stiriacum.ro

Suntem sociabili

Editorial

România ia 17 miliarde de euro prin SAFE. Dar câți bani rămân, de fapt, în România?

Publicat

în

 România ia 17 miliarde de euro prin SAFE. Dar câți bani rămân, de fapt, în România?

România a semnat acordul pentru programul european SAFE și va avea acces la aproape 17 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Suma este uriașă, iar Guvernul vorbește deja despre autostrăzi, securitate și investiții istorice. Oficial, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. (Profit.ro)

Pe hârtie, totul arată spectaculos. În realitate însă, apare o întrebare simplă, dar esențială: câți bani vor ajunge efectiv în economia României?

Pentru că aici începe adevărata discuție.

Împrumut european, producție europeană

Programul SAFE nu este un grant clasic, ci un mecanism prin care statele UE se împrumută pentru a cumpăra echipamente și tehnologii din industria europeană de apărare. Chiar oficialii europeni spun că scopul este consolidarea industriei europene de apărare. (Profit.ro)

Cu alte cuvinte, banii circulă în interiorul marilor economii industriale ale Uniunii Europene: Franța, Germania, Italia, Spania sau alte state care deja au giganți în industria militară și infrastructură strategică.

Iar România?

România riscă să rămână doar clientul.

Marea problemă: noi luăm creditul, alții încasează profitul

Acesta este punctul sensibil pe care autoritățile îl evită. România va rambursa aceste împrumuturi zeci de ani de acum înainte, însă o mare parte din bani ar putea pleca rapid către companii externe.

Există deja avertismente publice în acest sens. Mai mulți analiști au atras atenția că, dacă România folosește SAFE doar pentru importuri, fără dezvoltarea industriei locale, atunci nu vorbim despre investiții strategice reale, ci despre datorii pe termen lung fără efect economic intern major. (Gândul)

Și aici apare frustrarea legitimă: avem fabrici închise, industrie militară aproape dispărută, infrastructură feroviară și industrială slab modernizată, iar acum intrăm într-un program de miliarde fără garanții clare că firmele românești vor primi contracte importante.

Unde sunt companiile românești?

Guvernul vorbește despre „oportunități pentru industria națională”, însă până acum nu există o listă clară de companii românești care vor beneficia direct de aceste investiții. (Profit.ro)

Vor produce uzinele din România echipamente?
Vor exista transferuri reale de tehnologie?
Vor apărea locuri de muncă industriale bine plătite?
Vor intra firme românești în lanțurile europene de producție?

Deocamdată, răspunsurile sunt neclare.

Iar experiența ultimilor ani nu inspiră foarte mult optimism. România a participat la multe programe europene importante, dar de multe ori a rămas mai degrabă piață de consum decât centru de producție.

Polonia a înțeles miza. România încă ezită

Diferența față de Polonia este evidentă. Polonezii au folosit investițiile în apărare pentru a-și dezvolta propria industrie, pentru a atrage producție și pentru a negocia transfer tehnologic.

România, în schimb, pare că merge încă pe modelul „cumpărăm din afară și vedem după”.

Iar acesta este riscul major al programului SAFE: să transformăm 17 miliarde de euro într-o nouă oportunitate ratată.

Autostrăzile pot fi partea bună a poveștii

Există totuși și o componentă importantă care poate aduce beneficii reale economiei locale: infrastructura strategică. În discuție sunt proiecte precum A7 și A8, inclusiv conexiunile spre Moldova. (Profit.ro)

Aici impactul economic poate fi mult mai vizibil, pentru că lucrările implică firme de construcții, subcontractori, materiale și forță de muncă din România.

Dar și aici rămâne aceeași întrebare: cine va câștiga marile contracte?

Pentru că dacă și infrastructura ajunge dominată exclusiv de mari consorții externe, atunci România va continua să joace rolul periferiei care se împrumută, dar produce prea puțin.

România are nevoie de industrie, nu doar de facturi

Programul SAFE poate deveni o șansă istorică sau încă un exemplu de dependență economică.

Totul depinde de capacitatea statului român de a negocia inteligent și de a obliga ca o parte consistentă din bani să rămână în economia locală.

