Dirijabilul care ar putea ține locul a sute de antene. A parcurs 30.000 de kilometri prin stratosferă

Un dirijabil de mari dimensiuni, proiectat să opereze în stratosferă pentru perioade foarte lungi, a încheiat o misiune de testare în cadrul căreia a parcurs aproximativ 30.000 de kilometri. Aeronava a fost folosită pentru a testa o tehnologie prin care telefoanele mobile obișnuite ar putea beneficia de conexiune la internet direct din stratosferă.

Misiunea, denumită Service Test 1 (ST1), a fost realizată de compania americană Sceye. Zborul a început în New Mexico, a traversat Oceanul Pacific până în apropierea Japoniei și s-a încheiat după revenirea aeronavei în Statele Unite.

Aeronava a petrecut o săptămână deasupra Japoniei

Misiunea a început pe 9 august, iar aeronava a operat timp de aproximativ o săptămână deasupra Japoniei. În această perioadă, compania a testat capacitatea platformei de a furniza conectivitate mobilă de mare viteză de la altitudini foarte mari.

Tehnologia este gândită în special pentru zonele afectate de dezastre naturale sau alte situații de urgență, în care infrastructura terestră de comunicații poate fi deteriorată sau indisponibilă.

În timpul testelor au fost realizate activități precum trimiterea de mesaje, apeluri vocale, accesarea internetului și streaming video. De asemenea, au fost verificate comunicațiile pentru situații de urgență și legătura cu drone.

Un „turn de telefonie” aflat în stratosferă

Aeronavele dezvoltate de Sceye sunt cunoscute drept High Altitude Platform Systems (HAPS), adică sisteme de platforme de mare altitudine.

Conceptul este asemănător unui turn de telecomunicații care plutește la mare altitudine. Spre deosebire de un avion convențional, platforma este proiectată să rămână în stratosferă perioade îndelungate, compania vizând o funcționare de luni sau chiar ani.

Pentru a rămâne în aer, aeronava folosește heliu, care îi asigură forța ascensională. Pe partea superioară sunt instalate panouri solare care furnizează energia necesară sistemelor de comunicații și celorlalte echipamente de la bord.

O singură aeronavă ar putea acoperi o suprafață foarte mare

ST1 a transportat SceyeCell, o antenă de telecomunicații instalată la bord și concepută pentru a transmite conexiune mobilă direct către dispozitive obișnuite.

Potrivit companiei, o aeronavă Sceye utilizată la scară comercială ar putea acoperi o suprafață comparabilă cu cea deservită de aproximativ 500 de turnuri de telecomunicații terestre.

Un astfel de sistem ar putea fi utilizat pentru extinderea acoperirii în regiuni greu accesibile, dar și pentru restabilirea rapidă a comunicațiilor după dezastre.

30.000 de kilometri prin stratosferă

Pe parcursul misiunii, ST1 a parcurs aproximativ 30.000 de kilometri înainte de a reveni în zona Moriarty, New Mexico, unde se află baza companiei Sceye.

După întoarcere, aeronava a mai efectuat o serie de teste înainte ca misiunea să fie încheiată, iar platforma să fie readusă la sol.

Sceye susține că poziționarea acestor aeronave în stratosferă oferă un compromis între sateliții aflați pe orbită și infrastructura terestră. Platforma se află mult mai aproape de Pământ decât un satelit geostaționar, ceea ce poate facilita comunicații cu o capacitate mai mare și latență redusă.

O alternativă la conectivitatea prin satelit

Compania americană vede această tehnologie ca pe o posibilă alternativă sau completare la sistemele de comunicații prin satelit aflate pe orbita joasă a Pământului.

Unul dintre avantajele urmărite este eliminarea necesității lansării platformei în spațiu. În schimb, aeronava poate fi readusă la sol pentru operațiuni de întreținere și apoi reutilizată.

Deocamdată, tehnologia se află în etapa de testare. Misiunea ST1 a oferit însă companiei posibilitatea de a verifica în condiții reale funcționarea sistemelor de comunicații și capacitatea aeronavei de a susține servicii mobile din stratosferă.

Pe termen lung, astfel de platforme ar putea fi folosite pentru comunicații în zone izolate, pentru intervenții în situații de urgență și pentru extinderea infrastructurii de telecomunicații fără construirea unui număr foarte mare de antene la sol.

