Ruben Lațcău, mesaj tranșant despre reformarea României: „Schimbarea nu a venit și nici nu vine de la București”

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, a transmis un mesaj cu puternice accente politice, în care vorbește despre nevoia de reformare a statului și despre rolul Timișoarei în schimbarea societății românești.

În mesajul său, Lațcău susține că schimbarea nu este un proces care vine de la București, ci unul care pornește din comunități și de la oamenii care își doresc o Românie mai prosperă și bazată pe principii democratice.

Ruben Lațcău: „Schimbarea nu a venit și nici nu vine de la București”

Viceprimarul Timișoarei își începe mesajul cu ideea că transformarea României nu trebuie așteptată de la autoritățile centrale.

„Schimbarea nu a venit și nici nu vine de la București”, afirmă Ruben Lațcău.

În continuarea mesajului, acesta critică dur modul în care consideră că statul român a fost construit și funcționează în prezent. Lațcău face referire la moștenirea regimului comunist și lansează acuzații la adresa PSD, partid pe care îl descrie drept continuator al vechilor practici politice.

Mesajul are un ton puternic și face apel la reforma instituțiilor statului și la apărarea valorilor democratice.

Timișoara și memoria Revoluției din 1989

Un punct central al declarației îl reprezintă referința la rolul Timișoarei în Revoluția din 1989.

Lațcău amintește că „focul care s-a aprins la Timișoara” a contribuit la înlăturarea regimului comunist și susține că spiritul de atunci continuă să existe.

Viceprimarul vorbește despre „flacăra democrației” ca despre un principiu care nu poate fi eliminat prin presiuni politice sau instituționale.

În mesaj, acesta afirmă că există în continuare o majoritate a românilor care își doresc o țară „prosperă”, condusă pe baza dreptății și adevărului.

Critici la adresa sistemului de justiție și a partidelor

Ruben Lațcău își extinde criticile și asupra sistemului de justiție și a ceea ce numește „partidul-stat”.

El folosește expresii dure precum „justiție capturată” și „asasinate judiciare”, fără a detalia în mesaj cazurile sau situațiile concrete la care face referire.

De asemenea, viceprimarul susține că încercările de a provoca dezbinare în societate nu vor putea împiedica, în opinia sa, afirmarea adevărului și apărarea valorilor democratice.

Declarațiile reprezintă poziția politică exprimată de Ruben Lațcău și nu constituie, în sine, o constatare independentă privind acuzațiile formulate de acesta.

Mesaj pentru Dominic Fritz și USR

La finalul mesajului, Ruben Lațcău face referire directă la primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și la USR.

Viceprimarul transmite că lupta politică va continua indiferent de orizontul de timp și spune că membrii și susținătorii formațiunii se vor întâlni „și azi, și peste 30 de zile, și peste un an și peste 10 ani”.

„Continuăm lupta. Mergem înainte!”, este mesajul cu care Lațcău își încheie declarația.

Tonul mesajului reflectă o poziționare politică fermă și pune accent pe ideea că schimbarea României trebuie să pornească de la cetățeni și de la comunitățile locale, cu Timișoara prezentată drept unul dintre simbolurile istorice ale luptei pentru democrație.

Oana Gheorghiu acuză cumulul de funcții din companiile de stat din energie: „10 oameni dețin 47 de funcții în 16 companii”

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că un număr restrâns de persoane ocupă simultan zeci de funcții în companiile de stat din sectorul energetic și cere eliminarea prevederilor legislative care permit astfel de practici. Potrivit acesteia, situația afectează eficiența companiilor și impune măsuri de reformă.

Oana Gheorghiu: 10 persoane cumulează 47 de funcții în companiile de stat

Într-o postare publicată pe Facebook, Oana Gheorghiu a afirmat că zece persoane dețin, în total, 47 de funcții în 16 companii de stat din energie, ocupând poziții de membri în consilii de administrație, consilii de supraveghere sau funcții executive de conducere.

