Lucian Pahonțu, venituri de aproape 9.000 de euro pe lună de la stat. Cât reprezintă pensia militară și cât este salariul de la SPP

Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ar încasa lunar aproape 9.000 de euro din fonduri publice, după cumularea pensiei militare cu venitul aferent funcției pe care o ocupă în continuare la conducerea instituției. Cea mai mare parte a sumei provine din pensia obținută după trecerea în rezervă.

Potrivit informațiilor publicate de Snoop și preluate de presa centrală, pensia militară a lui Lucian Pahonțu depășește 36.000 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 7.000 de euro. La aceasta se adaugă venitul de aproximativ 2.000 de euro pe lună primit pentru funcția de director al SPP. (Snoop)

În aceste condiții, veniturile cumulate ale șefului SPP ajung la aproape 9.000 de euro lunar.

Pensia lui Lucian Pahonțu, de aproape patru ori mai mare decât venitul actual de la SPP

Diferența dintre cele două surse de venit este semnificativă. Pensia militară, de peste 36.000 de lei lunar, reprezintă cea mai mare parte a banilor încasați în prezent de Lucian Pahonțu de la stat.

Venitul aferent funcției pe care o ocupă în continuare la SPP este de aproximativ 2.000 de euro lunar. Astfel, pensia este de aproape patru ori mai mare decât suma primită lunar pentru conducerea Serviciului de Protecție și Pază. (Ziare.com)

Situația este diferită față de perioada în care Pahonțu era general activ. În 2023, acesta a obținut de la SPP un venit anual de 353.510 lei, la care s-a adăugat o indemnizație de delegare de 22.312 lei. (Ziare.com)

Raportat la aceste valori, veniturile sale totale au crescut după trecerea în rezervă și după începerea încasării pensiei militare.

Lucian Pahonțu a trecut în rezervă în 2024, dar a rămas directorul SPP

Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, însă acest lucru nu a însemnat și plecarea sa de la conducerea Serviciului de Protecție și Pază.

El a continuat să ocupe funcția de director al SPP, cu rang de secretar de stat. Pahonțu conduce instituția din anul 2005, când a fost numit la propunerea președintelui de atunci, Traian Băsescu. Ulterior, a rămas în funcție în timpul mandatelor lui Klaus Iohannis și a fost menținut la conducerea instituției și de Nicușor Dan. (Ziare.com)

Prin urmare, după trecerea în rezervă, Pahonțu a ajuns în situația de a cumula pensia militară cu venitul aferent funcției de director al SPP.

Cât câștigă, în total, șeful SPP

Conform informațiilor apărute în presă, structura aproximativă a veniturilor lunare este următoarea:

• peste 36.000 de lei – pensie militară, echivalentul a aproximativ 7.000 de euro;
• aproximativ 2.000 de euro – venitul lunar de la SPP;
• aproape 9.000 de euro – venit lunar cumulat.

Sumele privind pensia au fost prezentate inițial de Snoop, publicație care precizează că informațiile au fost obținute în exclusivitate. Acestea au fost ulterior preluate de mai multe publicații. (Snoop)

Informațiile despre avere nu mai sunt disponibile integral publicului

O dificultate în verificarea directă a situației patrimoniale actuale este legată de accesul la declarațiile de avere.

În urma unei decizii a Curții Constituționale din mai 2025 privind publicarea acestor documente, informațiile actualizate despre averea lui Lucian Pahonțu nu mai pot fi consultate în aceeași manieră ca în anii anteriori. (Ziare.com)

Datele mai vechi oferă însă un punct de comparație. Pentru anul 2023, când era încă militar activ, venitul raportat pentru funcția de director al SPP era de 353.510 lei anual, la care se adăuga indemnizația de delegare.

În prezent, odată cu pensia militară și venitul obținut în continuare de la SPP, suma lunară totală atribuită directorului instituției ajunge la aproximativ 9.000 de euro.

Cine este Lucian Pahonțu

Lucian Pahonțu are 61 de ani și se află la conducerea Serviciului de Protecție și Pază de peste două decenii. A fost numit director în 2005 și a rămas în această poziție în timpul mai multor administrații prezidențiale. (Ziare.com)

În ultima perioadă, numele său a revenit în atenția publică și în contextul unor investigații jurnalistice referitoare la activitatea sa din perioada 1989-1990. Pahonțu a respins acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea violentă a manifestațiilor din decembrie 1989 și iunie 1990 și a declarat că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept „poliție politică”. (Ziare.com)

Aur pentru România la Campionatul Mondial de Canotaj! Simona Radiș și Adriana Adam, campioane mondiale la Amsterdam

Simona Radiș și Adriana Adam au adus prima medalie de aur a României la Campionatul Mondial de Canotaj 2026 de la Amsterdam. Echipajul tricolor s-a impus în finala probei feminine de dublu rame, după o cursă controlată autoritar.

România a început perfect seria finalelor de la Campionatul Mondial de Canotaj 2026. Simona Radiș și Adriana Adam au confirmat forma excelentă arătată pe parcursul competiției și au cucerit medalia de aur în proba de dublu rame feminin.

