Actualitate
Austeritate ,ordin de la Ciolacu !
În primele șapte luni ale lui 2024, veniturile totale ale statului au fost de 331,56 miliarde de lei. Dar cheltuielile au fost mai mari cu 70 de miliarde de lei, fiind de 402,60 miliarde de lei.
Pentru a limita cheltuielile bugetare, Guvernul României a aprobat ordonanța de urgența care are măsuri de austeritate. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a declarat, în deschiderea ședinței de Guvern, că aceasta nu este o ordonanță a austerității.
„Celebra ordonanță privind măsurile fiscal-bugetare. Aș dori să spun foarte clar: nu este o ordonanță a austerității”, a declarat premierul. Una dintre cele mai semnificative măsuri propuse este înghețarea salariilor pentru angajații din sectorul public, inclusiv pentru magistrați și personalul din sistemul judiciar. Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței, salariile nu vor mai putea fi majorate, o decizie care vine pe fondul necesității de a controla creșterea cheltuielilor de personal și de a preveni un deficit bugetar.
Pentru magistrați și ceilalți angajați din sectorul public, această măsură vine într-un moment în care se resimte deja presiunea legată de volumul mare de muncă și de complexitatea dosarelor gestionate. Deși necesară din perspectiva echilibrului fiscal, înghețarea salariilor ar putea afecta moralul angajaților și ar putea îngreuna atragerea și menținerea personalului calificat.
O altă măsură esențială este limitarea angajărilor în sectorul public, inclusiv în justiție. Angajările vor fi restricționate în mod semnificativ, iar instituțiile vor putea ocupa doar un număr limitat de posturi noi, în funcție de necesități stringente și cu aprobarea Guvernului. Această măsură vizează menținerea cheltuielilor de personal la un nivel sustenabil și evitarea creșterii necontrolate a acestor cheltuieli.
Excepțiile de la această regulă vor fi extrem de limitate și vor necesita aprobarea prin memorandumuri speciale. Aceste derogări sunt rezervate situațiilor în care angajările sunt esențiale pentru funcționarea optimă a instituțiilor. Ordonanța introduce obligația clară pentru instituțiile publice de a nu acumula plăți restante până la sfârșitul anului 2024. Responsabilitatea pentru evitarea arieratelor revine ordonatorilor de credite, care sunt direct răspunzători pentru managementul eficient al resurselor financiare. În cazul în care sunt identificate plăți restante, măsurile disciplinare se aplică cu rigurozitate.
Guvernul a decis, de asemenea, să suspende temporar procesul de retrocedare și plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist, precum și pentru alte categorii de bunuri. Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței și până la 31 decembrie 2024, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) va suspenda emiterea titlurilor de plată pentru despăgubiri.
Această decizie afectează direct persoanele care așteptau compensațiile legale pentru bunurile pierdute. Suspendarea acestor plăți este justificată de Guvern prin necesitatea stringentă de a controla cheltuielile bugetare și de a menține stabilitatea financiară a statului. Deși măsura este temporară, există riscul ca aceasta să genereze nemulțumiri și litigii suplimentare împotriva statului român.
Actualitate
Moțiune de cenzură adoptată în Parlament: Guvernul își încheie mandatul după 281 de voturi „pentru”
Moțiune de cenzură adoptată în Parlament: Guvernul își încheie mandatul după 281 de voturi „pentru”
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost adoptată în Parlament, după ce a întrunit 281 de voturi „pentru”, depășind pragul necesar de 233 de voturi. În urma acestui rezultat, Executivul își încheie oficial mandatul, iar procedurile constituționale pentru formarea unui nou guvern urmează să fie declanșate.
Ședința de plen s-a desfășurat în prezența a 402 parlamentari din totalul de 464, ceea ce a asigurat cvorumul necesar desfășurării votului. Dezbaterile au început cu citirea moțiunii de cenzură, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Documentul a fost semnat de 254 de parlamentari și a fost susținut de inițiatorii din Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor, alături de reprezentanți ai altor grupuri parlamentare.
Adoptarea moțiunii de cenzură declanșează o serie de pași constituționali, printre care consultările pentru desemnarea unui nou prim-ministru și formarea unei noi majorități parlamentare. Până la învestirea unui nou guvern, actualul Executiv va asigura interimatul, conform prevederilor legale.
Evenimentul marchează un moment important pe scena politică din România, cu posibile implicații asupra stabilității guvernamentale și a direcției viitoare a politicilor publice.