Vicepremierul interimar a precizat că, dacă analiza este extinsă, 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active existente în companiile de stat din domeniul energetic.

Potrivit acesteia, situația evidențiază concentrarea funcțiilor de conducere în mâinile unui număr redus de persoane.

Venituri de până la 75.000 de lei pe lună

În mesajul său, Oana Gheorghiu a prezentat și exemple privind veniturile obținute din cumulul funcțiilor.

Conform datelor publicate, unele persoane încasează venituri lunare de până la 75.000 de lei, provenite din două mandate în consilii de administrație și o funcție executivă de director. Alte exemple menționate includ venituri de aproximativ 59.000 de lei, 58.700 de lei, 52.000 de lei și 48.000 de lei pe lună, rezultate din combinarea mai multor funcții de conducere.

Vicepremierul a oferit și exemplul unei persoane care ar încasa peste 34.000 de lei lunar din participarea în cinci consilii de administrație.

Apel pentru eliminarea „portițelor” legislative

Oana Gheorghiu consideră că problema nu este cauzată de lipsa legislației, ci de existența unor prevederi care au permis, în timp, cumularea funcțiilor în companiile de stat.

Ea susține că, după preluarea conducerii interimare a Ministerului Energiei de către Ilie Bolojan, autoritățile au avut acces la informațiile necesare pentru a evalua situația și pentru a identifica mecanismele care au făcut posibilă această practică.

În opinia sa, primul pas al reformei este analizarea modului în care funcționează sistemul și identificarea lacunelor legislative care permit astfel de situații.

Reforma companiilor de stat din energie, printre priorități

Vicepremierul interimar a subliniat că sectorul energetic are un impact direct asupra economiei și asupra costurilor suportate de populație, motiv pentru care modul în care sunt administrate companiile de stat trebuie analizat cu atenție.

Potrivit acesteia, menținerea acelorași persoane în poziții de conducere pe perioade îndelungate ridică întrebări privind eficiența managementului și necesitatea unor schimbări în sistem.

Ce prevede Legea nr. 158/2025

Oana Gheorghiu a făcut referire și la Legea nr. 158/2025, despre care spune că a simplificat procedura de revocare a persoanelor aflate în funcții de conducere care nu respectă noile plafoane de remunerație.

Totuși, ea a precizat că revocarea administratorilor sau directorilor pentru rezultate slabe ori pentru acțiuni considerate contrare intereselor companiei continuă să depindă de clauzele prevăzute în contractele de mandat.

În opinia vicepremierului, eficiența reformei depinde atât de îmbunătățirea legislației, cât și de negocierea unor contracte de mandat care să permită o mai mare responsabilizare a conducerii companiilor de stat.

Oana Gheorghiu: „Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”

În încheiere, vicepremierul interimar a transmis că reforma companiilor de stat nu presupune doar adoptarea unor noi legi, ci și eliminarea mecanismelor care au permis, de-a lungul anilor, cumulul funcțiilor și al remunerațiilor în rândul unui număr restrâns de persoane.

Potrivit acesteia, obiectivul este reducerea risipei și creșterea transparenței în administrarea companiilor de stat din sectorul energetic.

Presedintele Romaniei Nicusor Dan a surprins cu nominalizarea de premier a lui Adrian Veștea, cei mai mult i-a surprins pe cei din PNL.

Ilie Bolojan nici nu a vrut sa auda de aceasta nominalizare. Toti maheri partidului vor sa il dea afara pe Vestea acum.

Adrian Veștea își conturează majoritatea în Parlament. UDMR, piesa-cheie în negocierile pentru noul Guvern

Premierul desemnat Adrian Veștea a început negocierile cu partidele politice pentru formarea noului Executiv, în ciuda tensiunilor din interiorul PNL și a ultimatumului lansat de Ilie Bolojan și actuala conducere liberală. Potrivit informațiilor apărute pe surse, cheia formării unei majorități parlamentare se află la UDMR, partid care pare dispus să susțină învestirea Guvernului în numele stabilității politice.

