Copil de opt ani, rănit grav după ce o poartă de fotbal s-a răsturnat în Vaslui

Un copil în vârstă de opt ani a fost rănit grav, miercuri după-amiază, după ce o poartă de fotbal s-a răsturnat peste el pe un teren din localitatea Dragomirești, județul Vaslui. Băiatul se juca fotbal împreună cu alți copii în momentul producerii accidentului.

Potrivit primelor informații, copilul s-ar fi agățat de poarta de fotbal, iar aceasta s-a răsturnat și l-a lovit în zona capului.

Copilul a avut nevoie de îngrijiri medicale

La locul accidentului a intervenit o ambulanță cu medic din cadrul Stației Centrale Vaslui, potrivit Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Vaslui.

Medicii l-au găsit pe copil conștient și coerent, după un episod tranzitoriu de pierdere a stării de conștiență. Băiatul acuza dureri locale importante și prezenta vărsături, precum și o plagă sângerândă în regiunea frontală dreaptă.

„Copilul a fost găsit conștient și coerent după un episod tranzitor de pierdere a stării de cunoștință. Prezenta durere locală importantă, vărsături și o plagă sângerândă în regiunea frontală dreaptă”, au transmis reprezentanții Serviciului de Ambulanță Vaslui.

După acordarea primului ajutor la fața locului, copilul a fost transportat la Spitalul Județean Vaslui pentru evaluare și îngrijiri medicale.

Accident pe terenul de fotbal din Dragomirești

Incidentul s-a produs în localitatea Dragomirești, în timp ce mai mulți copii se aflau pe terenul de fotbal. Din datele disponibile până în acest moment, accidentul a avut loc după ce poarta s-a dezechilibrat și s-a răsturnat.

În astfel de situații, stabilitatea și modul de fixare a porților sportive sunt importante pentru prevenirea accidentelor, în special atunci când terenurile sunt folosite de copii.

Deocamdată, nu sunt disponibile informații suplimentare despre starea copilului după transportul la spital sau despre eventualele măsuri luate în urma incidentului.

Legea integrității, adoptată de Senat. Disputa privind declarațiile de avere și „amendamentul Fritz” continuă

Legea integrității a trecut de votul Senatului, după o zi tensionată de dezbateri în comisiile parlamentare și în plen. Proiectul, important inclusiv pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, a fost adoptat cu 106 voturi „pentru” și 19 voturi „contra” și urmează să ajungă la promulgare. (g4media.ro)

În centrul disputei s-au aflat două teme sensibile: transparența declarațiilor de avere și așa-numitul „amendament Fritz”, prevedere contestată de USR și criticată inclusiv la nivel european.

Legea integrității a trecut de Senat

Înainte de votul final, proiectul a primit undă verde în comisiile reunite ale Senatului. Comisia de constituționalitate a aprobat legea cu 8 voturi pentru și 2 împotrivă, iar în Comisia juridică au fost înregistrate 20 de voturi pentru și 4 împotrivă. (g4media.ro)

Senatul a fost Camera decizională, iar votul din plen a trimis proiectul către etapa promulgării.

Miza este una importantă și din perspectiva relației României cu Uniunea Europeană. Legea reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul indicat pentru adoptarea sa fiind 31 august. (g4media.ro)

Ce se întâmplă cu declarațiile de avere

Una dintre cele mai aprinse discuții a vizat caracterul public al declarațiilor de avere și de interese.

Subiectul a devenit sensibil după decizia Curții Constituționale din 2025. Agenția Națională de Integritate preciza în mai 2026 că, în urma Deciziei CCR nr. 297 din 29 mai 2025, declarațiile de avere și de interese nu mai erau publicate pe site-urile instituțiilor și nici pe portalul ANI. De asemenea, deponenții nu mai aveau obligația de a include anumite informații privind soțul, soția și copiii majori. (integritate.eu)

Noua legislație încearcă să reașeze cadrul juridic după această decizie, însă modul în care trebuie păstrat echilibrul dintre protecția datelor personale și dreptul publicului de a verifica averile demnitarilor a generat dispute politice puternice.

Propunerea de eliminare a transparenței a fost respinsă

În comisiile Senatului au fost discutate și amendamentele depuse de senatoarea Nadia Cerva, care ar fi dus la eliminarea transparenței declarațiilor de avere.

Aceste amendamente nu au trecut.

În Comisia de constituționalitate s-au înregistrat 4 voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri, iar în Comisia juridică voturile au fost împărțite egal: 7 pentru și 7 împotrivă. (g4media.ro)

Dezbaterile au fost tensionate, semn că problema declarațiilor de avere rămâne una dintre cele mai controversate componente ale reformei sistemului de integritate.

„Amendamentul Fritz” rămâne în lege

Proiectul adoptat păstrează și prevederea devenită cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”, asociată cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

USR s-a opus prevederii și a susținut că aceasta ar avea o țintă politică precisă. În schimb, susținătorii adoptării legii au invocat inclusiv necesitatea respectării termenelor asumate de România prin PNRR.

