stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Va mai investi OMV Petrom în Marea Neagră după scandalul pe taxa de solidaritate?

Publicat

în

 

Va mai investi OMV Petrom în Marea Neagră după scandalul pe taxa de solidaritate? Răspunsul unui oficial din Ministerul Energiei

Proiectul Neptun Deep este de o importanţă strategică pentru România şi cred că OMV Petrom nu va lua decizia să nu investească în Marea Neagră, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

„Eu cred că OMV Petrom nu va lua decizia să nu investească. Nu văd de ce am amâna mai mult decât a fost amânat până acum acest proiect. Consider acest proiect de o importanţă strategică pentru România şi nu văd de ce orice companie ar amâna această decizie. România nu este în război. În România nu avem absolut niciun conflict. Zona economică a Mării Negre din România este în afara războiului din Ucraina. Avem o prezenţă cât se poate de consistentă. România este un mediu sănătos pentru investiţii, atât în hidrocarburi, cât şi în celelalte tehnologii de producere a energiei”, a declarat Niculescu.

La începutul lunii februarie, directorul general al OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că decizia finală de investiţie privind proiectul Neptun Deep va fi luată la jumătatea acestui an şi că „suntem mai aproape ca oricând de demararea acestui proiect”.

Pe de altă parte, întrebat dacă poate confirma faptul că Lukoil doreşte să plece din România, oficialul din Ministerul Energiei a precizat că „este o decizie pe care conducerea companiei, într-adevăr, o vehiculează”.

„Pot să vă spun că, din punctul meu de vedere şi al atribuţiilor pe care le am la Ministerul Energiei, ţin legătura cu compania Lukoil din perspectiva „security of supply”, din perspectiva Pachetului 6 de sancţiuni în ceea ce priveşte ţiţeiul din Federaţia Rusă. Cu toţii, în această perioadă, am observat că, deşi aceste sancţiuni au fost aplicate atât în decembrie, cât şi în februarie, pentru produse petroliere, nu am avut absolut niciun fel de problemă pe piaţă. Despre decizia lor de a ieşi din România, vom vedea… Haideţi să vedem mai întâi decizia companiei Lukoil şi să vedem ce strategie va avea în perioada următoare. Este interesant să vedem ce va face şi în celelalte ţări, nu doar în România”, a precizat Niculescu.

În ceea ce priveşte hidrocarburile, secretarul de stat din Ministerul Energiei a susţinut că „mai avem loc de îmbunătăţiri”, iar în cazul offshore wind „suntem într-adevăr în faze incipiente”.

„Vreau să vă spun că lucrăm la Ministerul Energiei, împreună cu Banca Mondială, la crearea cadrului legislativ pentru acest sector. Acest sector în momentul de faţă nu este reglementat, nu există un cadru legislativ care să-ţi permită sau să-ţi seteze baza legală prin care poţi să faci un proiect de producere de energie regenerabilă la Marea Neagră. Am văzut această lacună, această lipsă, şi împreună cu ministrul Energiei şi cu colegii din minister ne-am apucat să creăm acest cadru legislativ. (…) facem un asessment la tot ce înseamnă, ce ar trebui să însemne, această bucată de legislaţie, că nu reglementăm doar principii, ci facem şi o evaluare a potenţialului pe care România poate să-l joace în regiune, pentru că vorbeam de poziţia României în regiune. Cred că România va fi prima ţară din zona Mării Negre care va dezvolta acest cadru legislativ, în aşa fel încât investitorii să vină în România. O primă formă de legislaţie va fi pusă în dezbatere în discuţie în 2023, cu siguranţă”, a apreciat George Niculescu.

Acesta a adăugat că ministerul de resort din România are, în permanenţă, discuţii cu companiile din sectorul energetic, iar referitor la sistemul de taxare, deciziile recente sunt pentru o perioadă determinată.

„Referitor la sistemul de taxare, trebuie să plecăm de la ideea că România a transpus un Regulament european în ceea ce priveşte taxarea şi taxa de solidaritate. Intrate în vigoare pe 28 decembrie 2022, toate aceste măsuri sunt măsuri pe termen scurt. Este o situaţie fără precedent, o situaţie cu care România, dar nu doar România, ţările din Europa, nu s-a mai întâlnit. Companiile din energie nu s-au mai întâlnit cu aceste situaţii, cu creşteri de preţuri. Dacă am fi avut această dezbatere undeva în 2019 nu am fi putut să concepem că un megawatt se poate tranzacţiona pe piaţa zilei următoare cu 2.500 de lei, cu 3.600 de lei. Sunt lucruri pe care nimeni nu avea cum să le prevadă. Guvernul României nu putea să asiste pasiv cum consumatorii de energie trebuie să plătească de 20 de ori mai mult decât o făceau înainte. Şi atunci au venit aceste modificări, să trateze punctual o situaţie fără precedent. Nu are nimeni niciun fel de scop să intervină în piaţă mai mult decât este nevoie. Aceste măsuri trebuia să fie luate în aşa fel încât consumatorul de energie casnic sau non-casnic să fie protejat. Măsurile sunt luate pe termen scurt. Măsurile în ceea ce priveşte suprataxarea sunt măsuri luate pe perioadă determinată, iar faptul că acordăm gir noilor investiţii, că suntem un partener şi că nu dorim să pierdem credibilitatea în faţa investitorilor, arată prin această Ordonanţă de urgenţă că noile investiţii în capacităţi de producţie de energie electrică nu vor fi suprataxate, tocmai pentru a nu pierde din încrederea investitorilor”, a explicat sursa citată.