UDMR ar putea asigura majoritatea pentru Guvernul Veștea

Conform surselor politice, liderii UDMR înclină să voteze Cabinetul propus de Adrian Veștea, chiar dacă nu există un entuziasm real privind o eventuală participare la guvernare.

„Nu suntem foarte entuziasmați să intrăm la guvernare”, ar fi transmis reprezentanți ai formațiunii în cadrul discuțiilor interne.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, urmează să primească un mandat larg de negociere din partea partidului. În acest moment, varianta favorită este susținerea noului Executiv în Parlament, fără asumarea unor portofolii ministeriale.

Strategia ar urma să fie justificată prin dorința de a evita blocarea procesului politic într-un moment sensibil pentru România.

Presiuni europene și calcul politic

Liderii UDMR sunt conștienți că o eventuală susținere a unui Guvern care ar putea provoca o ruptură în interiorul PNL ar putea genera reacții în familia politică europeană a Partidului Popular European (PPE).

Cu toate acestea, potrivit acelorași surse, conducerea formațiunii este dispusă să își asume riscurile politice externe, argumentând că stabilitatea guvernamentală trebuie să primeze.

Totuși, nu este exclus ca UDMR să accepte ulterior și intrarea la guvernare, dacă negocierile vor conduce în această direcție. Pentru moment însă, aceasta nu reprezintă o prioritate pentru liderii partidului.

Cum ar putea arăta majoritatea parlamentară

Formula de susținere a Guvernului Veștea s-ar baza pe mai multe grupuri parlamentare. Potrivit informațiilor vehiculate în culisele negocierilor, Executivul ar putea obține voturile necesare cu sprijinul:

• PSD;
• unei părți dintre parlamentarii PNL;
• UDMR;
• reprezentanților minorităților naționale;
• unor parlamentari din PACE, Uniți pentru România sau POT, în urma unor negocieri punctuale.

În acest scenariu, Adrian Veștea ar avea majoritatea necesară pentru învestire fără sprijinul USR.

PSD condiționează susținerea de excluderea USR

Un element important în ecuația politică îl reprezintă poziția PSD. Sursele susțin că social-democrații și-ar fi exprimat disponibilitatea de a susține noul Guvern cu condiția ca USR să nu facă parte din viitorul Executiv.

Dacă această formulă va fi păstrată, România ar putea avea un Guvern sprijinit în principal de PSD, UDMR, minorități și o parte dintre parlamentarii liberali.

Războiul din PNL, cea mai mare provocare pentru Adrian Veștea

Dincolo de negocierile parlamentare, Adrian Veștea se confruntă și cu o luptă internă în PNL. Ilie Bolojan și susținătorii săi dețin, în prezent, majoritatea în structurile de conducere ale partidului.

În cazul în care Veștea va ajunge premier înaintea organizării unui eventual Congres Extraordinar, raportul de forțe s-ar putea modifica semnificativ.

Analiștii politici atrag atenția că ar fi dificil pentru liderii din teritoriu să susțină excluderea din partid a unui prim-ministru în funcție, având în vedere influența pe care Guvernul o are asupra finanțărilor și proiectelor locale.

O cursă contra cronometru pentru noul premier desemnat

Miza următoarelor zile este uriașă pentru Adrian Veștea. Cu cât reușește mai repede să coaguleze o majoritate parlamentară și să treacă Guvernul prin votul Legislativului, cu atât își va consolida poziția atât la Palatul Victoria, cât și în interiorul PNL.

În schimb, întârzierile sau un eșec în negocieri ar putea alimenta și mai mult conflictul intern din partid și ar transforma actuala majoritate într-una extrem de fragilă.

Notă: Informațiile privind negocierile și formulele de majoritate sunt bazate pe surse politice și pot suferi modificări pe măsură ce discuțiile dintre partide evoluează.