Explozie puternică în apropierea Gării Centrale din Augsburg. Doi tineri au fost răniți, iar gara a fost evacuată

O explozie produsă în apropierea Gării Centrale din Augsburg a declanșat miercuri dimineață o amplă intervenție a poliției. Două persoane au fost rănite ușor, mai multe geamuri au fost sparte, iar gara a fost evacuată temporar după descoperirea unui obiect suspect. Circulația trenurilor a fost între timp reluată. 

Incidentul s-a produs în jurul orei 3:15, în zona Bahnhofstraße, în imediata apropiere a gării din Augsburg. Potrivit informațiilor comunicate de autorități și prezentate de BR24, un obiect încă neidentificat a explodat într-un pasaj al unui complex de clădiri în care se află mai multe cabinete medicale și magazine. 

Doi tineri, răniți în urma exploziei

În urma deflagrației au fost răniți ușor o fată de 17 ani și un tânăr de 18 ani. Cei doi se aflau în zonă în momentul exploziei și au suferit traumatisme provocate de zgomotul puternic al deflagrației.

Potrivit poliției, ambii tineri sunt cetățeni ucraineni. Până în acest moment, autoritățile nu au indicat existența vreunei legături între naționalitatea victimelor și cauza incidentului. 

Explozia a provocat și pagube materiale, mai multe ferestre din apropiere fiind distruse.

Gara din Augsburg a fost evacuată

Câteva ore mai târziu, în jurul orei 8:30, situația a devenit și mai tensionată. Poliția a decis evacuarea completă a Gării Centrale din Augsburg, după ce în zonă a fost descoperit un obiect considerat suspect.

Circulația trenurilor a fost oprită, iar transportul public local a fost, de asemenea, serios afectat. La fața locului au intervenit specialiști în explozibili, care au verificat obiectul. 

În cele din urmă, autoritățile au anunțat că obiectul era inofensiv, iar suspiciunea că ar fi fost vorba despre o bombă nu s-a confirmat.

Gara a fost redeschisă, trenurile circulă din nou

La aproximativ două ore după închiderea gării, restricțiile au fost ridicate, iar circulația feroviară a putut fi reluată.

Pasagerii trebuie însă să se aștepte în continuare la posibile întârzieri și anulări de trenuri, ca efect al întreruperii circulației. La momentul publicării informațiilor de către BR24 existau în continuare restricții în zona Bahnhofstraße și în transportul public local. 

Poliția investighează cauza exploziei

Cea mai importantă întrebare rămâne deocamdată fără răspuns: ce anume a explodat și de ce?

Poliția criminală a deschis o anchetă, însă autoritățile au precizat că nu există încă informații certe cu privire la cauza sau contextul exploziei. De asemenea, nu a fost anunțat cine ar putea fi responsabil. 

Prin urmare, orice concluzie privind motivul incidentului ar fi prematură până la apariția rezultatelor anchetei.

Sursa: BR24 – Explosion nahe dem Augsburger Bahnhof: Was wir bisher wissen⁠

Regele Harald al V-lea al Norvegiei a murit la 89 de ani. Haakon preia coroana

Doliu în Norvegia. Regele Harald al V-lea a murit vineri, la vârsta de 89 de ani, după o domnie de 35 de ani. Suveranul norvegian a fost una dintre cele mai populare figuri publice ale țării și a contribuit la modernizarea și apropierea monarhiei de societatea norvegiană.

Regele Harald al V-lea a murit la Spitalul Național din Oslo

Palatul Regal de la Oslo a anunțat că regele Harald al V-lea a murit vineri, la ora locală 06:35, la Spitalul Național din capitala Norvegiei. Suveranul fusese internat pentru tratamentul unei afecțiuni rare a sângelui.

În ultimele 24 de ore înaintea decesului, membrii familiei regale l-au vizitat la spital. În același timp, mai mulți norvegieni au depus flori la Palatul Regal din Oslo pentru a-i aduce un ultim omagiu.

Harald al V-lea a urcat pe tron la 17 ianuarie 1991, după moartea tatălui său, regele Olav al V-lea. A domnit timp de 35 de ani și a devenit una dintre cele mai apreciate figuri ale societății norvegiene.

Harald al V-lea, primul rege al Norvegiei născut în țară după secole

Regele Harald al V-lea s-a născut la 21 februarie 1937, la domeniul Skaugum, în apropiere de Oslo. A fost primul rege al Norvegiei născut pe teritoriul țării după mai multe secole.

Copilăria sa a fost puternic marcată de cel de-Al Doilea Război Mondial. Harald avea doar trei ani când Germania nazistă a invadat Norvegia în 1940.

