, proiectul prevedea amenzi de până la 30.000 de lei pentru autoritățile locale care nu amenajau, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii, un spațiu public denumit „Piața Tricolorului”.

Fotografia din comuna Bosanci a generat reacții tocmai prin contrastul dintre simbolistica drapelului național și modul în care acesta a fost folosit. Primarul și-a cerut scuze public, iar incidentul a readus în discuție respectul față de simbolurile naționale și responsabilitatea celor care le gestionează.

 

Continuă să citești

Actualitate

Patru români, judecați în Spania pentru exploatarea muncitorilor români. Procurorii cer pedepse de 45 de ani de închisoare

Publicat

în

De către

Patru români, judecați în Spania pentru exploatarea muncitorilor români. Procurorii cer pedepse de 45 de ani de închisoare

Patru cetățeni români vor ajunge în fața instanței din Valladolid, Spania, fiind acuzați că ar fi organizat o rețea prin care conaționali vulnerabili erau recrutați și exploatați prin muncă în agricultură. Potrivit procurorilor spanioli, muncitorilor li se promiteau locuri de muncă și transport gratuit, însă, odată ajunși în Spania, aceștia erau obligați să suporte diferite costuri și ajungeau să muncească până la 12 ore pe zi, fără contracte și fără zile de odihnă.

Pentru cei patru inculpați, acuzarea solicită pedepse care însumează 45 de ani de închisoare. Procesul este programat în perioada 9-12 noiembrie 2026, la Tribunalul Provincial din Valladolid.

Cum ar fi fost recrutați muncitorii români pentru exploatarea în Spania

Potrivit actului de acuzare, citat de publicația spaniolă Europa Press, gruparea ar fi funcționat între sfârșitul anului 2017 și primul trimestru al anului 2020, în zona localității Medina del Campo.

Recrutarea ar fi vizat în special persoane din România aflate în dificultate financiară și cu un nivel redus de educație. Acestora li se promiteau locuri de muncă în agricultură, transportul până în Spania fiind prezentat inițial ca fiind gratuit.

Muncitorii erau transportați cu autocare regulate, iar costul călătoriei era achitat în avans de presupusul organizator al grupării. După sosire, însă, oamenilor li se comunica faptul că trebuie să restituie banii pentru transport.

În plus, aceștia ar fi fost obligați să plătească între 100 și 150 de euro lunar pentru cazare. În unele locuințe ar fi fost adăpostite chiar și 20 de persoane.

Pentru deplasarea zilnică de la locuințe la exploatațiile agricole, muncitorilor li s-ar fi reținut încă trei euro pentru fiecare transport cu duba.

Munceau până la 12 ore pe zi și nu primeau aproape niciun ban

Condițiile de muncă descrise de procurori indică un sistem în care muncitorii ar fi fost supuși unor programe de lucru de 9-12 ore pe zi, fără contracte și fără înregistrare în sistemul spaniol de asigurări sociale.

Potrivit acuzațiilor, aceștia nu beneficiau de repaus săptămânal sau de concediu plătit.

Remunerația teoretică era de 5,50 euro pentru fiecare oră lucrată. Cu toate acestea, presupusul coordonator al rețelei ar fi reținut aproape întreaga sumă, invocând cheltuieli pentru hrană, combustibil, transport și rambursarea unor datorii.

Procurorii susțin că muncitorii ajungeau astfel într-un cerc financiar din care nu puteau ieși: deși lucrau zilnic, banii pe care ar fi trebuit să îi primească erau folosiți pentru acoperirea unor costuri impuse de cei care îi recrutaseră.

În unele situații, cuplurile care ar fi solicitat plata sumelor restante ar fi fost evacuate din locuințele în care erau cazate.

Peste 80 de muncitori ar fi fost coordonați în campaniile agricole

Anchetatorii susțin că gruparea ar fi coordonat simultan peste 80 de zilieri în cadrul diferitelor campanii agricole.

Pentru gestionarea activității financiare și evitarea controalelor, ar fi fost folosite societăți comerciale fără activitate economică reală și persoane interpuse. Printre firmele menționate în dosar se află Servicios Agrícolas Liliana SL.

De asemenea, unii dintre muncitori ar fi fost înregistrați în mod fraudulos ca persoane fizice autorizate sau lucrători independenți. În loc să beneficieze de protecția oferită de un contract de muncă, aceștia ar fi acumulat datorii către sistemul spaniol de asigurări sociale.

Bani transferați în România și peste 160.000 de euro în vehicule indisponibilizate

Ancheta financiară a identificat un mecanism prin care ar fi fost spălați cel puțin 136.324,70 euro. Totodată, au fost identificate transferuri de bani către România în valoare de peste 28.000 de euro.

În urma perchezițiilor efectuate în martie 2020, autoritățile au descoperit 20.100 de euro în numerar, precum și documente considerate relevante pentru anchetă.

De asemenea, au fost indisponibilizate mai multe vehicule, evaluate la aproximativ 160.376 de euro.

Investigația a început după o sesizare transmisă în noiembrie 2019 către unitatea specializată UCRIF din Madrid, responsabilă de investigarea rețelelor implicate în imigrație ilegală și trafic de persoane.

Ce pedepse solicită procurorii pentru cei patru români

Cea mai mare pedeapsă solicitată de acuzare îl vizează pe Vasile C.U., indicat drept coordonator al grupării. Procurorii cer 36 de ani de închisoare pentru acuzații care includ traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă, impunerea unor condiții ilegale de muncă, spălarea banilor și apartenența la un grup infracțional.

Pentru soția acestuia, Liliana G.U., acuzarea solicită o pedeapsă de șapte ani de închisoare.

Ceilalți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., despre care anchetatorii susțin că ar fi supravegheat echipele de muncitori și ar fi asigurat transportul acestora, riscă pedepse de câte un an de închisoare.

În total, solicitările procurorilor ajung la 45 de ani de închisoare.

Parchetul mai cere acordarea unor daune morale de 80.000 de euro pentru fiecare victimă identificată în dosar. Acestea reprezintă pretențiile formulate de acuzare și nu despăgubiri stabilite definitiv de instanță.

Un alt caz de exploatare a muncitorilor români, descoperit în Spania în 2026

Cazul de la Valladolid nu este singurul în care autoritățile spaniole au investigat exploatarea unor români recrutați pentru activități agricole.

La 23 iunie 2026, Ministerul spaniol de Interne a anunțat destructurarea unei alte presupuse rețele, în localitatea Caspe, din provincia Zaragoza.

În cadrul acelei anchete, șapte persoane au fost eliberate, iar patru suspecți au fost reținuți. Potrivit autorităților, muncitorilor li se promisese transport gratuit din România, însă, după sosire, li s-ar fi cerut să lucreze două zile fără plată pentru a acoperi costul călătoriei.

Polițiștii au identificat 91 de muncitori români cazați în containere prefabricate, în condiții considerate precare.

Procesul de la Valladolid începe în 9 noiembrie

Cei patru inculpați din dosarul de la Valladolid urmează să fie judecați în perioada 9-12 noiembrie 2026. Instanța va analiza acuzațiile privind recrutarea, exploatarea prin muncă și activitățile financiare atribuite grupării.

Procurorii solicită pedepse totale de 45 de ani de închisoare, însă vinovăția persoanelor trimise în judecată urmează să fie stabilită de instanță.

Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și