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Evanghelia duminicii – Chemati-i la nuntă

Publicat

în

De către

 

Evanghelia duminicii 📖 Matei 22:2-14

Zis-a Domnul pilda aceasta: Împărăția cerurilor asemănatu-s-a omului împărat care a făcut nuntă fiului său. Și a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au voit să vină. Iarăși a trimis alte slugi, zicând: Spuneți celor chemați: Iată, am pregătit ospățul meu; juncii mei și cele îngrășate s-au junghiat și toate sunt gata. Veniți la nuntă! Dar ei, fără să țină seama, s-au dus, unul la țarina sa, altul la neguțătoria lui; iar ceilalți, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit și le-au ucis. Auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie și, trimițând oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia și cetății lor i-au dat foc. Apoi a zis către slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftiți n-au fost vrednici. Mergeți, deci, la răspântiile drumurilor și, pe câți veți găsi, chemați-i la nuntă. Atunci, ieșind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toți câți i-au găsit, și răi și buni, și s-a umplut casa nunții cu oaspeți. Iar Împăratul, intrând ca să privească pe oaspeți, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă și i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut. Atunci împăratul a zis slugilor: Legați-l de picioare și de mâini și aruncați-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși.

Continuă să citești

Actualitate

DIICOT investighează o rețea de trafic de droguri care ar fi folosit firme de transport: peste 1,7 tone de canabis și cocaină, disimulate în mărfuri

Publicat

în

De către

 

DIICOT investighează o rețea de trafic de droguri care ar fi folosit firme de transport: peste 1,7 tone de canabis și cocaină, disimulate în mărfuri

Cinci persoane juridice, între care o companie specializată în transport internațional, sunt vizate într-un dosar instrumentat de DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și traficul de droguri de risc și mare risc. Potrivit anchetatorilor, infrastructura firmelor ar fi fost folosită pentru transportarea drogurilor din Spania către alte state europene, acestea fiind ascunse în încărcături comerciale. În cadrul anchetei internaționale au fost indisponibilizate, în total, 1.719 kilograme de droguri.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Structura Centrală – Secția de Combatere a Traficului de Droguri, au dispus, în 2 și 3 septembrie 2026, începerea urmăririi penale față de cinci persoane juridice.

Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic continuat de droguri de risc și mare risc.

Potrivit datelor prezentate de anchetatori, societățile comerciale cercetate ar fi avut rolul de a pune la dispoziție infrastructura necesară transporturilor și, în același timp, de a crea aparența unor curse comerciale obișnuite.

Cum ar fi funcționat gruparea investigată de DIICOT

Cercetările indică faptul că gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2023 de patru bărbați și o societate specializată în transport internațional. Structura ar fi fost organizată pe mai multe niveluri, într-un sistem de tip piramidal.

Ulterior, grupului i s-ar fi alăturat mai mulți cetățeni români și străini, precum și alte patru societăți comerciale.

Scopul urmărit, potrivit procurorilor, ar fi fost obținerea unor venituri importante prin achiziționarea și transportarea drogurilor din Spania către diferite state europene.

Probele administrate în dosar vizează transporturi de sute de kilograme de rezină de canabis, canabis și cocaină.

Conform DIICOT, comenzile ar fi provenit de la traficanți albanezi, iar liderii grupării din România ar fi transmis mai departe coordonatele necesare membrilor aflați pe nivelurile secundare ale structurii pentru organizarea curselor.

Aceștia din urmă s-ar fi ocupat de recrutarea șoferilor și de punerea la dispoziție a autovehiculelor. Transporturile ar fi fost apoi monitorizate de pe teritoriul României.

Anchetatorii susțin că, atunci când unele dintre transporturi erau interceptate de autoritățile din alte țări, liderii grupării ar fi intervenit inclusiv pentru asigurarea asistenței juridice a șoferilor prinși în flagrant și pentru accesarea dosarelor penale deschise în statele respective.

Drogurile ar fi fost ascunse printre mărfuri transportate legal

Un element important al mecanismului investigat îl reprezintă modul în care ar fi fost utilizate firmele de transport.

Potrivit procurorilor, persoanele juridice cercetate puneau la dispoziția grupării tractoare și semiremorci. Drogurile ar fi fost disimulate în transporturi care conțineau, în același timp, și mărfuri contractate legal.

Cursele comerciale erau obținute, de regulă, prin intermediul burselor internaționale de transport, ceea ce ar fi contribuit la menținerea aparenței unor operațiuni comerciale obișnuite.