Mama sa a fugit împreună cu copiii în Suedia, iar ulterior familia a ajuns în Statele Unite, la invitația președintelui american Franklin D. Roosevelt.

După încheierea războiului, Harald s-a întors în Norvegia, unde și-a continuat studiile și și-a efectuat serviciul militar. În 1957, a devenit prinț moștenitor.

Ulterior, a studiat științe sociale, istorie și economie la Balliol College, Oxford.

Povestea de dragoste dintre Harald și Sonja Haraldsen

Un capitol important din viața lui Harald a fost relația cu Sonja Haraldsen, fiica unui om de afaceri norvegian, care avea să devină ulterior regina Norvegiei.

Cei doi au fost nevoiți să aștepte nouă ani înainte de a primi permisiunea de a se căsători. Regele Olav spera ca fiul său să aleagă o prințesă dintr-o familie regală europeană.

Harald i-ar fi transmis tatălui său că, dacă nu îi va fi permis să se căsătorească cu Sonja, va rămâne necăsătorit.

În cele din urmă, regele Olav și-a dat acordul, iar Harald și Sonja s-au căsătorit la Catedrala din Oslo, pe 29 august 1968.

Decizia lui Harald a fost considerată una dintre schimbările care au contribuit la apropierea familiei regale de societatea norvegiană. De asemenea, aceasta a deschis calea pentru ca și copiii cuplului regal să se căsătorească ulterior cu persoane fără origine regală.

Regele Harald, în centrul unei perioade dificile după atentatele din 2011

Unul dintre cele mai dificile momente ale domniei lui Harald al V-lea a venit în iulie 2011, după atacurile teroriste comise de Anders Breivik la Oslo și pe insula Utøya.

Opt persoane au fost ucise în atentatul cu bombă din capitala Norvegiei, iar alte 69 au murit după ce atacatorul a deschis focul asupra participanților la o tabără de tineret organizată pe insula Utøya.

În mesajele adresate națiunii după atentate, regele Harald a transmis un apel la unitate și solidaritate. Suveranul le-a cerut norvegienilor să nu permită fricii să domine societatea.

Discursurile sale din acea perioadă au devenit unele dintre momentele definitorii ale domniei sale.

Discursul din 2016 care a făcut înconjurul lumii

Harald al V-lea a atras din nou atenția în 2016, printr-un discurs în care a vorbit despre diversitatea religioasă, etnică și sexuală a societății norvegiene.

În timpul domniei sale, monarhia norvegiană a devenit mai deschisă și mai transparentă, inclusiv în ceea ce privește starea de sănătate a membrilor familiei regale și finanțele instituției.

Prin atitudinea sa publică, Harald a contribuit la consolidarea imaginii unei monarhii moderne, apropiate de cetățeni.

Harald al V-lea a fost un pasionat de sport

Regele Norvegiei a fost și un sportiv pasionat. Harald a reprezentat Norvegia de trei ori la Jocurile Olimpice, în competițiile de yachting.

De-a lungul vieții, a fost implicat și în activități legate de protecția mediului și a susținut mai multe inițiative publice în acest domeniu.

Problemele de sănătate ale regelui Harald

În ultimii ani, starea de sănătate a regelui Harald al V-lea s-a deteriorat, iar din aprilie 2024 acesta și-a redus permanent numărul aparițiilor și al angajamentelor publice.

Recent, suveranul fusese tratat cu cortizon pentru anemie hemolitică, o afecțiune rară care determină distrugerea globulelor roșii și poate duce la scăderea numărului acestora.

Harald fusese internat în spital pe 17 august, iar fiul său, prințul Haakon, preluase atribuțiile de regent.

Cine îi succede regelui Harald al V-lea

Regele Harald al V-lea lasă în urmă o familie numeroasă: soția sa, regina Sonja, cu care a fost căsătorit aproape 58 de ani, fiica lor, prințesa Märtha Louise, fiul lor, prințul Haakon, și șase nepoți.

După moartea lui Harald al V-lea, coroana îi revine lui Haakon, care preia conducerea monarhiei norvegiene într-o perioadă complicată pentru familia regală.

Domnia lui Harald al V-lea rămâne astfel asociată cu transformarea unei instituții tradiționale într-o monarhie mai apropiată de societatea norvegiană, dar și cu unele dintre cele mai dificile momente traversate de Norvegia în ultimele decenii.