Universitatea Politehnica Timișoara a găzduit Forumul Academic România–China. A fost semnat un acord de colaborare în cercetare

Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) a găzduit, în 4 noiembrie 2026, cea de-a treia ediție a Forumului Academic Bilateral România–China, un eveniment care a reunit academicieni, cercetători și reprezentanți ai unor instituții de învățământ superior și centre de cercetare din cele două țări.

Desfășurat sub tema „Physics in Use: Toward a Shared Digital Future”, forumul a fost dedicat colaborării științifice și dezvoltării tehnologiilor care pot influența viitorul societății, de la inteligență artificială și tehnologii cuantice până la inginerie digitală și mobilitate sustenabilă.

Personalități academice din România și China, la Timișoara

Evenimentul a reunit reprezentanți importanți ai mediului academic și diplomatic. Printre participanți s-au numărat acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, E.S. Chen Feng, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, și acad. Wu Zhiqiang, membru al Academiei Chineze de Inginerie.

La forum au participat, de asemenea, profesori și cercetători de la universități și institute de cercetare internaționale, care au discutat despre direcțiile actuale ale cercetării și oportunitățile de colaborare dintre România și China.

Inteligența artificială și tehnologiile cuantice, printre temele dezbătute

Tema ediției din acest an, „Physics in Use: Toward a Shared Digital Future”, a pus accent pe rolul cercetării fundamentale în dezvoltarea unor tehnologii cu aplicabilitate practică.

Printre domeniile abordate s-au regăsit inteligența artificială, tehnologiile cuantice, ingineria digitală și soluțiile pentru mobilitate sustenabilă.

Discuțiile au urmărit identificarea unor direcții comune de cercetare și consolidarea schimburilor de experiență între specialiștii din cele două țări, într-un context în care colaborarea internațională are un rol important în dezvoltarea științifică și tehnologică.

UPT și Institutul de Mecanică al Academiei Chineze de Științe au semnat un acord de colaborare

Unul dintre momentele importante ale forumului a fost semnarea unui acord de colaborare între Universitatea Politehnica Timișoara și Institutul de Mecanică al Academiei Chineze de Științe.

Documentul creează cadrul pentru dezvoltarea unor proiecte comune de cercetare și pentru intensificarea schimburilor academice dintre cele două instituții.

Parteneriatul urmărește să faciliteze colaborarea între cercetători și să deschidă noi oportunități pentru proiecte în domenii de interes comun.

Timișoara, punct de întâlnire pentru colaborarea academică internațională

Prin organizarea celei de-a treia ediții a Forumului Academic Bilateral România–China, Universitatea Politehnica Timișoara își continuă demersurile de consolidare a relațiilor cu instituții academice și de cercetare din străinătate.

Evenimentul a oferit un cadru de dialog pentru specialiștii din România și China, iar acordul semnat cu Institutul de Mecanică al Academiei Chineze de Științe reprezintă un pas concret în direcția dezvoltării unor proiecte comune.

Colaborările de acest tip pot contribui la schimbul de expertiză, dezvoltarea cercetării și apropierea comunităților academice din cele două țări.

Timișoara vrea să treacă de la executarea tehnologiei la crearea ei. Rectorul UPT propune un parteneriat între universități, companii și autorități

Timișoara are ingineri, universități și companii cu experiență în domenii tehnologice importante. Următoarea provocare este ca acest potențial să fie folosit nu doar pentru implementarea unor proiecte concepute în alte țări, ci și pentru dezvoltarea unor produse și tehnologii proprii. Aceasta este direcția pe care o propune rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, în contextul schimbărilor din industriile automotive și IT&C.

Potrivit rectorului, orașul ar trebui să treacă de la un model economic bazat în principal pe atragerea investițiilor străine și pe costuri competitive la unul care pune accent pe cercetare, inovare și dezvoltarea de produse tehnologice. Schimbarea este cu atât mai importantă cu cât automatizarea și inteligența artificială transformă piața muncii, iar unele companii din domeniile tradiționale își restructurează activitatea.

Datele prezentate de UPT, pe baza informațiilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, arată că în primele opt luni ale anului 2026 au fost anunțate în România peste 10.000 de disponibilizări prin concedieri colective. În județul Timiș au fost înregistrate 516 astfel de disponibilizări, aproximativ 5% din totalul național. Dintre acestea, 317 au vizat angajați din industria de fabricare a autovehiculelor.

Florin Drăgan consideră că aceste cifre trebuie privite și ca un semnal al unei schimbări structurale, nu doar ca efect al unor decizii punctuale ale companiilor. În opinia sa, una dintre provocările importante pentru economia locală este păstrarea specialiștilor și valorificarea experienței lor în alte sectoare.

„Dacă vrem să rămânem relevanți, trebuie să trecem de la un model în care executăm proiecte dezvoltate în alte țări la unul în care concepem produse, dezvoltăm tehnologii și generăm proprietate intelectuală aici, în România”, afirmă rectorul UPT.