În acest mod, infrastructura societăților comerciale ar fi reprezentat o componentă logistică importantă a presupusei rețele și ar fi fost utilizată în mod repetat pentru transporturi transnaționale de droguri.

Patru transporturi interceptate. Peste 1,7 tone de droguri indisponibilizate

Dosarul a presupus o cooperare judiciară internațională extinsă. Autoritățile române au colaborat cu instituții din Franța, Spania, Italia și Germania, inclusiv prin Ordine Europene de Anchetă și cu sprijinul Eurojust.

În investigații au fost implicate, de asemenea, Europol și structurile de poliție din statele membre afectate de activitatea presupusei grupări.

Pe baza probelor și informațiilor transmise de anchetatorii români, autoritățile au interceptat patru transporturi de droguri de risc și mare risc realizate prin intermediul societăților vizate în dosar.

Cantitatea totală indisponibilizată se ridică la 1.719 kilograme de droguri.

Potrivit estimărilor prezentate în cadrul anchetei, valoarea drogurilor ar fi de aproximativ 9,6 milioane de euro la nivel en-gros și ar putea ajunge la aproximativ 25 de milioane de euro la nivel en-detail, raportat la valorile de piață stabilite de EUDA.

DIICOT cere măsuri preventive împotriva celor cinci persoane juridice

La 3 septembrie 2026, procurorii DIICOT au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu o propunere privind instituirea unor măsuri preventive față de persoanele juridice cercetate.

Printre măsurile solicitate se află interzicerea inițierii sau suspendarea procedurilor de dizolvare ori lichidare a societăților, precum și interzicerea sau suspendarea unor operațiuni precum fuziunea, divizarea sau reducerea capitalului social.

Procurorii au solicitat și restricționarea operațiunilor patrimoniale care ar putea conduce la diminuarea semnificativă a activelor societăților. Sunt vizate, între altele, înstrăinarea bunurilor sau grevarea cu sarcini a bunurilor și drepturilor patrimoniale.

O altă măsură propusă este interzicerea, pentru o perioadă de 60 de zile, a desfășurării activităților despre care anchetatorii susțin că au legătură cu infracțiunile cercetate, respectiv transporturile rutiere de mărfuri.

Cercetările sunt coordonate de procurorii DIICOT, cu participarea specialiștilor din structura centrală și din serviciile teritoriale Timișoara, Oradea și Cluj, precum și a polițiștilor Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul Antidrog.

Dosarul se află în faza de urmărire penală, iar acuzațiile formulate reprezintă susținerile anchetatorilor. Persoanele și entitățile cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit legii.

 

 

 

Continuă să citești

Actualitate

Dana Marijuana, condamnată la cinci ani și patru luni de închisoare pentru trafic de droguri și conducere sub influența substanțelor interzise. Decizia nu este definitivă

Publicat

în

De către

 

Dana Marijuana, condamnată la cinci ani și patru luni de închisoare pentru trafic de droguri și conducere sub influența substanțelor interzise. Decizia nu este definitivă

Daniela Coteanu, cunoscută publicului sub numele de scenă Dana Marijuana, a fost condamnată vineri de Tribunalul Constanța la o pedeapsă totală de cinci ani și patru luni de închisoare, într-un dosar privind traficul de droguri și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Tribunalul Constanța a stabilit o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc și o pedeapsă de un an pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În urma contopirii celor două pedepse, instanța a decis ca Dana Marijuana să execute cinci ani și patru luni de închisoare.

Perioada petrecută în arest va fi scăzută din pedeapsă

Magistrații au mai stabilit ca din pedeapsa aplicată să fie dedusă perioada în care Daniela Coteanu s-a aflat în reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, începând cu 22 august 2024.

Decizia pronunțată de Tribunalul Constanța poate fi contestată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

Alte două persoane, condamnate în același dosar

În același dosar au fost condamnați și Cristi-Alin Neagu și Mugur-Valentin Nicula.

Cristi-Alin Neagu a primit o pedeapsă de șase ani și trei luni de închisoare, în timp ce Mugur-Valentin Nicula a fost condamnat la șase ani și patru luni.

Cei doi au fost condamnați pentru trafic de droguri de risc și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu. Și în cazul acestora, hotărârea poate fi atacată.

Cum a început ancheta în cazul Danei Marijuana

Cazul a ajuns în atenția autorităților după ce Daniela Coteanu a fost testată de polițiști în trafic. Potrivit informațiilor transmise la momentul respectiv de oamenii legii, aparatul utilizat a indicat posibila prezență a unor substanțe psihoactive.

„În urma testării cu aparatul din dotare, au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive. Persoana a fost condusă la o unitate medicală, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanțe interzise”, au precizat polițiștii.

În autoturism se aflau și cei doi bărbați condamnați în același dosar. În urma verificărilor, anchetatorii au descoperit asupra acestora, precum și în interiorul mașinii, mai multe substanțe interzise.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța reprezintă o decizie în primă instanță, astfel că situația juridică a persoanelor condamnate se poate modifica în urma soluționării unui eventual apel.

 

Cuvinte-cheie:

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și