Noua Lege a partidelor politice: AEP propune 100 de membri fondatori și mandate de cel mult patru ani
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparență decizională un proiect pentru o nouă Lege a partidelor politice. Documentul propune modificarea regulilor privind înființarea, organizarea, finanțarea și dizolvarea formațiunilor politice din România. Printre principalele schimbări se numără creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100 și limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani.
AEP propune o nouă Lege a partidelor politice
Proiectul de lege elaborat de AEP ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, aflată în vigoare de peste două decenii.
Documentul are 77 de articole, grupate în nouă capitole, și reglementează mai multe etape din existența unei formațiuni politice, de la înființare până la dizolvare și radiere. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică, iar observațiile pot fi transmise până la 20 septembrie.
Potrivit proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027, în cazul în care va fi adoptată de Parlament și, dacă va fi cazul, va trece de controlul Curții Constituționale.
100 de membri fondatori pentru înființarea unui partid
Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează numărul minim de persoane necesare pentru înființarea unui partid politic.
În prezent, pragul este de trei membri fondatori. Proiectul AEP propune creșterea acestuia la 100 de membri fondatori, cu obligația ca lista să asigure reprezentarea ambelor sexe.
Fondatorii ar putea fi cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul ori reședința în România și drept de vot.
AEP indică în document și câteva comparații europene: în Croația sunt necesari 100 de membri, în Grecia 200, în Bulgaria 500, iar în Lituania 2.000.
Partidele deja înregistrate pe baza actualului prag de trei membri nu ar urma să fie desființate automat. Acestea ar avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. În caz contrar, nerespectarea termenului ar putea constitui motiv de dizolvare pentru inactivitate.
AEP ar prelua procedura de înregistrare a partidelor
O altă schimbare importantă privește instituția care se ocupă de înregistrarea partidelor.
În prezent, cererile sunt depuse la Tribunalul București. Potrivit proiectului, procedura ar urma să fie mutată la Autoritatea Electorală Permanentă.
Cererile ar fi analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, desemnați și repartizați aleatoriu. Acestea ar verifica inclusiv respectarea condițiilor privind denumirea și semnul partidului.
AEP ar urma să se pronunțe în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Hotărârea ar putea fi contestată în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, care ar trebui să soluționeze plângerea în cel mult 10 zile.
Reguli mai stricte pentru denumirea și sigla partidelor
Proiectul introduce reguli suplimentare pentru a evita situațiile în care denumirea sau sigla unei formațiuni poate fi confundată cu cea a unui alt partid.
Potrivit documentului, denumirea și semnul partidului trebuie să fie atât disponibile, cât și distincte de cele ale altor formațiuni politice. Sunt vizate inclusiv denumirile sau semnele care ar putea crea confuzie în rândul alegătorilor.
Proiectul stabilește și că anumite cuvinte asociate instituțiilor statului sau unor profesii reglementate nu ar putea fi folosite în denumirile partidelor dacă ar putea genera confuzie.
În același timp, dreptul exclusiv asupra denumirii unei formațiuni ar urma să existe pe durata existenței partidului și să înceteze la radierea acestuia. Persoanele interesate ar putea solicita în avans verificarea și rezervarea unei denumiri și a unui semn pentru o perioadă de 60 de zile.
Mandatele conducerilor de partid ar fi limitate la patru ani
Proiectul AEP propune și noi reguli privind conducerea formațiunilor politice.
Persoanele care dețin funcții de conducere sau coordonare ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani. Mandatele ar putea fi reînnoite, în condițiile stabilite de partid și de lege.
Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni. Adunarea generală, considerată organul suprem de conducere al partidului, ar trebui să se întrunească cel puțin o dată la patru ani.
Proiectul permite și organizarea adunărilor generale prin mijloace electronice de comunicare la distanță.
Noi reguli pentru excluderea membrilor
Documentul introduce și garanții procedurale pentru membrii de partid care sunt supuși unor proceduri disciplinare.
În cazul unei excluderi, persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la acuzații și să aibă dreptul la apărare și la contestarea deciziei în cadrul procedurilor interne.
Decizia de excludere ar urma să fie adoptată prin vot secret, motivată și comunicată celor interesați în cel mult cinci zile de la adoptare.