Premierul Ilie Bolojan declarase înaintea votului că legea trebuie adoptată pentru îndeplinirea jalonului european, chiar dacă amendamentul controversat ar urma să fie eliminat ulterior. (g4media.ro)

Disputa a depășit însă granițele României. Lideri ai unor importante grupuri politice europene au intervenit public în dezbatere, criticând menținerea prevederii.

PNL a votat legea invocând banii din PNRR

În plen, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a justificat votul liberalilor prin riscul financiar asociat neîndeplinirii jalonului PNRR, făcând referire la o miză de 770 de milioane de euro. (g4media.ro)

USR a avut o poziție opusă. Liderul senatorilor formațiunii, Sorin Șipoș, a acuzat faptul că un amendament controversat a fost legat de un jalon european, astfel încât parlamentarii să fie puși în situația de a alege între respingerea prevederii și riscul privind fondurile europene. (g4media.ro)

Dincolo de confruntarea politică, situația arată cât de complicată a devenit adoptarea legislației privind integritatea: într-un singur proiect se intersectează regulile privind incompatibilitățile, transparența averilor, deciziile CCR și angajamentele asumate de România în PNRR.

Ce urmează după votul din Senat

După adoptarea de către Senat, Legea integrității merge la promulgare. Președintele României poate promulga actul normativ sau poate solicita Parlamentului reexaminarea acestuia, în limitele procedurii constituționale. (g4media.ro)

Prin urmare, votul din Senat închide etapa parlamentară a proiectului, dar nu neapărat și controversa politică.

Rămâne de văzut atât ce se va întâmpla cu „amendamentul Fritz”, cât și modul în care noile reguli privind declarațiile de avere și de interese vor funcționa în practică.

Pentru cetățeni, miza este mai simplă decât conflictul dintre partide: cât de ușor vor putea afla în continuare informații relevante despre averile și interesele celor care ocupă funcții publice și cât de eficient va putea statul să verifice eventualele conflicte de interese sau incompatibilități.

Noua Lege a partidelor politice: AEP propune 100 de membri fondatori și mandate de cel mult patru ani

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparență decizională un proiect pentru o nouă Lege a partidelor politice. Documentul propune modificarea regulilor privind înființarea, organizarea, finanțarea și dizolvarea formațiunilor politice din România. Printre principalele schimbări se numără creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100 și limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani.

AEP propune o nouă Lege a partidelor politice

Proiectul de lege elaborat de AEP ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, aflată în vigoare de peste două decenii.

Documentul are 77 de articole, grupate în nouă capitole, și reglementează mai multe etape din existența unei formațiuni politice, de la înființare până la dizolvare și radiere. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică, iar observațiile pot fi transmise până la 20 septembrie.

Potrivit proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027, în cazul în care va fi adoptată de Parlament și, dacă va fi cazul, va trece de controlul Curții Constituționale.

100 de membri fondatori pentru înființarea unui partid

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează numărul minim de persoane necesare pentru înființarea unui partid politic.

În prezent, pragul este de trei membri fondatori. Proiectul AEP propune creșterea acestuia la 100 de membri fondatori, cu obligația ca lista să asigure reprezentarea ambelor sexe.

Fondatorii ar putea fi cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul ori reședința în România și drept de vot.

AEP indică în document și câteva comparații europene: în Croația sunt necesari 100 de membri, în Grecia 200, în Bulgaria 500, iar în Lituania 2.000.

Partidele deja înregistrate pe baza actualului prag de trei membri nu ar urma să fie desființate automat. Acestea ar avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. În caz contrar, nerespectarea termenului ar putea constitui motiv de dizolvare pentru inactivitate.

AEP ar prelua procedura de înregistrare a partidelor

O altă schimbare importantă privește instituția care se ocupă de înregistrarea partidelor.

În prezent, cererile sunt depuse la Tribunalul București. Potrivit proiectului, procedura ar urma să fie mutată la Autoritatea Electorală Permanentă.

Cererile ar fi analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, desemnați și repartizați aleatoriu. Acestea ar verifica inclusiv respectarea condițiilor privind denumirea și semnul partidului.

AEP ar urma să se pronunțe în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Hotărârea ar putea fi contestată în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, care ar trebui să soluționeze plângerea în cel mult 10 zile.

Reguli mai stricte pentru denumirea și sigla partidelor

Proiectul introduce reguli suplimentare pentru a evita situațiile în care denumirea sau sigla unei formațiuni poate fi confundată cu cea a unui alt partid.

Potrivit documentului, denumirea și semnul partidului trebuie să fie atât disponibile, cât și distincte de cele ale altor formațiuni politice. Sunt vizate inclusiv denumirile sau semnele care ar putea crea confuzie în rândul alegătorilor.

Proiectul stabilește și că anumite cuvinte asociate instituțiilor statului sau unor profesii reglementate nu ar putea fi folosite în denumirile partidelor dacă ar putea genera confuzie.

În același timp, dreptul exclusiv asupra denumirii unei formațiuni ar urma să existe pe durata existenței partidului și să înceteze la radierea acestuia. Persoanele interesate ar putea solicita în avans verificarea și rezervarea unei denumiri și a unui semn pentru o perioadă de 60 de zile.