Experiența acumulată în industria auto și în dezvoltarea software poate fi folosită și în alte domenii. Robotica, inteligența artificială, sistemele autonome, tehnologiile medicale, sectorul energetic și securitatea cibernetică sunt câteva dintre direcțiile în care competențele inginerilor și specialiștilor IT ar putea fi valorificate.

De exemplu, un inginer care a lucrat la dezvoltarea sistemelor electronice pentru industria auto ar putea contribui la realizarea unor echipamente medicale, a unor sisteme robotice sau a unor tehnologii pentru sectorul energetic. Pentru ca această tranziție să fie posibilă, sunt însă necesare investiții, programe de specializare și reconversie profesională, dar și proiecte care să creeze noi oportunități de angajare.

Rectorul atrage atenția că riscul nu este reprezentat doar de pierderea unor locuri de muncă, ci și de pierderea unui capital de competențe construit în decenii. Timișoara are specialiști care au lucrat la proiecte internaționale, iar provocarea este să li se ofere posibilitatea de a dezvolta tehnologii noi chiar aici.

Ce rol poate avea Universitatea Politehnica Timișoara

UPT își propune să contribuie la această schimbare prin adaptarea programelor de studiu și dezvoltarea unor specializări care să răspundă cerințelor industriei. Printre exemplele menționate de Florin Drăgan se numără ingineria dronelor, alături de programe din domeniul roboticii, electronicii și calculatoarelor.

Universitatea este, de asemenea, deschisă să organizeze cursuri și programe de formare la solicitarea companiilor, astfel încât angajații să își poată adapta competențele la evoluția rapidă a tehnologiilor și la noile cerințe ale pieței muncii.

Rectorul subliniază însă că universitățile nu pot gestiona singure această transformare. Este nevoie de o colaborare între mediul academic, companii și autorități, atât pentru sprijinirea celor afectați de restructurări, cât și pentru identificarea unor direcții economice pe termen lung.

Universitatea Politehnica Timișoara propune, în acest sens, organizarea unui dialog între reprezentanții celor trei medii, în vederea stabilirii unor măsuri concrete. Discuțiile ar urma să vizeze atât soluții imediate pentru specialiștii care își pierd locurile de muncă, cât și oportunități de dezvoltare pentru următorii ani.

„Întrebarea nu este doar câte locuri de muncă pierdem astăzi, ci mai ales ce locuri de muncă suntem capabili să creăm pentru următorii zece ani”, este mesajul transmis de rectorul Florin Drăgan.

Dincolo de provocările actuale din automotive și IT&C, propunerea UPT pune în discuție o temă esențială pentru viitorul economic al Timișoarei: cum poate orașul să transforme experiența specialiștilor, capacitatea universităților și resursele companiilor în cercetare, produse și tehnologii dezvoltate local.

Studenții sunt invitați să construiască prototipuri cu ajutorul inteligenței artificiale. Bootcamp de 48 de ore, cu premii de 3.000 de euro, la UPT

Universitatea Politehnica Timișoara le propune studenților o provocare dedicată tehnologiei și inovației: AI Prototyping Bootcamp, un eveniment în cadrul căruia participanții vor avea ocazia să transforme o idee într-un prototip funcțional, folosind instrumente bazate pe inteligență artificială.

Evenimentul se va desfășura în perioada 20–22 noiembrie 2026, la Biblioteca UPT, la etajul al patrulea, în zona de studiu de grup. Timp de trei zile, participanții vor lucra într-un ritm intens, având la dispoziție aproximativ 48 de ore pentru a găsi soluții la o provocare reală și pentru a dezvolta un proiect care să poată fi testat cu utilizatori.

Un aspect important al bootcampului este că participanții nu trebuie să vină cu o idee de afacere deja conturată și nici să aibă o echipă formată înainte de eveniment. Provocarea va fi prezentată la începutul programului, iar studenții vor avea ocazia să lucreze împreună, să exploreze instrumente de inteligență artificială și să descopere cum pot construi o soluție pornind de la zero.

De asemenea, experiența anterioară în domeniul inteligenței artificiale nu este o condiție obligatorie. Organizatorii încurajează participarea celor curioși, interesați să experimenteze și să învețe prin practică.

Pe parcursul celor trei zile, accentul va fi pus pe dezvoltarea rapidă a prototipurilor, colaborare și testarea ideilor în contact cu utilizatori reali. Astfel, participanții vor putea trece prin etapele esențiale ale unui proces de inovare, de la identificarea unei probleme până la construirea și verificarea unei posibile soluții.

Miza competiției este și una financiară: organizatorii pun la dispoziție premii în valoare totală de 3.000 de euro.

Înscrierile și informațiile suplimentare despre AI Prototyping Bootcamp sunt disponibile pe site-ul programului:

https://antreprenoriat.upt.ro/ai-bootcamp

Prin această inițiativă, studenții au ocazia să descopere într-un cadru practic cum poate fi folosită inteligența artificială pentru a răspunde unor probleme concrete și să își testeze capacitatea de a transforma o idee într-un proiect realizabil.