Proiectul stabilește, de asemenea, că membrii de partid nu ar putea folosi calitatea politică în interes personal și interzice promovarea violenței, extremismului, discriminării, discursului de ură sau a informațiilor false răspândite în mod deliberat.
Fundațiile politice, reglementate explicit
O noutate a proiectului este reglementarea explicită a fundațiilor politice.
Un partid ar putea înființa o singură astfel de fundație, destinată activităților de cercetare, educație și formare politică. Patrimoniul inițial ar trebui să fie de cel puțin 10 salarii minime brute pe țară.
Proiectul stabilește însă o separare între fundațiile politice și activitatea electorală. Acestea nu ar putea finanța activitățile de promovare politică sau electorală ale partidelor, alianțelor, organizațiilor de campanie sau candidaților.
Când poate fi dizolvat un partid
Proiectul introduce și criterii mai precise privind inactivitatea unui partid politic.
Printre situațiile care pot conduce la dizolvare se află lipsa unei adunări generale timp de patru ani, absența organelor de conducere alese timp de un an, nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani consecutivi și neparticiparea cu candidați la două scrutinuri succesive organizate la termen.
La dizolvarea unei formațiuni, lichidarea patrimoniului ar urma să fie realizată de practicieni în insolvență autorizați, iar activul net rămas ar intra în proprietatea statului.
Amenzi de până la 80.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor
Noua lege ar introduce și un regim contravențional pentru anumite încălcări ale obligațiilor de transparență.
Amenzile propuse sunt cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei pentru partidele care nu publică informațiile obligatorii pe site, nu adoptă un cod intern de etică sau nu transmit la timp către AEP documentele și modificările prevăzute de lege.
Câte partide politice sunt înregistrate în România
Potrivit datelor prezentate în materialul de bază, în registrul partidelor administrat de Tribunalul București au fost înregistrate, de la Revoluție până în prezent, 395 de partide politice.
Dintre acestea, aproximativ 298 sunt active, în timp ce celelalte au fost radiate, dizolvate, absorbite prin fuziune sau au avut cererea de reînregistrare respinsă.
În perioada 1 ianuarie 2025 – 23 iunie 2026 au fost înregistrate 42 de formațiuni noi, conform datelor prezentate în material. Ritmul înregistrărilor reprezintă unul dintre argumentele invocate de AEP pentru modificarea regulilor privind înființarea și menținerea partidelor.
Cristian Pîrvulescu critică proiectul AEP
Proiectul este însă contestat de politologul Cristian Pîrvulescu, care consideră că problema principală a sistemului de partide nu este numărul formațiunilor înregistrate.
În opinia sa, creșterea numărului minim de fondatori ar putea limita competiția politică. Pîrvulescu susține că înregistrarea unui partid ar trebui să rămână în principal o procedură formală, iar selecția formațiunilor politice să fie făcută de alegători prin vot.
Politologul critică și extinderea atribuțiilor AEP, susținând că autoritatea ar trebui mai întâi să își rezolve problemele legate de verificarea și auditarea formațiunilor politice. Acestea sunt însă opiniile exprimate de Pîrvulescu și reprezintă o perspectivă critică asupra proiectului.
Ce urmează pentru noua Lege a partidelor politice
Proiectul se află încă în consultare publică, astfel că prevederile sale nu reprezintă în acest moment reguli aflate în vigoare.
AEP urmează să analizeze observațiile primite, iar traseul legislativ poate include adoptarea de către Parlament și, dacă va fi cazul, verificarea de către Curtea Constituțională. Potrivit documentului, autoritatea intenționează ca, după finalizarea dezbaterilor, proiectul să fie transmis unui guvern cu puteri depline pentru adoptare prin ordonanță de urgență sau unor grupuri parlamentare pentru preluarea ca inițiativă legislativă.
Prin urmare, principalele modificări propuse de AEP — 100 de membri fondatori, reguli mai stricte pentru denumiri și sigle, mandate de cel mult patru ani și criterii suplimentare pentru dizolvarea partidelor inactive — sunt în această etapă propuneri legislative și pot fi modificate înainte de intrarea eventuală în vigoare a noii legi.
Post Views: 177