Actualitate
Tineri reținuți după ce au dansat pe morminte în Cimitirul Bellu. Dosar penal pentru profanare
Tineri reținuți după ce au dansat pe morminte în Cimitirul Bellu. Dosar penal pentru profanare
Un incident care a stârnit reacții puternice în mediul online s-a încheiat cu intervenția poliției. Doi tineri au fost reținuți după ce au fost filmați dansând pe morminte din Cimitirul Bellu, unul dintre cele mai cunoscute locuri de veci din Capitală.
🎥 Imaginile virale au declanșat intervenția poliției
Potrivit Poliția Capitalei, autoritățile s-au autosesizat după ce în spațiul public au apărut filmări în care mai multe persoane ar fi avut un comportament indecent pe monumente funerare din Sectorul 4.
În urma verificărilor rapide, polițiștii au reușit să identifice persoanele implicate.
👮 Cine sunt cei reținuți
Este vorba despre:
- o femeie în vârstă de 24 de ani
- un tânăr de 19 ani
Cei doi au fost depistați și conduși la audieri de către polițiștii Secția 14 Poliție.
După administrarea probelor, autoritățile au dispus reținerea acestora pentru 24 de ore, urmând să fie prezentați magistraților cu propuneri legale.
⚖️ Ce acuzații li se aduc
Cercetările sunt continuate sub coordonarea Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, pentru:
- profanare de morminte
- tulburarea ordinii și liniștii publice
🚨 Reacții și implicații
Cazul a generat indignare în spațiul public, mai ales că Cimitirul Bellu este considerat un loc cu valoare istorică și culturală, unde sunt înmormântate numeroase personalități ale României.
Autoritățile subliniază că astfel de fapte sunt tratate cu maximă seriozitate și pot atrage consecințe penale.
Actualitate
Reacție dură a polițiștilor după declarațiile ministrului Muncii despre pensiile militare
Reacție dură a polițiștilor după declarațiile ministrului Muncii despre pensiile militare
Sindicaliștii din Poliție critică afirmațiile făcute de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, privind pensiile militare, susținând că acestea nu reflectă realitatea și pot genera tensiuni sociale.
Poziția oficială a fost transmisă de Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual, în urma declarațiilor făcute în cadrul unui briefing guvernamental din 30 aprilie.
Declarațiile care au stârnit reacții
Controversa a pornit de la afirmația ministrului, care a făcut referire la pensionările timpurii:
„Discutăm, repet, de acel fenomen de pensionare înainte de termen… Pensionarea la 30 și ceva de ani, 40 și ceva de ani, cu o pensie specială…”
Sindicaliștii consideră că aceste declarații sunt „neconforme cu realitatea” și acuză un discurs politic care nu susține dialogul social.
Ce spun sindicaliștii despre pensiile militare
📊 Vârsta reală de pensionare
Potrivit FSNPPC, în cadrul Ministerul Afacerilor Interne și al sistemului de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională:
- vârsta medie de pensionare este peste 52 de ani
- este necesară o vechime de minimum 25 de ani
- cazurile de pensionare anticipată sunt, în principal, din motive medicale
Sindicaliștii susțin că aceste date sunt comparabile cu cele din statele membre NATO și UE.
⚖️ Reglementarea legală
FSNPPC subliniază că pensiile militare:
- NU sunt gestionate de sistemul public clasic
- sunt reglementate prin Legea nr. 223/2025 privind pensiile militare de stat
- sunt administrate de casele sectoriale din cadrul MApN, MAI și SRI
📉 Critici privind modificările legislative
Sindicaliștii își exprimă îngrijorarea față de proiectele care vizează limitarea cumulului pensiei cu salariul:
- ar putea afecta dreptul la muncă
- ar putea intra în conflict cu decizii ale Curtea Constituțională a României
De asemenea, aceștia amintesc că domeniul pensiilor militare a fost deja reglementat prin Legea 282/2023, în contextul angajamentelor din PNRR.
Solicitare de demisie
În final, FSNPPC solicită demisia ministrului Dragoș Pîslaru, argumentând că:
- declarațiile sale afectează imaginea rezerviștilor
- contribuie la dezinformarea opiniei publice
- pot destabiliza sistemul de apărare și ordine publică
Comunicatul se încheie cu un mesaj ferm, în care sindicaliștii avertizează că reformele nu pot fi realizate „prin abuzuri legislative” sau prin „fake-news-uri guvernamentale”.
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 6 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!