Altfel, vom ajunge în situația absurdă în care România se împrumută cu miliarde pentru a susține dezvoltarea industrială a altor state europene, în timp ce propriile fabrici rămân goale, iar companiile românești privesc de pe margine.

Editorial

Aproximativ 60 de elevi români au rămas fără acte și bagaje după ce autocarul lor a fost spart în Franța. Incidentul a avut loc la Nisa

Publicat

în

De către

Aproximativ 60 de elevi români au rămas fără acte și bagaje după ce autocarul lor a fost spart în Franța. Incidentul a avut loc la Nisa

Aproximativ 60 de elevi din județul Satu Mare au trecut prin momente dificile în timpul unei excursii în Franța, după ce autocarul cu care călătoreau a fost spart în orașul Nisa. În urma incidentului, tinerii au rămas fără acte de identitate, bani, telefoane mobile și bagaje de mână, iar autoritățile franceze au deschis o anchetă.

Furtul a avut loc cu o zi înainte de sosirea la Taizé

Potrivit informațiilor apărute în presa locală, incidentul s-a produs sâmbătă seara, în jurul orei 21:00, cu o zi înainte ca grupul să ajungă la comunitatea Taizé, destinația finală a călătoriei.

Conform relatărilor, persoane necunoscute au forțat ușa autocarului, care era parcat în Nisa, și au sustras ghiozdanele și bagajele de mână ale elevilor. În acestea se aflau documente de identitate, bani, telefoane și alte bunuri personale.

Părinții cer explicații privind modul în care a fost lăsat autocarul

Din informațiile publicate de PresaSM și din declarațiile părinților, autocarul ar fi fost parcat în apropierea unei foste fabrici abandonate, iar șoferii ar fi lipsit pentru o perioadă de timp. Aceste aspecte urmează să fie verificate în cadrul anchetei desfășurate de autoritățile franceze.

Unii părinți susțin că elevilor li s-ar fi recomandat să își păstreze ghiozdanele și bagajele de mână în interiorul autocarului, și nu în cala de bagaje. Motivul invocat ar fi fost accesul mai ușor la haine și obiectele personale pe durata deplasării.

Aceste informații provin din relatările părinților și ale însoțitorilor grupului și nu au fost confirmate oficial până în acest moment.

Elevii au petrecut mai multe ore la poliție

După descoperirea furtului, elevii și profesorii însoțitori s-au prezentat la o secție de poliție din Nisa, unde au dat declarații și au completat documentele necesare pentru deschiderea anchetei.

Autoritățile franceze încearcă acum să identifice persoanele responsabile și să recupereze bunurile furate. Deocamdată, nu a fost comunicată valoarea prejudiciului și nici numărul exact al documentelor de identitate dispărute.

Firma de transport nu a transmis un punct de vedere

Părinții elevilor solicită clarificări din partea firmei de transport și consideră că aceasta ar putea avea o responsabilitate, în cazul în care ancheta va stabili că autocarul nu a fost supravegheat corespunzător în momentul producerii furtului.

Până la momentul publicării acestui articol, compania de transport nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la incident.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile franceze urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs furtul și eventualele responsabilități.

Continuă să citești

Editorial

Sǎ plece d…u acasǎ cǎ PǍCǍLICIUL ǎsta nu este în stare de nimic. Doar se vaită!

Publicat

în

De către

 

Nemulțumiri tot mai mari în Orțișoara. Localnicii cer mai multe proiecte și mai puține explicații

Tot mai mulți locuitori ai comunei Orțișoara își exprimă nemulțumirea față de ritmul în care se dezvoltă localitatea, susținând că, în ultimii ani, investițiile și proiectele vizibile au fost prea puține.

O parte dintre cetățeni afirmă că administrația actuală pune frecvent accentul pe problemele moștenite de la fosta conducere, însă consideră că, după o perioadă de mandat, accentul ar trebui mutat de la explicații la rezultate concrete.