Mandatele conducerilor de partid ar fi limitate la patru ani

Proiectul AEP propune și noi reguli privind conducerea formațiunilor politice.

Persoanele care dețin funcții de conducere sau coordonare ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani. Mandatele ar putea fi reînnoite, în condițiile stabilite de partid și de lege.

Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni. Adunarea generală, considerată organul suprem de conducere al partidului, ar trebui să se întrunească cel puțin o dată la patru ani.

Proiectul permite și organizarea adunărilor generale prin mijloace electronice de comunicare la distanță.

Noi reguli pentru excluderea membrilor

Documentul introduce și garanții procedurale pentru membrii de partid care sunt supuși unor proceduri disciplinare.

În cazul unei excluderi, persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la acuzații și să aibă dreptul la apărare și la contestarea deciziei în cadrul procedurilor interne.

Decizia de excludere ar urma să fie adoptată prin vot secret, motivată și comunicată celor interesați în cel mult cinci zile de la adoptare.

Proiectul stabilește, de asemenea, că membrii de partid nu ar putea folosi calitatea politică în interes personal și interzice promovarea violenței, extremismului, discriminării, discursului de ură sau a informațiilor false răspândite în mod deliberat.

Fundațiile politice, reglementate explicit

O noutate a proiectului este reglementarea explicită a fundațiilor politice.

Un partid ar putea înființa o singură astfel de fundație, destinată activităților de cercetare, educație și formare politică. Patrimoniul inițial ar trebui să fie de cel puțin 10 salarii minime brute pe țară.

Proiectul stabilește însă o separare între fundațiile politice și activitatea electorală. Acestea nu ar putea finanța activitățile de promovare politică sau electorală ale partidelor, alianțelor, organizațiilor de campanie sau candidaților.

Când poate fi dizolvat un partid

Proiectul introduce și criterii mai precise privind inactivitatea unui partid politic.

Printre situațiile care pot conduce la dizolvare se află lipsa unei adunări generale timp de patru ani, absența organelor de conducere alese timp de un an, nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani consecutivi și neparticiparea cu candidați la două scrutinuri succesive organizate la termen.

La dizolvarea unei formațiuni, lichidarea patrimoniului ar urma să fie realizată de practicieni în insolvență autorizați, iar activul net rămas ar intra în proprietatea statului.

Amenzi de până la 80.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor

Noua lege ar introduce și un regim contravențional pentru anumite încălcări ale obligațiilor de transparență.

Amenzile propuse sunt cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei pentru partidele care nu publică informațiile obligatorii pe site, nu adoptă un cod intern de etică sau nu transmit la timp către AEP documentele și modificările prevăzute de lege.

Câte partide politice sunt înregistrate în România

Potrivit datelor prezentate în materialul de bază, în registrul partidelor administrat de Tribunalul București au fost înregistrate, de la Revoluție până în prezent, 395 de partide politice.

Dintre acestea, aproximativ 298 sunt active, în timp ce celelalte au fost radiate, dizolvate, absorbite prin fuziune sau au avut cererea de reînregistrare respinsă.

În perioada 1 ianuarie 2025 – 23 iunie 2026 au fost înregistrate 42 de formațiuni noi, conform datelor prezentate în material. Ritmul înregistrărilor reprezintă unul dintre argumentele invocate de AEP pentru modificarea regulilor privind înființarea și menținerea partidelor.

Cristian Pîrvulescu critică proiectul AEP

Proiectul este însă contestat de politologul Cristian Pîrvulescu, care consideră că problema principală a sistemului de partide nu este numărul formațiunilor înregistrate.

În opinia sa, creșterea numărului minim de fondatori ar putea limita competiția politică. Pîrvulescu susține că înregistrarea unui partid ar trebui să rămână în principal o procedură formală, iar selecția formațiunilor politice să fie făcută de alegători prin vot.

Politologul critică și extinderea atribuțiilor AEP, susținând că autoritatea ar trebui mai întâi să își rezolve problemele legate de verificarea și auditarea formațiunilor politice. Acestea sunt însă opiniile exprimate de Pîrvulescu și reprezintă o perspectivă critică asupra proiectului.

Ce urmează pentru noua Lege a partidelor politice

Proiectul se află încă în consultare publică, astfel că prevederile sale nu reprezintă în acest moment reguli aflate în vigoare.

AEP urmează să analizeze observațiile primite, iar traseul legislativ poate include adoptarea de către Parlament și, dacă va fi cazul, verificarea de către Curtea Constituțională. Potrivit documentului, autoritatea intenționează ca, după finalizarea dezbaterilor, proiectul să fie transmis unui guvern cu puteri depline pentru adoptare prin ordonanță de urgență sau unor grupuri parlamentare pentru preluarea ca inițiativă legislativă.

Prin urmare, principalele modificări propuse de AEP — 100 de membri fondatori, reguli mai stricte pentru denumiri și sigle, mandate de cel mult patru ani și criterii suplimentare pentru dizolvarea partidelor inactive — sunt în această etapă propuneri legislative și pot fi modificate înainte de intrarea eventuală în vigoare a noii legi.