Cele două românce au trecut primele linia de sosire cu timpul de 6:49,86, după ce au condus cursa și nu le-au oferit adversarelor șansa de a reveni în lupta pentru primul loc.

Franța a încheiat finala pe poziția secundă, în timp ce echipajul Statelor Unite ale Americii a completat podiumul.

Simona Radiș și Adriana Adam, aur mondial după un sezon excelent

Succesul de la Amsterdam nu vine întâmplător. Radiș și Adam au demonstrat încă din rundele precedente că reprezintă unul dintre cele mai puternice echipaje ale competiției.

În semifinală, România s-a impus cu timpul de 7:20,94, la aproape nouă secunde în fața echipajului din Chile. Italia a ocupat atunci poziția a treia. (raceanalysis.worldrowing.com)

Deși formează un echipaj relativ nou, cele două sportive au obținut rezultate importante într-un timp foarte scurt. În 2026, Simona Radiș și Adriana Adam au devenit și campioane europene la Varese, confirmând apoi la cea mai importantă competiție mondială a sezonului. (euronews.ro)

Simona Radiș își mărește impresionanta colecție de medalii

Pentru Simona Radiș, succesul de la Amsterdam reprezintă încă un capitol important într-o carieră deja impresionantă.

Campioana olimpică și multiplă medaliată la marile competiții internaționale continuă astfel seria performanțelor pentru canotajul românesc. Înaintea Mondialelor de la Amsterdam, World Rowing o prezenta deja drept una dintre cele mai titrate sportive din concurs, cu șapte medalii de aur mondiale și olimpice în palmares. (worldrowing.com)

Adriana Adam își consolidează, la rândul său, poziția printre sportivele importante ale actualei generații, iar parteneriatul cu Radiș începe să producă rezultate la cel mai înalt nivel.

România, din nou în elita canotajului mondial

Aurul obținut de Adriana Adam și Simona Radiș reprezintă prima medalie de aur pentru delegația României la actuala ediție a Campionatului Mondial.

Performanța vine după un Campionat European 2026 excelent pentru delegația tricoloră. La Varese, România a terminat pe primul loc în clasamentul pe medalii, cu șase titluri europene, o medalie de argint și una de bronz.

La Mondialele de la Amsterdam, România participă cu 14 echipaje și 38 de sportivi, iar obiectivul rămâne obținerea cât mai multor clasări pe podium. (raceanalysis.worldrowing.com)

În finala masculină de dublu rame, Ștefan Berariu și Florin Lehaci au fost și ei aproape de podium. Românii s-au menținut pe locul al treilea în mare parte din cursă, însă au fost depășiți de Italia pe final și au încheiat pe poziția a patra. Noua Zeelandă a cucerit aurul, iar Australia a obținut argintul. (raceanalysis.worldrowing.com)

Simona Radiș și Adriana Adam au cucerit medalia de aur pentru România la Campionatul Mondial de Canotaj 2026 de la Amsterdam, în proba de dublu rame feminin.

Copil de opt ani, rănit grav după ce o poartă de fotbal s-a răsturnat în Vaslui

Un copil în vârstă de opt ani a fost rănit grav, miercuri după-amiază, după ce o poartă de fotbal s-a răsturnat peste el pe un teren din localitatea Dragomirești, județul Vaslui. Băiatul se juca fotbal împreună cu alți copii în momentul producerii accidentului.

Potrivit primelor informații, copilul s-ar fi agățat de poarta de fotbal, iar aceasta s-a răsturnat și l-a lovit în zona capului.

Copilul a avut nevoie de îngrijiri medicale

La locul accidentului a intervenit o ambulanță cu medic din cadrul Stației Centrale Vaslui, potrivit Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Vaslui.

Medicii l-au găsit pe copil conștient și coerent, după un episod tranzitoriu de pierdere a stării de conștiență. Băiatul acuza dureri locale importante și prezenta vărsături, precum și o plagă sângerândă în regiunea frontală dreaptă.

„Copilul a fost găsit conștient și coerent după un episod tranzitor de pierdere a stării de cunoștință. Prezenta durere locală importantă, vărsături și o plagă sângerândă în regiunea frontală dreaptă”, au transmis reprezentanții Serviciului de Ambulanță Vaslui.

După acordarea primului ajutor la fața locului, copilul a fost transportat la Spitalul Județean Vaslui pentru evaluare și îngrijiri medicale.

Accident pe terenul de fotbal din Dragomirești

Incidentul s-a produs în localitatea Dragomirești, în timp ce mai mulți copii se aflau pe terenul de fotbal. Din datele disponibile până în acest moment, accidentul a avut loc după ce poarta s-a dezechilibrat și s-a răsturnat.

În astfel de situații, stabilitatea și modul de fixare a porților sportive sunt importante pentru prevenirea accidentelor, în special atunci când terenurile sunt folosite de copii.

Deocamdată, nu sunt disponibile informații suplimentare despre starea copilului după transportul la spital sau despre eventualele măsuri luate în urma incidentului.