Potrivit opiniilor exprimate de unii localnici, comuna pare să stagneze, iar proiectele importante de infrastructură și dezvoltare întârzie să apară. Oamenii spun că își doresc investiții, modernizarea localității și un plan clar pentru viitor, nu doar justificări privind situația preluată.

„Nu ne interesează doar ce a fost înainte. Vrem să vedem ce se face acum pentru comună”, este unul dintre mesajele transmise de cetățeni, care susțin că administrația ar trebui să fie mai prezentă și mai orientată spre soluții.

În același timp, există și voci care consideră că actualul primar nu a reușit până în prezent să răspundă așteptărilor comunității și că este nevoie de o schimbare de abordare, prin accelerarea proiectelor și o comunicare axată pe realizări.

Primarul unei comune are responsabilitatea de a reprezenta interesele tuturor locuitorilor, indiferent de opțiunile politice sau de situația moștenită. În orice administrație, cetățenii evaluează în primul rând rezultatele, investițiile și modul în care se dezvoltă localitatea.

Rămâne de văzut dacă administrația din Orțișoara va reuși, în perioada următoare, să răspundă acestor critici prin proiecte și investiții care să demonstreze că localitatea poate recupera timpul pierdut și poate intra pe un drum al dezvoltării.

Continuă să citești

Editorial

Bacalaureat 2026: 45 de elevi au obținut media 10. București, Cluj și Iași conduc clasamentul performanței

Publicat

în

De către

 

Bacalaureat 2026: 45 de elevi au obținut media 10. București, Cluj și Iași conduc clasamentul performanței

Rezultatele examenului național de Bacalaureat 2026, înainte de soluționarea contestațiilor, aduc un motiv de bucurie pentru sistemul de învățământ. La nivel național, 45 de absolvenți de liceu au obținut media generală 10, aproape dublu față de anul trecut, când au fost înregistrate doar 23 de medii maxime.  

Bucureștiul are cele mai multe medii de 10

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației, cele mai multe medii de 10 au fost obținute în București, unde 12 elevi au încheiat examenul cu media maximă.

Clasamentul continuă cu:

  • Cluj – 4 medii de 10;
  • Iași – 3 medii de 10;
  • câte două medii de 10 în județele Suceava, Bacău, Vrancea, Galați, Dâmbovița, Hunedoara, Buzău și Dolj;
  • câte o medie de 10 în județele Sibiu, Mureș, Argeș, Prahova, Arad, Timiș, Gorj, Constanța și Olt. În schimb, în 22 de județe nu a fost înregistrată nicio medie maximă.  

Rezultate foarte bune și la probele de examen

Pe lângă cele 45 de medii maxime, examenul din acest an a adus și un număr ridicat de note de 10 la disciplinele susținute:

  • 454 note de 10 la Limba și literatura română;
  • 34 note de 10 la Limba și literatura maternă;
  • 3.548 note de 10 la proba obligatorie a profilului (Matematică și Istorie);
  • 3.158 note de 10 la proba la alegere, cele mai multe fiind obținute la disciplina Logică și argumentare.  

Liceele care au dat cei mai mulți absolvenți de nota 10

În topul unităților de învățământ se află:

  • Colegiul Național „Sfântul Sava” din București – 4 absolvenți cu media 10;
  • Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București – 3 absolvenți;
  • Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj-Napoca – 3 absolvenți.

Un aspect remarcat în acest an este faptul că două licee tehnologice au avut elevi care au încheiat examenul cu media 10, demonstrând că performanța poate fi atinsă indiferent de profilul unității de învățământ.  

Urmează contestațiile

Rezultatele publicate reprezintă situația înainte de contestații. Candidații au posibilitatea să își vizualizeze lucrările și să depună contestații conform calendarului stabilit de Ministerul Educației. După finalizarea acestei etape, rezultatele finale ar putea aduce modificări atât în privința mediilor, cât și a numărului total de absolvenți care vor încheia examenul cu media 10.  

Creșterea numărului de medii maxime față de anul trecut este un semnal pozitiv și confirmă că, în ciuda provocărilor din sistemul de educație, există în continuare elevi care reușesc să atingă excelența prin muncă, perseverență și pregătire constantă.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și